Revista presei – 25 martie 2022

Universitatea de Vest din Timișoara este promotor al inovării, investind permanent resurse în noile tehnologii, pentru integrarea descoperirilor științifice în procesul educației și cercetării. Între preocupările majore pe care UVT le dezvoltă, se află și dotarea cu instalații și sisteme programabile, utile pentru proiectele de laborator ale Facultății de Matematică și Informatică. După o anterioară achiziție, Robotul Pepper, în acest an se completează dotarea cu robotică pentru activitățile universitare din UVT prin achiziția a doi roboți SCOUT Mini Pro dotați cu procesor Nvidia AGX Xavier, cu o camera Intel RealSense D435 și un lidar VLP-16. Aceștia vor juca un rol important în testarea și dezvoltarea de algoritmi și soluții software din sfera Computer Vision și Machine Learning, de larg interes atât pentru cercetare cât și pentru sectorul producției IT. Aplicațiile vor fi dezvoltate cu precădere în cadrul noului program de studii de masterat „Intelligent software robotics”.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea: „Mulți dintre absolvenții de astăzi vor fi, peste zece ani, în locuri de muncă și tipuri de job-uri pe care astăzi nu le regăsim în economia reală și care urmează să se lanseze, de la stadiul de idee. De aceea, fiind conștienți de viteza schimbărilor din lumea noastră globalizată, dar și de importanța tot mai mare a tehnologiei, pentru toate sectoarele unei economii dezvoltate, UVT aduce noile tehnologii în activitățile universitare pe care le desfășoară, inclusiv prin roboți și echipamente de automatizări avansate. Absolvenții UVT sunt ofertați de cele mai importante centre de cercetare-dezvoltare din România și din Europa, astfel că este normal să se pregătească pentru noile specializări inteligente din economia dezvoltată, în care robotizarea este una dintre tendințele cele mai vizibile. Integrăm roboții în proiectele aplicative ale câtorva programe de studiu de la Facultatea de Matematică și Informatică și le propunem viitorilor absolvenți ai UVT să își urmeze chiar și cel mai îndrăzneț vis, cu ambiție și perseverență, către profesiile viitorului.”

Planul Facultății de Matematică și Informatică din UVT este însă și mai amplu, urmând să fie dotat un întreg Laborator de Embedded și Robotică, în care ar fi perfect imaginabile formule de colaborare între cercetători și studenți din mai mai multe facultăți ale UVT, de exemplu de la Facultatea de Arte și Design, care, alături de cercetătorii și studenții FMI, să învețe și să integreze cât mai bine noile idei și soluții, în cadrul unor proiecte specifice. Toate aceste proiecte practice se pot realiza atât în cadrul programelor de licență existente, cât și în cadrul noului domeniu masteral „Intelligent software robotics”, care va fi ofertat începând din această vară. În cadrul acestui program de studii de masterat se vor putea obține competențe specifice, prin activități de cercetare aplicativă în domeniul Informaticii, specializate în automatizare, roboți software, neurotehnologii, inteligență artificială sau prelucrarea semnalelor în general.

Competențele obținute prin noul program de studii de masterat „Intelligent software robotics” le vor permite absolvenților să acceseze domenii de studii doctorale specifice sau să desfășoare activități avansate în departamente de dezvoltare software din domeniul producției echipamentelor IT.

Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca a obţinut un credit de 35 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), pentru dezvoltarea campusului universitar, considerat a fi cel mai mare proiect de dezvoltare din istoria universității, anunță Agerpres.

„Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) – cea mai mare, complexă şi una din cele mai reprezentative universităţi din România, membră a Alianţei Universităţilor Europene EUTOPIA – va beneficia de o investiţie de 35 milioane EURO pentru campusul universitar, investiţie ce va fi realizată printr-un credit pentru dezvoltare pe 25 de ani acordat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) printr-un acord încheiat la finalul săptămânii trecute. Finanţarea reprezintă cea mai mare investiţie a BEI în învăţământul superior din România şi printre primele credite pentru dezvoltare acordate unei universităţi din ţară cu sprijinul Fondului European pentru Investiţii Strategice”, se arată într-un comunicat trimis, joi, de UBB.

Potrivit sursei citate, investiţia va viza transformarea unităţilor academice şi a celor dedicate studenţilor primei universităţi româneşti (conform metarankingurilor asupra clasamentelor internaţionale), aproximativ 49.000 de studenţi şi 4.000 de angajaţi urmând să beneficieze de unităţi academice mai performante. De asemenea, proiectul va investi în eficienţa energetică pentru reducerea facturilor la energie şi reducerea emisiilor de carbon, urmând programul „UBB Goes Green”.

PR Arena este un proiect Global Women in PR Romania lansat în 2019 în parteneriat cu Facultatea de Jurnalism și Comunicare București (Universitatea din București). Ediția a V-a a marcat trecerea competiției la un nou registru internațional: 130 de studenți din 5 țări, 2 continente și 11 universități s-au înscris anul acesta pentru a lucra la un brief care a abordat conștientizarea fenomenului traficului de persoane.

Cele 10 echipe care au intrat în finală au lucrat timp de trei zile cu profesioniști cu peste 10 ani de experiență în industrie din țări precum România, Italia și Mexic. Un juriu internațional a decis campaniile câștigătoare.

„A fost o experiență intensă și provocatoare! Această competiție ne-a permis să ne punem în practică cunoștințele. Dorim să-i mulțumim mentorului nostru Alina Damaschin pentru că ne-a sprijinit în timpul competiției și universității noastre Sapienza Università di Roma. Credem cu adevărat în ideile noastre și suntem atât de mândri că am câștigat arătându-le. Sperăm că soluția noastră va ajuta cu adevărat la reducerea problemei traficului de persoane. Încă nu credem!”, au declarat Ludovica Papirri, Chiara Sciannella și Ludovica Rodinò, membri ai echipei câștigătoare.

România ar trebui să atragă investitorii care s-au retras din Rusia, din cauza conflictului militar din Ucraina, este de părere rectorul Rectorul Universităţii Politehnica din Timişoara, Florin Drăgan, transmite news.ro.

Din discuţiile avute cu managerii companiilor multinaţionale, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara spune că a identificat trei direcţii pe care statul român ar trebui să le urmeze: reducerea birocraţiei, crearea unor parcuri industriale compacte, precum şi investiţii în cercetare şi testare, în parteneriat cu universităţile.

„Autorităţile din România ar trebui să înceapă o campanie de atragere a investitorilor care s-au retras din Rusia, în urma războiului. Ţara noastră ocupă o poziţie strategică foarte bună, încă stăm bine în ceea ce priveşte costurile, însă ne trebuie o strategie coerentă centrată pe nevoile investitorilor.

La ora actuală spaţiul ex-sovietic nu mai este tentant pentru majoritatea multinaţionalelor prezente acolo din cauza riscului investiţiei. Statul român trebuie să aibă o strategie de revigorare a industriei prin atragerea acestor investitori care caută o piaţă mai sigură. Pe plan mondial asistam deja la o criză a diverselor componente electronice, iar problemele se vor amplifica din cauza războiului. Situaţia este similară în domeniul automotive” afirmă rectorul UPT.

Adriana Săftoiu a scris o carte despre oameni pe care nu-i vedem și nu-i auzim, dar care se află printre noi.

Oameni care nu ne aud, dar care ne văd. O lume care ar da orice să comunice cu noi, cei care auzim, dar nu ascultăm, vedem, dar nu privim.

În mandatul său de la Comisia pentru Drepturile Omului, Adriana Săftoiu a cunoscut comunitatea surzilor care, în România, este formată din aproximativ 30 000 de oameni, și a înțeles ce greu le este acestora să comunice cu restul lumii, chiar dacă noi știm că există limbajul semnelor și interpreți și cu asta, liniștiți, mai bem o bere.

Nu-i așa. Ceea ce scriu ei pe hârtie nu poate fi lesne de înțeles pentru că, nu-i așa, ei nu au auzit niciodată sunetul limbii române și nu au în limbajul lor timpuri verbale sau prepoziții sau alte elemente de legătură gramaticale. Oricât ar fi de școliți, greșesc atunci când scriu. Din acest motiv, mulți elevi ajunși la final de liceu, nu dau bacul. Renunță de teamă.

Dacă surzii se duc la un ghișeu, nu pot comunica cu angajații, la spital sau la tribunal nu au cum să spună ce-i doare sau ce nedreptăți au pățit.

Și ne intersează asta, dacă nu din empatie, măcar din rațiuni financiare. Mulți dintre ei se abandonează sistemului de asistență socială și, de unde ar putea fi utili societății, ajung să plece în alte țări (da, și ei) sau să trăiască aici în complexe și frici.

„Simfonia semnelor” este o carte foarte bine scrisă, cu povești de viață tulburătoare, cu responsabilitate și empatie și cu, cel mai important, o rigoare prea rar văzută azi la un politician român.

Dacă vrei, poți. Dacă înveți, vei reuși. Cine e serios și muncește, îi va fi mai bine. Am auzit aceste marote de nenumărate ori. Cel mai recent, ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, spunea despre copiii ce provin din familii sărace că dacă învață, pot cumula bursa socială cu cea de merit, iar asta să fie o motivație suficientă pentru părinți „să trimită copilul la școală, nu la muncă”. Am ales să vorbim astăzi despre măsurile de combatere a abandonului școlar, adesea prezentate ca un panaceu, dar care nu pot trece nici drept plasture. Și despre disprețul de a da, de la înălțimea privilegiatului, greutate voinței înaintea putinței.