Revista presei – 25 mai 2022

Două zile de întâlniri cu studenții, angajatorii și antreprenorii din zonă vor fi dedicate în cadrul evenimentului „Career Days UVT 2022”, care are loc în 25 și 26 mai.

Evenimentul „Career Days UVT 2022” va fi organizat timp de două zile, 25 și 26 mai, între orele 9-18, în spațiile din holul mare și holul principal de la etajul întâi al sediului principal UVT (V.Pârvan nr 4).

Aici vor fi prezente companiile partenere UVT, companii multinaționale și antreprenori de succes din zona de vest. Și-au anunțat prezența peste 40 de companii din diverse domenii, precum automotive, business process operation, consultanță fiscală, audit, telecom, itc, servicii, sănătate, dezvoltare software, retail, producție sau servicii financiare. Pe lângă prezentarea ofertelor de carieră venite din partea companiilor angajatoare, programul mai cuprinde și sesiuni de prezentări și conferințe asupra domeniilor și specializărilor pe care angajatorii le oferă tinerilor. 22 de prezentări e vor desfășura în amfiteatrele de evenimente A01, A11 și Aula Magna „Ioan Curea”.

De asemenea, studenții pot accesa ofertele venite din partea angajatorilor și pot depune candidaturi.

„Grație parteneriatelor de lung parcurs, pe care UVT le-a stabilit cu marile companii angajatoare din regiunea de vest, dar și cu reprezentanți ai mediului antreprenorial din comunitatea județului și regiunii noastre, avem acum oportunitatea de a facilita prezentarea a sute de oportunități de carieră, oferite tinerilor studenți și absolvenți ai UVT, unde vor identifica noi șanse pentru definirea lor ca profesioniști, în cadrul proiectelor și echipelor pe care acești angajatori le promovează. Putem spune că în această săptămână, în cele două zile ale carierei, în spațiul acestui eveniment complex ce se desfășoară la UVT, mulți dintre studenții de azi vor descoperi opțiuni atractive pentru viitorul lor profesional și pentru devenirea lor ca lideri ai lumii de mâine”, transmite rectorul UVT Marilen Pirtea.

Universitatea de Vest din Timișoara organizează în 25 și 26 mai o serie de întâlniri interactive cu studenții dedicate evenimentului „Career Days UVT 2022”. Pe lângă activitățile interactive, în 25 mai va fi acordat titlul de Doctor Honoris Causa Artis maestrului Cristian Măcelaru, ambasador cultural al României în plan internațional, în prezent director muzical al Orchestrei Naționale a Franței și dirijor principal al WDR Sinfonieorchester din Köln.

Evenimentul „Career Days UVT 2022” va fi organizat timp de două zile, în 25 și 26 mai, între orele 9-18, în spațiile centrale din holul mare și holul principal de la etajul întâi al sediului principal UVT.

„După o perioadă îndelungată de limitare a evenimentelor la întâlniri și dialoguri online sau cel mult hibride ne provoacă o deosebită bucurie să anunțăm organizarea unui eveniment la care anticipăm o participare de public deosebit de largă, un cadru de întâlnire directă a studenților cu reprezentanții companiilor și instituțiilor angajatoare din zona de vest. Grație parteneriatelor de lung parcurs, pe care UVT le-a stabilit cu marile companii angajatoare din regiunea de vest, dar și cu reprezentanți ai mediului antreprenorial din comunitatea județului și regiunii noastre, avem acum oportunitatea de a facilita prezentarea a sute de oportunități de carieră, oferite tinerilor studenți și absolvenți ai UVT, unde vor identifica noi șanse pentru definirea lor ca profesioniști, în cadrul proiectelor și echipelor pe care acești angajatori le promovează. Putem spune că în această săptămână, în cele două zile ale carierei, în spațiul acestui eveniment complex ce se desfășoară la UVT, mulți dintre studenții de azi vor descoperi opțiuni atractive pentru viitorul lor profesional și pentru devenirea lor ca lideri ai lumii de mâine.”, a declarat Marilen Pirtea, rectorul UVT.

Cartea "De ce ne plac supereroii? Mitologia şi simbolistica filmelor Marvel", semnată de autorul Nicu Gavriluţă, va fi lansată în această săptămână la Librăria "Orest Tafrali". Volumul, publicat la editura Polirom, prezintă povestea unora dintre cele mai cunoscute personaje din lumea Marvel, precum Incredibilul Hulk, Thor, Doctor Strange, Omul‑Păianjen şi Pantera Neagră.

"Ne plac (super)eroii pentru că ne spun poveşti frumoase. Străvechile mituri se regăsesc desacralizate în poveştile lumii de azi. Pe ecranul cinematografului, povestea mitologică este şi mai expresivă. Dacă vizionăm filme cu supereroi în 3D, atunci povestea este cu adevărat captivantă, incitantă, provocatoare, într-un fel «participăm» şi noi la acţiunea filmului. Imaginile-şoc se derulează cu o viteză ameţitoare. Facem parte din misterul şi magia lumilor cu supereroi. Urmărindu-le aventurile, visăm, plonjăm pentru un timp în universul beatific al copilăriei. Evadăm astfel din constrângerile realităţii cotidiene în lumea minunată a imaginarului personal, unde ne identificăm cu aceşti supereroi.", a afirmat Nicu Gavriluţă, autorul volumului.

Nicu Gavriluţă este profesor doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social‑Politice a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, sociolog, antropolog şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Acesta a fost distins cu premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor, Filiala Iaşi, şi premiul "Vasile Conta" al Academiei Române. De-a lungul anilor, Nicu Gavriluţă a scris nenumărate eseuri şi studii sociologice, dar şi cărţi precum "Mişcări religioase orientale. O perspectivă socio‑antropologică asupra globalizării practicilor yoga", "Antropologie socială şi culturală" şi "Sociologia religiilor. Credinţe, ritualuri, ideologii".

Lansarea cărţii va avea loc miercuri, 25 mai, de la ora 14.00, la Librăria "Orest Tafrali" (Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, corp A, parter). Alături de autor vor fi prezenţi Virgil Stoica şi Gheorghe-Ilie Fârte. Evenimentul va fi moderat de Violeta Cincu.

Rata de participare a copiilor la educația timpurie este tot mai scăzută, majorității elevilor din medii dezavantajate le lipsesc competențe de bază, inegalitățile persistă în relația urban-rural și în ceea ce îi privește pe romi, politicile privind profesia didactică întâmpină probleme serioase, iar participarea la învățământul superior este redusă. Acestea sunt principalele provocări constatate de Comisia Europeană cu privire la educația din România, prin comparație cu țintele Spațiului European al Educației, prezentate într-un raport publicat luni.

Potrivit raportului, care se bazează pe date agregate în 2021, România înregistrează rezultate mult sub media europeană și sub țintele UE cu privire la educația timpurie, rata de părăsire timpurie a școlii și învățământul superior.

Astfel, raportul arată că:

• România se numără printre țările UE unde rata de participare la educație timpurie a scăzut, comparativ cu 2014, rata de înscriere între vârsta de 3 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu fiind printre cele mai scăzute din Europa, semnificativ mai redusă decât media europeană.

• Ponderea elevilor cu un nivel redus al abilităților de citire, matematică și științe, măsurate prin testele PISA, este aproape dublă față de media europeană. Elevii din medii dezavantajate socio-economic sunt afectați disproporționat, iar diferența între rezultatele acestora și cele ale elevilor din medii avantajate echivalează cu 2,5 ani de școală. Pierderile de învățare cauzate de pandemie riscă să agraveze situația.

• Cheltuielile publice pentru educație sunt printre cele mai scăzute din UE (documentul compară nivelul de 3,6% din PIB aferent anului 2019 cu media UE-27 de 4,7% din PIB).

• Rata de părăsire timpurie a școlii rămâne ridicată, mai ales în zonele rurale și în comunitățile rome, lucru ce are consecințe asupra pieței muncii și in privința incluziunii sociale

• Populația cadrelor didactice este relativ tânără, iar ambițiile României de a îmbunătăți rezultatele educaționale se bazează pe aceasta. Dar nici formarea inițială, nici cea continuă a profesorilor nu sunt aliniate suficient la nevoile de la clasă, iar avansarea în carieră pe perioade lungi de timp și salariile reduse au efecte asupra atractivității profesiei didactice, iar atragerea de profesori calificați către școlile dezavantajate și asigurarea unui număr suficient de specialiști reprezintă în continuare provocări.

• Rata de participare la învățământul superior este în continuare scăzută, ceea ce duce la o lipsă a profesioniștilor de înaltă calificare. Ratele de părăsire timpurie a școlii, ce se mențin ridicate, rata scăzută de trecere la examenului de bacalaureat și participarea redusă a elevilor din medii dezavantajate contribuie la rezultate slabe în învățământul superior, în timp ce migrația a produs o scădere și mai pronunțată a numărului de specialiști cu diplomă universitară.

Ministrul Educației a precizat că salariul unui profesor debutant ar trebui să fie cât un salariu mediu net pe economie. Într-un interviu la B1 TV, luni seara, Cîmpeanu a declarat că va propune inclusiv la nivel de lege ca debutanții să aibă un anumit nivel salarial.

”Propunerea mea este să avem un debut de salariu mediu pe economie pentru toți profesorii la început de carieră. Să înceapă cu salariul mediu pe economie pentru că altfel școala fără profesori nu se poate, iar absolvenții cei mai buni ai universităților nu vor fi atrași spre cariera didactică, dacă vor avea oferte cu salarii duble sau triple. Salarizarea pentru profesori debutanți este total nemotivantă, după care ne plângem că nu avem profesori pregătiți. Voi propune inclusiv la nivel de lege,” a declarat ministrul Educației.

Într-un alt interviu, difuzat sâmbătă la Digi24, ministrul Cîmpeanu a menționat și sume. Acesta a săpus că ar fi vorba despre 3.650 de lei-3.750 de lei, valoarea salariului mediu net pe economie pentru anul 2021.

„Salarizarea profesorilor, sigur, le cerem mai mult profesorilor, dar trebuie să le și oferim, ar trebui să fie în opinia mea – unii spun 25% din salariul maxim din grila bugetară – alții spun salariul mediu net pe economie, sunt pe undeva pe acolo, 3.650 sau 3.750 lei salariul debutantului”, a spus Cîmpeanu la Digi24.

În ianuarie 2022 ministrul susținea că salariul minim net în Educație este de 2.597 de lei pe lună și declara că este nevoie de o salarizare motivantă pentru profesori, spunând că ține legătura permanent cu sindicatele, în contextul în care federațiile anunțau la acel moment grevă de avertisment de pe 19 ianuarie. Susținerea ministerială nu a adus niciun leu în plus profesorilor, la acel moment.

Conducerea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), reprezentată de  prof. univ. dr. Tudorel TOADER, Rectorul UAIC, prof. univ. dr. Daniela COJOCARU, Prorector pentru relaţii internaţionale şi parteneriate de studii şi cercetare și conf. univ. dr. Constantin-Iulian DAMIAN, Prorector pentru programe de licenţă, masterat şi activităţi de formare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, a efectuat luni, 23 mai 2022, o vizită de lucru la Universitatea Kocaeli din Turcia.

Delegația UAIC a avut o întâlnire cu reprezentanții Universității Kocaeli: prof. univ. dr. Ercüment ÇIFTÇI, prof. univ. dr. Nilgun FIĞLALI, prof. univ. dr. Ahmet KÜÇÜK – prorectori, conf. univ dr. Mustafa EREN, Secretar General, prof. univ. dr. Banu İNAN KARAGÜL, Coordonatorul Departamentului de Relații Internaționale și conf. univ. dr. Dilek FIDAN, Directorul Departamentului de limba turcă pentru studenți străini.

Vizita a avut drept scop încheierea unui parteneriat de cooperare academică în domeniile comune între cele două universități, în continuarea colaborării începute în anul 2020 prin acordul Erasmus+, prin intermediul căruia au loc schimburi de studenți și cadre didactice.

La discuții au mai fost prezenți Ayşenur TOPALOĞLU, Secretara Consilierului Educațional din cadrul Ambasadei Republicii Turcia în România și Şenel GERÇEK, lector în cadrul Lectoratului de limbă turcă de la UAIC.

La finalul întâlnirii, reprezentanții celor două instituții au vizitat și Departamentul de limba turcă pentru studenți străini.

Ioana Chicet Macoveiciuc, autoarea blogului „Prințesa urbană” și a mai multor cărți pentru copii, a surprins internetul în februarie când a decis să se mute definitiv împreună cu familia în Olanda. După aproape patru luni de „străinătate”, Ioana a povestit pentru Școala 9 cum s-au adaptat la educația olandeză copiii săi, Sofia și Ivan. Cei doi merg la „o școală de limbă”, unde mai vin doar trei români, o școală specială pentru expați, pentru acomodare și învățarea limbii, înainte de a fi integrați în învățământul de masă.

În Olanda, la școala de limbă, elevii sunt testați permanent pentru progres și când sunt pregătiți, intră în școala publică. Studiază o lună un subiect anume, se joacă mult, lucrează în echipe, învață noțiuni practice. Fac zilnic matematică, citesc și discută textele citite, fac ortografie, dictare, diverse fișe pentru exersarea limbii, au sport de două ori pe săptămână, artă, muzică, robotică.

Nu există note, nu există teme iar copiii se simt relaxați, poate prea relaxați, în opinia unor părinți. Cu toate astea, nu fac ambiție pe viitorul copiilor lor. Sunt urmărite la copii puterea de concentrare, motivația, progresul academic, spiritul de echipă, stilul de socializare al copilului.

Asta a aflat Ioana Chicet Macoveiciuc în cele patru luni din noua ei viață, de la 2000 de kilometri distanță de România.

Școala 9: Ioana, scrii de când te știi. Acum singura diferență e că vei scrie din alt spațiu. E devreme să te întreb dacă ai găsit în Olanda ce te așteptai să găsești?

Ioana Chicet Macoveiciuc: Încă suntem în luna de miere. Familiile care trăiesc în diaspora de mulți ani ne spun că așa-i la început, ești fermecat de tot ce trăiești. Sincer, mă așteptam să ne fie greu, mă așteptam să-mi fie mie greu, pentru că sunt foarte atașată de mulți oameni din România, de limba română, de tot ce am construit în ultimii ani. De asemenea, mă așteptam ca tranziția să fie dificilă pentru copii, dar lucrurile au mers mai lin decât în scenariile mele. Ne-am obișnuit destul de repede cu cartierul tipic olandez în care stăm, e foarte liniște, nu e trafic, e în schimb multă natură și aer curat. Ritmul vieții e foarte așezat aici, oamenii nu sunt stresați, alergați, grăbiți, nervoși.

Lumea merge langzaam (adică încetișor) la plimbare sau pe bicicletă, la coadă la magazin nu se lipește nimeni de tine și nici nu te grăbește nimeni. Asta ne-am dorit cel mai mult. Să trăim cu mai puțin stres și da, deocamdată, după primele trei luni, pot să spun că am găsit asta din plin aici.

Media din clasele V-VIII ar putea să nu mai conteze la admiterea la liceu, după ce Legea Educaţiei Naţionale va fi modificată, a anunţat ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu.

Avalanşa de modificări anunţate în învăţământul preuniversitar de către ministrul Sorin Cîmpeanu pare să nu se mai oprească. Duminică seara, acesta a anunţat că în lipsa unei evaluări standardizate, notele şi-au pierdut foarte mult din relevanţă. „Iar dacă şi-au pierdut foarte mult din relevanţă, să le mai şi premiem, luându-le în calcul la examene din momente importante pentru copii nu cred că este fair”, a adăugat Cîmpeanu. Acesta nu a spus însă cum va arăta admiterea în format nou, dar a dat asigurări că acest aspect va fi urmărit şi clarificat atunci când pachetul legislativ – mai exact, setul de modificări aduse la Legea Educaţiei Naţionale –, aflat în pregătire, va fi în consultare publică.

În acest moment, în calculul mediei de admitere la liceu, media obţinută în clasele V-VIII contează în proporţie de 20%. În esenţă, intenţia anunţată de ministrul Cîmpeanu nu este un lucru rău, este de părere expertul în Educaţie Mihai Maci. „Dar atunci ce punem în loc? Pentru că la un moment dat se anunţase că nu vor mai da copiii examene deoarece sunt traumatizante pentru ei. Apoi a apărut «concursul de dosare». Şi acum ce va fi? Tragere la sorţi aleatorie sau cum? S-a vorbit şi despre faptul că din doi în doi ani se vor da testări, nu mai există genul acela de testare unică, naţională după clasa a VIII-a. Sincer să vă spun, la ora actuală, mi-este total neclar care este arhitectura”, punctează Maci.

Dacă la admiterea la liceu vor fi luate în considerare doar notele obţinute la materiile de Evaluare Naţională, într-o oarecare măsură acest lucru ar fi în regulă, consideră Mihai Maci.

„De ce? Pentru că treaba cu media stătea la noi sub o apăsare. Şi apăsarea astea venea din faptul că erau tipuri şi tipuri de şcoli. Ori, la o şcoală urbană foarte bună, unde se lucrează serios cu elevii, şi ca atare mediile sunt trase în jos din cauza seriozităţii. Şi poţi avea o şcoală rurală în care lucrurile se fac aşa, ca să fie făcute şi ca să nu existe scandal le dăm tuturor nota 10. E limpede că media punea o problemă în felul acesta pentru că noi nu avem nicio notare unitară. Ştim bine că s-au întâmplat nenumărate istorii la şcoli unde elevii au avut medii de 8 şi, când au dat Evaluarea Naţională sau Bacalaureatul, ne-am trezit că trec 5% dintre ei. Sunt de acord că aici ceva trebuia făcut. Şi rolul testărilor acestora din 2 în 2 ani era acela de a permite şcolilor să facă un soi de evaluare internă”, admite Mihai Maci. Însă partea hilară la noi este modul cum se pune în practică testarea la doi ani. „De pildă, dacă dăm aceste examene din 2 în 2 ani, unde se corectează lucrările? Acolo, în şcoală? Dacă se corectează în şcoală, nimeni nu va fi interesat să spună că există probleme, dimpotrivă, toţi vor fi interesaţi să raporteze performanţe”, atrage atenţia expertul.