Revista presei – 25 noiembrie 2021

Universitatea de Vest din Timișoara dezvoltă permanent noi proiecte care se înscriu într-o agendă pentru antreprenoriat studențesc, preocupare devenită prioritară și care se regăsește într-o serie de acțiuni strategice.

De altfel, această preocupare a fost subliniată și în prestigiosul raport elaborat sub egida OECD și a Comisiei Europene, realizat de HEInnovate sub titlul „Supporting Entrepreneurship and Innovation in Higher Education in Romania 2019”.

Una dintre cele mai importante construcții instituționale prin care se implementează această strategie este Societatea Antreprenorială Studențească (SAS UVT), un format inovator de promovare a culturii antreprenoriale studențești. În cadrul acestui mecanism de formare antreprenorială a avut loc evenimentul de lansare #UStart Academy marca SAS UVT, un prim proiect al clublui Antreprenor în Timișoara, în cadrul căruia au fost prezentate proiectele și inițiativele studenților. În cadrul evenimentului, ideile studenților au fost analizate de juriul format din antreprenori de top ai Timișoarei, iar studenții au primit feedback constructiv și personalizat pentru ideile lor.

Noul juriul al #UStart – Academia Antreprenoriat și Inovare, care a evaluat proiectele studențești, este format din reprezentanți ai Grupului Partenerilor Strategici UVT și SAS.

Rectorul UVT, Prof. Univ. Dr. Marilen Gabriel Pirtea a declarat „Comunitatea UVT susține cu mare satisfacție proiectele și dovezile energiei studențești, mai ales când ele sunt atât de bine canalizate în cadrul Societății Antreprenoriale Studențești. Iată, drumul spre succes este întotdeauna în evoluție! Succes studenților antreprenori!”

Specialiști în drept din toată țara și din străinătate au discutat vineri și sâmbătă la Oradea despre adoptarea Constituției României, aplicarea legislației civile, Public Law & Criminal Sciences și modul în care s-au transformat de-a lungul timpului profesiile juridice.

Conferința a început vineri, 19 noiembrie, cu decernarea titlului de Doctor Honoris Causa profesorului universitar doctor Ovidiu Predescu, unul dintre cei mai mari specialiști ai dreptului din țară. A urmat apoi o prezentare a sesiunilor în plen „30 ani de la adoptarea Constituției României”, moderată de conf. univ. dr. Cristian Dumitru Miheș și prof. univ. dr. Valentin Mirișan, de la Universitatea din Oradea. Primul care a vorbit a fost proaspătul Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea care a prezentat „Principiul separației puterilor și penalizarea vieții publice”, urmat de președintele Uniunii Juriștilor din România, care a vorbit despre „Aspecte actuale privind revizuirea Constituției României! Analiza ultimului proiect de revizuire susținut în fața Comisiei de la Veneția. (Comisia europeana pentru democrație prin drept)”. Sesiunea a II-a, „Aplicarea legislației civile la 10 ani de la adoptarea noului Cod Civil”, i-a avut ca moderatori pe prof. univ. dr. Carmen Popa, de la Universitatea din Oradea, prof. univ. dr. Lucian Săuleanu, de la Universitatea din Craiova, și conf. univ. dr. Ilie George Alexandru, de la Universitatea București. Printre subiectele abordate s-au aflat: Desfășurarea procedurii simplificate de insolvență; Restituirea în echivalent a proprietăţii; Drepturile copilului. Dreptul la religie. Provocări și inegalități; Parteneriatele civile. Sesiunea a III-a a fost moderată de prof. univ. dr. Anton Trăilescu, de la Universitatea de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Ovidiu Podaru, de la Universitatea „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca, și conf. univ. dr. Dan Constantin Mâță, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar sesiunea a IV-a de prof. univ. dr. Marioara Țichindelean, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, conf. univ. dr. Lavinia Onica-Chipea, Universitatea din Oradea, și conf. univ. dr. Mihaela Pătrăuș, Universitatea din Oradea.

Universitatea ''Alexandru Ioan Cuza'' din Iaşi a informat că Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP) i-a acordat cel mai mare grant instituţional la nivel naţional pentru derularea noului proiect de mobilităţi finanţat prin Granturile SEE - Mecanismul Financiar 2014-2021.

Potrivit sursei citate, acesta este în valoare de 288.610 euro şi este destinat finanţării schimburilor academice ale UAIC cu universităţi partenere din Islanda, Norvegia şi Liechtenstein.

"Candidatura UAIC pentru noul proiect de mobilităţi SEE a fost depusă în cadrul apelului deschis în luna august 2021, la care au participat alte 9 universităţi din România. Propunerea de proiect pentru competiţia SEE a fost pregătită în cadrul Serviciului Relaţii Internaţionale al UAIC, în colaborare cu coordonatorii Erasmus din facultăţi. Grantul acordat reprezintă 29% din totalul fondurilor alocate la nivel naţional universităţilor în cadrul acestui apel, de 990.000 de euro. Astfel, UAIC se situează mult peste media naţională, păstrându-şi prima poziţie în clasamentul universităţilor româneşti care implementează proiecte de mobilităţi academice prin Programul SEE", spun cei de la UAIC, prin intermediul comunicatului de presă.

Noul proiect va fi implementat începând cu luna ianuarie 2022, scopul mobilităţilor fiind de a contribui la dezvoltarea profesională şi academică a studenţilor, cadre didactice şi personalului didactic-auxiliar, şi de a facilita schimbul de bune practici între UAIC şi instituţiile partenere din Islanda, Norvegia şi Liechtenstein.

"Prin acest proiect UAIC va continua colaborarea cu actualii parteneri din Spaţiul Economic European prin intermediul acordurilor deja încheiate şi active în cei patru ani de la relansarea programului, dar va avea şi oportunitatea iniţierii de noi parteneriate"

20 de subiecte de gândire critică urmează să fie introduse la admiterea din iulie 2022 a Facultății de Drept din cadrul Universității din București, potrivit unui comunicat al instituției de învățământ. Decizia a fost luată în ședința Consiliului Facultății de Drept din data de 18 noiembrie 2021, când a fost aprobată propunerea privind modificarea condițiilor de admitere.

Cele 20 de subiecte de gândire critică vor testa aplicarea capacității de înțelegere a candidaților la anumite situații de fapt, după cum a transmis Facultatea de Drept.

Structura examenului de admitere va fi următoarea, conform modificării adoptate:

• 50 de subiecte de limba română
• 30 de subiecte de economie
• 20 de subiecte de gândire critică

Autorităţile din capitala Coreei de Sud au lansat un proiect pilot pentru a testa roboţi în miniatură ca instrumente pedagogice în grădiniţe, având drept scop pregătirea generaţiei următoare pentru un viitor high-tech, a anunţat guvernul de la Seul.

Salutaţi-l pe Alpha Mini: cu o înălţime de 24,5 centimetri, robotul poate dansa, spune poveşti, poate organiza karaoke şi chiar poate preda kung-fu copiilor care îi imită mişcările.

„Roboţii stimulează creativitatea copiilor”, a declarat profesorul Lee Ga-yoon pentru AFP, în timpul unui tur al grădiniţei Maru din Seul.

Robotul poate clipi, iar pupilele sale se dilată şi formează o inimă atunci când se iniţiază o conversaţie cu el.

Miniştrii educaţiei din România şi Republica Moldova, Sorin Cîmpeanu şi Anatolie Topală, au semnat, pe 23 noiembrie, la Palatul Victoria, Acordul între guvernele celor două ţări privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei, documentul face parte din setul de angajamente asumate de cele două guverne în Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare între România şi Republica Moldova, semnată tot la Bucureşti.

„Textul Acordului conduce la aplicarea unor noi reguli simplificate de recunoaştere, concomitent cu reglementarea recunoaşterii unor noi diplome sau certificate. Aplicarea noilor reguli de recunoaştere de către autorităţile din cele două state, universităţi şi unităţi de învăţământ se va realiza în mod transparent, corect şi nediscriminatoriu, în beneficiul solicitanţilor”, se arată în comunicat.

Sursa citată menţionează că ministerele Educaţiei din cele două state consolidează, prin semnarea acestui Acord, relaţiile bilaterale în domeniul educaţiei, ceea ce va contribui la creşterea calităţii sistemelor de educaţie şi formare profesională în spiritul politicilor europene în materie, precum şi la îmbunătăţirea accesului cetăţenilor români şi a celor din Republica Moldova.

Cadrul juridic al cooperării cu Republica Moldova în domeniul educaţiei va fi consolidat prin semnarea în perioada următoare a unui protocol de colaborare între Ministerele Educaţiei din cele două state, se mai spune în comunicat.