Revista presei – 25 ianuarie 2023

Universitatea de Vest din Timișoara vă invită pe 25 și 26 ianuarie la Cinema Victoria pentru a vă bucura de patru documentare în care trecutul și prezentul se întrepătrund pentru a oferi o experiență deosebită de explorare a orașului nostru.

Proiecțiile vor începe la ora 18:00, după următorul program:

25 ianuarie – „Trei OZN-uri la Timişoara şi o poveste despre apă”. O incursiune spectaculoasă în istoria uzinei de apă din Timişoara, cu secvenţe total necunoscute publicului. Durată: 25 minute

– „Legenda Casei H”.Filmul reconstituie povestea proiectării şi construirii unei case-unicat din Timişoara, dar şi din România, multi-premiată naţional şi internaţional, operă a arhitectului Radu Mihăilescu. În acelaşi timp, pelicula reface traseul unor biografii pe care construirea casei le modifică total în bine, de la comanditar, la muncitori şi arhitect. Durată: 26 minute
Dialog cu: Adriana Babeți și Robert Șerban

26 ianuarie – „Cafeină pe Bega”. Episodul aduce în atenţia publicului câteva momente din istoria cafenelelor în Timişoara, marcând trei premiere de pe teritoriul actual al României. Între acestea, funcţionarea primei cafenele turceşti (1560). Durată: 25 minute

– „Timpuri noi. O mică revoluţie”. Acest nou episod omagiază personalitatea timişoreanului Francesco Illy, inventatorul espressorului modern. Durată: 25 minute

Dialog cu: Adriana Babeți, Gabriel Kohn, Bogdan Danciu

Mai multe informații la: https://cinemavictoria-tm.ro/eve…/timisoara-harta-secreta/

„Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri” e un proiect în care Adriana Babeti, alături de o echipă minunată, explorează istoriile uitate, neștiute, dar impresionante, ale Timișoarei și îi aduce în atenția publicului pe unii dintre oamenii deosebiți ai locului.
„Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri” este un proiect comun al Casei de Cultură a Municipiului Timișoara și al Universității de Vest din Timișoara.Proiectul face parte din Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, este finanțat de Primăria Municipiul Timișoara prin Casa de Cultură a Municipiului Timișoara și Centrul de Proiecte.

„Aceste împrejurări au fost determinate de situaţii excepţionale, dar creşterea în general a datoriei publice şi cheltuielilor bugetare a fost determinată de dezechilibrele care există în economia românească, dezechibrele duse de politicile fiscale.“

__________________________

Principalii factori care au determinat creşterea cheltuielilor bugetare şi creşterea datoriei publice sunt politicile greşite duse de autorităţile române, este de părere Silviu Cerna, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara şi fost membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale.

„Principalii factori care au determinat creşterea cheltuielilor bugetare, care au dus la creşterea datoriei publice sunt politicile greşite duse de autorităţile române. Aceste împrejurări au fost determinate de situaţii excepţionale, dar creşterea în general a datoriei publice şi cheltuielilor bugetare a fost determinată de dezechilibrele care există în economia românească, dezechibrele duse de politicile fiscale. Mă gândesc aici disproporţia importantă care există între numărul salariaţilor din sectorul bugetar şi numărul persoanelor care lucrează în sectorul privat, între numărul persoanelor care lucrează în sectorul privat şi numărul pensionarilor, la care se adaugă numărul studenţilor, elevilor. Perpetuarea şi crearea acestor dezechilibre este principala cauză a dezechilibrului bugetar, creşterii datoriei publice şi a dezechilibrului balanţei de plăţi“, a declarat Silviu Cerna în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Fuziunea dintre Universitatea Politehnica din București (UPB) și Universitatea din Pitești (UPIT), negociată în ultima jumătate de an, intră pe ultima sută de metri după ce, săptămâna trecută, Senatul instituției argeșene de învățământ superior a aprobat contractul de fuziune, care va fi discutat și la nivelul Senatului UPB. Procedura urmează să ducă la apariția unei noi instituții, “Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București”. Contactat luni de Edupedu.ro, rectorul UPIT, Dumitru Chirleșan, a explicat modul cum ar urma să se realizeze fuziunea și cum va arăta, în linii mari, structura noii universități, care, spune el, va avea construcția unei “federații” la care vor putea să adere și alte instituții.

Senatul UPIT a adoptat hotărârea pe 18 ianuarie, cu 39 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 4 abțineri. Membrii senatului au aprobat astfel “contractul de fuziune prin comasare/contopire” a celor două universități, ceea ce “determină începerea procesului de înființare a unei noi instituții de învățământ superior acreditată, denumită ‘Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București’, conform prevederilor legale aplicabile în domeniu”.

Contactat luni de Edupedu.ro, rectorul Politehnicii din București, Mihnea Costoiu, a spus că universitatea pe care o conduce va analiza la rândul ei la nivel de Senat, în perioada imediat următoare, contractul de fuziune. El a spus că nu poate oferi, pe moment, alte informații.

Pe de altă parte, rectorul Universității din Pitești, Dumitru Chirleșan, a explicat modalitatea cum ar urma să fie realizată fuziunea: printr-o lege specială de înființare a noii universități, care să fie inițiată de guvern. Potrivit reprezentantului UPIT, viitoarea Universitate Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București va fi o universitate unică, dar cu două centre universitare autonome, în București și în Pitești, urmând ca și alte instituții de învățământ superior să poată să adere ulterior la această structură, pe care o descrie a fi de tip “federație”. Fiecare centru va avea un prorector coordonator.

Asociația Profesională a Producătorilor de Cabluri din România (APPCR) anunță încheierea unui parteneriat cu Universitatea Politehnică din București (UPB), cu durata de patru ani. Prin acesta, cele două importante organizații își propun să exploreze și susțină inițiative, obiective și acțiuni de interes comun, prioritatea fiind creșterea calității și relevanței educației și formării studenților și absolvenților pe piața muncii.

„Parteneriatul dintre o organizație puternică, cu jucători importanți din cadrul industriei, și o instituție cu influență majoră asupra formării viitorilor specialiști din domeniu este o asigurare pentru un viitor profesionist, capabil să genereze soluții adaptate unei societăți moderne, în pas cu evoluția tehnologică mondială. Avem mare încredere în potențialul studenților formați în cadrul Universității POLITEHNICA din București, căreia îi mulțumim pentru deschiderea de a construi proiecte comune”, declară domnul Cristian Gheorghe, Președintele APPCR.

„Acordul de colaborare cu APPCR pune o temelie importantă la dezvoltarea forței de muncă din domeniile tehnice și la asigurarea continuității unei industrii competitive, cu o evoluție semnificativă în România. Prin parteneriatul cu APPCR ne propunem mai multe obiective majore, precum dezvoltarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare prin care să încurajăm inovarea, cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, în domenii de interes pentru societate. Credem că sprijinirea studenților în vederea obținerii unor stagii de practică, internship-uri și vizite de studiu în cadrul societăților membre APPCR joacă un rol important în calitatea activității profesionale pe care o vor avea imediat după absolvire”, spune dl Mihnea Costoiu, Rector UPB.

Reporterii cotidianului „Bună Ziua Iași” l-au interpelat pe actualul rector al Universității „Cuza” prof. univ. dr. Tudorel Toader în legătură cu decizia sa de a mai candida pentru un nou mandat la conducerea celei mai vechi instituţii de învăţământ superior din România. Acesta, în exclusivitate pentru BZI, a confirmat acest fapt.

„Până în prezent, nu am făcut referire la o posibilitate de candidatură pentru un nou mandat de rector al UAIC. Având în vedere că nu am avut două mandate de rector complete aştept, la acest moment, precizările din proiectele ce vizează noile Legi ale Educaţiei. Am preluat mandatul de rector (din 2016), cu datorii mari, cu o situaţie dificilă la majoritatea facultăţilor considerate „aşa-zis sărace” unde nu se făcea plata cu ora pentru colegi, iar salariile erau la nivelul minim, clădiri de patrimoniu date uitării şi fără intabulări la acestea. De la primul mandat şi până acum am reuşit să achităm toate datoriile, am implementat plata cu ora, iar salariile sunt la maximum posibil.

De asemenea, am reuşit să intabulăm toate proprietăţile noastre şi să reabilităm sau să modernizăm o mare parte din clădirile din patrimoniu. Acum, Universitatea dispune de un sold consistent. Avem în vedere realizarea unei moderne baze sportive ce include un bazin olimpic, un nou sediu pentru Institutul de Cercetări Interdisciplinare, o parcare supraetajată de 5 nivele şi cu sute de locuri disponibile, reabilitarea Staţiunii de la Potoci, a Corpului A, a Corpului B, dar şi multe alte investiţii. Voi face un bilanţ legat de ceea ce s-a realizat până acum. Îmi exprim speranţa că va fi o campanie decentă, bazată pe fapte şi nu pe vorbe, iar comunitatea academică va decide cine va fi noul rector. Dacă va exista voinţa necesară, îmi exprim dorinţa de a continua cu un nou mandat alături de actuala echipă de prorectori”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader.

România s-a clasat pe locul 49 în topul global al inovării realizat de World Intellectual Property Organisation (WIPO), agenție a Națiunilor Unite, dar se numără printre singurele patru state UE, alături de Lituania, Grecia și Slovacia, a căror performanță a fost sub așteptări. Cu alte cuvinte, nivelul inovării este sub nivelul dezvoltării economice.

Cu un an înainte, România s-a clasat pe locul 48, iar în 2020 pe locul 46. Printre punctele forte ale României se numără un aspect legat de reglementare, costul eliminării redundanțelor (locul 1), PIB/unitatea de energie consumată, dar și creșterea productivității muncii, unde ocupăm locul 4 din 132 de state analizate.

Punctele slabe se referă la politicile ”doing business”, cultura antreprenorială, nivelul investițiilor R&D sau al accesului la credit al companiilor.

Graficul de mai jos ilustrează relația dintre nivelurile de venit (PIB pe cap de locuitor) și performanța inovației (scorul din Indexul Global al Inovării – GII). Linia de tendință oferă o indicație a performanței așteptate de inovare în funcție de nivelul veniturilor. Economiile care figurează deasupra liniei de tendință au performanțe mai bune decât se aștepta, iar cele de sub linie au performanțe sub așteptări.

Raportată la PIB, performanța României este sub așteptări pentru nivelul său de dezvoltare.

Respinsă ferm și în varianta legilor fostului ministru Sorin Cîmpeanu de reprezentanții părinților și ai elevilor, testarea suplimentară la admiterea la liceu a fost menținută de actualul ministru al Educației Ligia Deca în noile proiecte de acte normative.

Cu câteva mici corecții, e drept. Astfel, dacă în varianta Cîmpeanu testarea suplimentară ar fi urmat să fie organizată de colegiile centenare și înainte de examenele programate de Evaluare Națională (EN), acum se pune problema să fie după examenele naționale și de către toate liceele la care concurența a fost mai mare de un elev pe loc. Totodată, proporția locurilor care ar urma să fie ocupate în urma testării suplimentare ar urma să fie decisă de fiecare liceu în parte.

Deși în varianta Deca se folosește sintagma „toate liceele”, în fapt, admitere suplimentară nu și-o vor putea permite decât liceele bune, subliniază Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți. „Liceele slabe nu vor organiza admitere suplimentară pentru că vor risca să nu-și mai îndeplinească cifra de școlarizare. Bătălia mare va fi în colegiile de top, acolo unde întotdeauna a existat concurență și unde media de intrare a fost foarte mare”, este de părere Iulian Cristache.