Revista presei – 25 iulie 2022

Recent a fost lansat un nou proiect coordonat de Universitatea de Vest din Timisoara. Intitulat „Inovarea utilizării informațiilor privind piața muncii în cadrul universităților europene – LMI-EUniv”, proiectul a făcut obiectul unei aplicații cu succes la Acțiunea Cheie 2 – Cooperare între organizații și instituții – a programului Erasmus+.

Proiectul a fost depus de Universitatea de Vest din Timișoara în parteneriat cu Universitatea din Milano-Bicocca (Italia), Universitatea din Tallinn (Estonia), Prospektiker - (Spania) și LISER - Institutul de Cercetare Socio-Economică din Luxemburg (Luxemburg).

Scopul principal al proiectului este de a explora modul în care universitățile europene folosesc informațiile despre piața muncii în planificarea și furnizarea programelor lor și cum poate fi îmbunătățit acest proces.

În plus, va fi dezvoltat un centru de informații privind piața muncii. Aceasta va fi o platformă online care va agrega surse și informații LMI și care își propune să devină un punct de referință pentru universitățile europene.

Echipa de fotbal a Universității de Vest din Timișoara, reprezentând România la Jocurile Europene Universitare ce se desfășoară în această perioadă în Polonia, la Lodz, a câștigat primul meci din grupa B, contra reprezentantei Ucrainei (State University of Economics and Trade), formată din jucători din primele ligi ale Ucrainei.

La pauză, scorul a fost 1-0, datorită golului marcat de Marco Giuricici. În repriza secundă, Vasilică Bizău a majorat diferența, ucrainienii marcând în ultimul minut din lovitură liberă. Sâmbătă, echipa Universității de Vest va juca al doilea și ultimul meci din grupă, cu echipa Universității din Tubingen, Germania.

Din grupă se califică în sferturile de finală ale competiției primele 2 clasate. La competiție participă 15 echipe, repartizate în 3 grupe de câte 4 echipe și o grupă de 3, în care evoluează și UVT.

Duminică va fi zi de pauză competițională, luni urmând a se desfășura fazele eliminatorii, la care echipa UVT va participa în condițiile obținerii unui rezultat bun în meciul împotriva echipei Universității din Tubingen.

„Echipa de fotbal a Universității de Vest din Timișoara reprezintă pentru prima dată România la Jocurile Europene Universitare, o competiție la care suntem mândri să ne aflăm. După prima victorie, obținută ieri, întâlnirea de astăzi va fi decisivă pentru calificarea în sferturile de finală. Le dorim sportivilor din echipa UVT să fie pe fază și să marcheze decisiv!”, a declarat după meci ectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea

După o săptămâna de “dueluri” de idei, concepte și noțiuni de fizică în cadrul Turnirului Tinerilor Fizicieni, s-a ajuns și la finalul competiției, cànd au fost premiați în Aula Magna de la Universitatea de Vest din Timișoara cei mai buni dintre cei mai buni participanți la a 35-a ediție a IYPT –  International Young Physicists’ Tournament- IYPT (Turnirul Internațional al Tinerilor Fizicieni).

De data aceasta câștigătorii au fost componenții lotului elvețian, urmați îndeaproape de favoriții din Singapore.

Felicitări tuturor competitorilor, felicitări tuturor celor implicați – antrenori, jurori, voluntari, organizatori – împreună am fost IYPT 2022 Timișoara.

“Acum doi ani când alături de domnul profesor Golcea am pregătit aplicația pentru organizarea IYPT la Timișoara ne-am aruncat un pic în gol dar am știut că mă voi putea baza, că de atâtea ori, pe oamenii minunați din FF a UVT, pe colegii profesori de fizică din învățământul preuniversitar și pe colegii din UVT.

Facultatea de Construcții a Universității Politehnica Timișoara a găzduit, în perioada 18-24 iulie 2022, finala internațională a concursului studențesc ICEC 2022 (International Civil Engineering Competition). Concursul ICEC 2022 este dedicate viitorilor ingineri civili, studenți care au șansa să își testeze cunoștințele în domeniu și să își aprofundeze pasiunea pentru construcții.

ICEC este o competiție ce pune accent pe abilitățile studenților în domeniul structurilor, hidraulicii și materialelor de construcții prin diferite probe, având ca scop dezvoltarea viitorilor ingineri cu potențial.

Evenimentul a fost organizat de ASICET – Asociația Studenților la Inginerie Civilă Engleză din Timișoara. ASICET are ca scopuri principale conectarea studenților de la Inginerie Civilă din întreaga lume, ASICET fiind membru al IACES (International Association of Civil Engineering Students), formarea relațiilor între studenți, cadre didactice și companii din acest domeniu, cât și promovarea României din punct de vedere al Construcțiilor si Arhitecturii.

Un nou cămin studențesc va fi construit în Copou pe strada Titu Maiorescu din municipiul Iași. Municipalitatea va scoate din registrul spațiilor verzi un teren de circa 16 mii de metri pătrați, pentru ca Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași să treacă la construirea noului cămin, dar și a altor facilități în zona respectivă

O investiție derulată de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din municipiul Iași va beneficia de sprijinul autorității locale. În cursul anului trecut, universitatea a demarat procedurile pentru construcția celui mai modern cămin studențesc din oraș. Acesta va avea peste 250 de locuri, urmând a fi investiți aproximativ 25 de milioane de lei. Pe data de 4 octombrie 2021, a fost semnat Ordinul de construcție. Totul este derulat de Compania Națională de Investiții, conform proiectului.

Pentru buna derulare a proiectului, Primăria Iași va scoate din registrul spațiilor verzi o suprafață de aproape 16 mii de metri pătrați de pe strada Titu Maiorescu, nr. 15, pentru demararea construcției. Licitația a fost adjudecată de asocierea SC Das SRL Iași și SC Oopy Arhitectura SRL din București.

Noul proiect de Lege a învăţământului superior, aflat în dezbatere publică, prevede ca universităţile care acordă doctorate să fie şi cele care semnalează plagiatele, iar actuala instituţie-cheie în analiza lucrărilor să fie înlocuită cu o alta.

Proiectul de act normativ care ar urma să reglementeze învăţământul superior a stârnit valuri de reacţii negative vizavi de intenţia legiuitorului de a desfiinţa Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), o instituţie aflată în prima linie a luptei impotriva imposturii academice.

Încercând să mai tempereze reacţiile, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, a explicat de ce desfiinţarea CNATDCU nu poate fi considerată în niciun caz o tentativă de muşamalizare a oricărui furt intelectual. Cîmpeanu a argumentat că, în situaţia în care noul proiect de lege va fi aprobat în actuala formulă, CNATDCU va fi înlocuit cu Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU) – care „ar putea prelua şi trebuie să preia” cei mai buni specialişti ai CNATDCU. Această comisie naţională ar urma să verifice existenţa plagiatului în lucrările de doctorat, urmând ca Ministerul Educaţiei să formuleze acţiune în instanţă pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor, a precizat oficialul. Cîmpeanu a adăugat că sesizările de plagiat aflate în curs de soluţionare la CNATDCU vor fi supuse actualelor reglementări legale şi nu celor viitoare.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, alături de președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii Estoniei și Poloniei, Kaja Kallas și Mateusz Morawiecki, o scrisoare în care le cere liderilor instituțiilor europene includerea istoriei europene ca materie în programele școlare ale statelor membre UE.

Viaţa evreilor din capitala Poloniei devenise cu 80 de ani în urmă un iad. De la începutul invaziei germane în Polonia, în septembrie 1939, ei au fost în permanenţă urmăriţi şi oprimaţi de ocupanţii germani. Din noiembrie 1940 trăiau înghesuiţi în ghetoul din Varşovia, aflat în partea de nord-vest a metropolei. Până la 450.000 de bărbaţi, femei şi copii trăiau acolo claie peste grămadă, în spatele unor ziduri înalte. Au fost decimaţi prin foamete, epidemii şi execuţii. Aproximativ 100.000 de oameni şi-au pierdut din aceste cauze viaţa.

Părăsirea fără aprobare a ghetoului era pedepsită cu execuţia, la fel ca orice ajutor din afară oferit evreilor. Santinelele nu se dădeau înapoi să deschidă focul şi asupra unor copii mici, care încercau să strecoare în ghetou alimente sau cărbuni. Corpuri neînsufleţite pe marginea străzii, numai piele şi os, făceau parte din peisajul citadin.

Ziua de 22 iulie 1942 a fost o cezură tragică în istoria evreilor din Varşovia, care alcătuiau înainte de război cam o treime din populaţia capitalei poloneze, şi care au marcat vreme de secole imaginea metropolei de pe Vistula.

"La ora 10 şi-a făcut apariţia Sturmbannführer-ul Höfle cu însoţitori", şi-a notat preşedintele Consiliului Evreiesc instituit de nazişti, Adam Czerniakow, în jurnalul său. "Ne-au transmis că evreii, cu unele excepţii, fără deosebire de sex sau vârstă, vor fi strămutaţi în est". Inginerul şi politifcianul evreu polonez Czerniakow a fost desemnat forţat de ocupanţi să le execute ordinele în calitate de şef al Consiliului Evreiesc. În fiecare zi trebuia să pregătească 6000 de oameni din ghetou pentru deportare. Curând, SS a ridicat norma zilnică la 10.000 de persoane.

"Îmi cer să ucid cu propriile mâini copii ai poporului meu", a scris Czerniakow la o zi după începerea deportărilor, pe 23.07.1942, într-o scrisoare adresată soţiei sale. "Nu-mi rămâne altceva decât să mor." El s-a sinucis cu o capsulă cu cianură. Dar moartea sa nu a putut stopa acţiunea de nimicire.

Bosnia și Herțegovina este o țară cu doar 3 milioane de locuitori de trei etnii: bosniaci, sârbi și croați și un puternic filon pro-rus. Fostă parte a Iugoslaviei, în țară încă mocnesc urmele conflictelor sângeroase din 1992-1995. Școala 9 a stat de vorbă cu Ammar Grabic, președinte al Youth Press Association în Bosnia și Herțegovina, bursier al programului Study of the United States Institutes for Student Leaders from Europe al Departamentului de Stat american. Acesta a povestit despre segregarea din școli și care sunt visele unui tânăr care vine dintr-o țară dezbinată etnic și administrativ.

În secolul trecut, Bosnia și Herțegovina făceau parte din Iugoslavia, fiind una dintre țările unde s-au desfășurat războaie pentru dobândirea independenței în ultimul deceniu al secolului XX. Aceste conflicte militare au dus, până la urmă, la dezmembrarea Federației Iugoslave în 1992.

Separate dar asemănătoare, războaiele Iugoslave au avut la bază conflicte etnice, dar și mișcări pentru independență și rezistență. Războiul bosniac a avut loc în perioada 1992-1995, forțele beligerante fiind cele ale republicii Bosnia și Herțegovina și cele ale entităților sârbe bosniace și croate bosniace - Republica Srpska și Herțeg-Bosnia.

Războiul s-a încheiat prin Acordul de la Dayton, în 1995, cu participarea Uniunii Europene, a Germaniei, Franței, Marii Britanii, Federației Ruse și SUA. În total, în cadrul acestui război au murit peste 90 de mii de cetățeni, aproximativ 40% fiind civili.

Copiii născuți după război, așa cum este Ammar Grabic (21 de ani), nu mai vor să trăiască cu garduri între ei, așa cum sunt puse la școli între elevii diferitelor etnii, și visează la o țară unită. Într-un interviu pentru Școala 9, președinte al Youth Press Association în

În calitate de profesor de limba și literatura română cu experiență, după o primă lectură a acestui proiect de lege, mi-am reprezentat ce se va putea întâmpla cu studiul limbii și literaturii române în liceu în situația în care se va renunța la proba scrisă la limba și literatura română din cadrul viitorului bacalaureat, mai precis din 2027. Se precizează însă că această probă va rămâne doar în școlile cu profil umanist. Proiectul noii legi cuprinde o singură probă la bacalaureat, de tip grilă, în care este înglobată și disciplina limba și literatura română. Proba unică preconizată a se susține din mai multe discipline (română, matematică, științe, istorie, geografie, științe socio-umane) readuce în prim-plan nevoia articulării unei strategii de evaluare prin prisma competențelor.

Cele opt competențe-cheie din cadrul european de referință ar trebui corelate cu acele competențe generale și specifice pentru fiecare dintre disciplinele cuprinse în proba generală de tip grilă proiectată de noul cadru legislativ. Cum se va putea întâmpla acest lucru în condițiile în care nu se cunosc în prezent planurile cadru pentru liceu, nu avem programe noi la nivel liceal, nu există trasat un profil al absolventului de liceu și nu există niște analize pe care să fie construite principiile evaluării la o astfel de probă.

Anul trecut, de exemplu, am așteptat cu toții o programă nouă la liceu, dar acest lucru nu s-a realizat. Putem presupune că proba scrisă la disciplinele din trunchiul comun elimină itemii subiectivi, așadar literatura română nu va mai face obiectul acestei evaluări. Dar, cu riscul de a mă repeta, nu știm în acest moment ce structură vor avea noile programe de liceu la disciplina limba și literatura română. Dar știm cu siguranță că fără studiul literaturii române în liceu, elevii vor pierde repere culturale fundamentale și este într-adevăr dificil să ne imaginăm care vor fi implicațiile acestui fenomen pe termen lung.

Ce aduce nou, ce aduce bun, ce înlocuiește și cum ajută noua Lege propusă de ministrul Educației? Sunt câteva întrebări la care am căutat răspunsuri din partea unei persoane avizate: cadru didactic implicat, dedicat, aproape de elevi și validat de comunitatea din Banat.

Profesor de matematică la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița, Ovidiu Bădescu a urmat un doctorat în Dezvoltarea gândirii critice. Actualmente este conferențiar universitar asociat la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Psihologie și Științele Educației. A participat recent, la Târgoviște, la o întrunire națională a cadrelor didactice unde s-a adus în discuție și viitoarea Lege, aflată în dezbatere publică până la 1 septembrie, care va guverna învățământul românesc.

Principalele schimbări din noua lege a educației se referă, printre multe altele, la un alt tip de examen de admitere la liceu, alt tip de Bacalaureat, salarii mai mari cu 43% pentru profesorii debutanți, reorganizarea inspectoratelor școlare, a caselor Corpului Didactic și a cunoscutelor cluburi ale copiilor.

Profesorul Ovidiu Bădescu amintește că e „un lucru pozitiv faptul că se dorește un curriculum ancorat în realitățile actuale, atractiv și practic și posibilitatea de a alege materii și opționale în funcție de capacități, preferințe și mediu. E important faptul că evaluarea va fi centrată pe competențe, adică nu doar pe a acumula cunoștințe, ci și pe capacitatea de a opera cu ele de a face ceva. După evaluarea competențelor (mai dificil pentru profesor, dar mai bine pentru elev) trebuie făcut un plan individualizat de notare. Ceea ce e bine, că încă de la grădiniță, din anul școlar 2023-2024, cadrul didactic va trebui să facă o evaluare a competențelor cognitive și sociale ale copilului. În felul acesta vom ști exact cu ce fel de dezvoltare pleacă la drum un copil. Se va ști unde se poate interveni, ce se va putea face pentru ca acel copil să fie sprijinit în dezvoltarea lui. Toate aceste date vor fi notate într-un raport de evaluare.” Se știe că acest raport primit de părinte la sfârșitul grădiniței (însemnând fișe de evaluare, desene, diverse alte activități didactice) ajungeau doar la părinte, nu și mai departe, la un alt cadru didactic. Teoretic fiecare copil are un portofoliu, dar care este diferit față de raportul prezentat de cadrul didactic.

Profesorul Bădescu spune că este foarte importantă apariția Normelor de Aplicare a noii legi a învățământului, ele sunt cele care definesc toți pașii ulteriori în activitatea didactică.

În ceea ce privește eliminarea notelor la mai multe discipline vocaționale în opinia cadrului didactic „ar trebui organizate cluburi, jocuri, pentru a evidenția abilitățile copiilor, astfel, fiind argumentate calificativele atribuite.” La fel de importantă este discuția legată de existența la nivelul fiecărei școli sau înființarea, acolo unde încă nu există, a unui cabinet medical, de asistență psihopedagogică, o cameră-resursă pentru educație specială, un laborator info sau un laborator steam (de cercetare școlară).

Ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, a participat, vineri, la reuniunea omologilor din UE organizată la Praga, ocazie cu care afirmă că a găsit deschidere pentru includerea României în consorțiul ELI – Extreme Light Infrastructure ERIC, potrivit Agerpres.

“Colegii din Ungaria şi Cehia au apreciat poziţia României şi progresele făcute în ultimele luni, inclusiv deschiderea în premieră a infrastructurii de la Măgurele pentru cercetătorii din consorţiul ELI-ERIC, în baza unui protocol. În discuţiile bilaterale, am discutat organizarea unei întâlniri trilaterale în această toamnă, un pas esenţial în efortul României de a reveni în consorţiul ELI-ERIC. Am găsit, aşadar, deschidere pentru includerea României în consorţiul european. Acolo ne este locul”, a declarat Sebastian Burduja, conform unui comunicat de presă transmis vineri.

Anunțul vine la un an după ce România a fost exclusă oficial din ELI-ERIC. După ce, cu un an înainte, partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care România primise finanțare pentru proiectul paneuropean de cercetare Extrem Light Infrastructure (ELI), ceruseră alcătuirea consorțiului fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, după cum a scris Edupedu.ro.

Atunci, un comunicat al conducerii proiectului anunța că România se poate alătura ulterior consorțiului, fără să precizeze, însă, în ce calitate putea face acest lucru.

Reuniunea miniştrilor cercetării din UE are loc sub egida Preşedinţiei cehe a Consiliului Uniunii Europene.