EȘTI AICI:
Revista presei – 25 ianuarie 2022

Revista presei – 25 ianuarie 2022

Graduation Cap 3430714 1280 E1643026238767
ARACIS – răspuns pentru ministrul Dîncu în chestiunea școlilor doctorale: Extrapolări generaliste care afectează nemeritat prestigiul tuturor universităților din România
edupedu.ro

“Afirmațiile cu privire la lipsa unei componente internaționale în procesul de evaluare a studiilor doctorale și extrapolările generaliste gen „lipsa de strategii privind calitatea din învățământul superior” sunt nefondate, și au menirea să afecteze în mod nemeritat prestigiul tuturor universităților din România, al studenților, al absolvenților, al cadrelor didactice și al cercetătorilor care își desfășoară în mod onest și cu dedicație munca”, arată, luni, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), drept reacție la comentariile făcute sâmbătă pe această temă de Vasile Dîncu, ministrul Apărării și profesor universitar.

  • Întrebat, la Digi 24, în legătură cu o eventuală demisie a premierului Nicolae Ciucă după acuzațiile de plagiat în teza de doctorat, Dîncu, apreciind între altele că lucrarea premierului nu ar trebui să ajungă la CNATDCU, a criticat situația învățământului superior și a școlilor doctorale. El a apreciat, între altele, că „Ministerul Educației a scăpat de sub control situația învățământului superior” și că „este o slăbiciune a statului român că noi nu am avut o strategie de calitate în ceea ce privește învățământul superior” până în prezent – detalii aici. El a apreciat, totodată, citat de Adevărul, că “ar fi fost normal ca şcolile doctorale să fie auditate chiar de specialişti din străinătate şi în acelaşi timp să facem şi o lege corectă pentru asta”

ARACIS, instituția responsabilă cu asigurarea calității în învățământul superior, a răspuns, luni, printr-un comunicat în care arată, între altele:

  • “Cadrul legal cu privire la evaluarea studiilor universitare de doctorat a fost clarificat în anul 2021, la 10 ani de la adoptarea Legii educației naționale”
  • “În numai 8 luni, ARACIS a realizat evaluarea a 50 de instituții organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD), precum și a fiecăruia dintre cele 398 de domenii de studii universitare de doctorat (DSD) pe care acestea le gestionează. Din fiecare comisie de experți evaluatori a făcut parte câte un expert internațional, ales din Registrul de Experți Evaluatori Internaționali, din care fac parte aproape 300 de cadre didactice, din 43 de țări.”
  • “ARACIS, la 17 ani de la înființare, funcționează în conformitate cu prevederile legale în vigoare la nivel național, dar și cu Standardele și liniile directoare pentru asigurarea calității în Spațiul European al Învățământului Superior”
  • “Afirmațiile cu privire la lipsa unei componente internaționale în procesul de evaluare a studiilor doctorale și extrapolările generaliste gen „lipsa de strategii privind calitatea din învățământul superior” sunt nefondate, și au menirea să afecteze în mod nemeritat prestigiul tuturor universităților din România, al studenților, al absolvenților, al cadrelor didactice și al cercetătorilor care își desfășoară în mod onest și cu dedicație munca în cadrul comunităților academice respective, dar și de a trimite în derizoriu activitatea și eforturile ARACIS în ceea ce privește evaluarea externă și asigurarea calității învățământului universitar. ”

Informații de context: Edupedu.ro a relatat, la sfârșitul lunii trecute, că ARACIS a finalizat evaluarea instituțiilor organizatoare de studii doctorale: dintre cele 398 de domenii evaluate, pentru un sfert s-a decis reacreditarea condiționată într-o formă sau alta – detalii aici.

646x404
Profesoara care a creat Twitter-ul României. A dezvoltat mai multe aplicaţii ce au la bază tehnologia blockchain
adevarul.ro

Cu mai bine de zece ani înaintea pandemiei şi a problemei orelor online, o profesoară din Timişoara şi echipa ei au lansat cirip.ro, o platformă asemănătoare cu Twitter, dar care oferă facilităţi destinate domeniului educaţional.

Carmen Holotescu, decan al Facultăţii de Inginerie a Universităţii „Ioan Slavici“ din Timişoara şi directoare a Centrului de Educaţie Deschisă şi Blockchain, este unul dintre profesorii care creează şi aplică în România tehnologii inovative.  „Mă ocup de tot ceea ce înseamnă eLearning, educaţie deschisă, tehnologii noi, emergente în educaţie, de mai bine de 20 de ani“, îşi prezintă profesoara, în câteva cuvinte, munca inovatoare. Instructor online la o universitate americană.

La începutul carierei didactice, în urmă cu 20 de ani, profesoara a ales să se specializeze într-o profesie complet necunoscută în România: instructor online. Timp de 12 ani a predat cursuri în acest format, la Universitatea din Maryland, SUA: „În 2001, pornind de la familiarizarea cu eLearning de la University of Maryland University College şi începând cercetarea în acest domeniu, am creat singură un mediu de învăţare online, pe care l-am scris în limbajul de programare PERL, care avea la acea vreme un număr mult mai mare de utilizatori decât PHP, un limbaj devenit ulterior mult mai popular“, explică aceasta. Mediul de învăţare online amintit l-a folosit apoi în România, derulând cursuri la Politehnica din Timişoara, dar şi cursuri online pentru firme şi workshopuri internaţionale.

În paralel a creat o întreagă serie de tehnologii noi şi a efectuat studii în legătură cu fiecare dintre acestea. „Am trecut prin tot ceea ce înseamnă bloguri şi microbloguri. Cumva, am fost o deschizătoare de drumuri. De pildă, în 2003-2004, am derulat proiecte Tempus, prin care profesorii din şcolile din Timiş şi judeţele din jur au fost instruiţi să folosească aceste instrumente online în predare şi în consilierea elevilor“, spune Carmen Holotescu.

 

Elevi Mici 620x400
Cursuri cu prezență fizică, în toate școlile din România
rador.ro

După aceasta minivacanță de Ziua Unirii, cursurile se vor ține cu prezență fizică în toate școlile din România. Gradul de ocupare a paturilor destinate pacienților COVID este cuprins între 4,7% în județul Mehedinți și 47,63% în Cluj.

Şcolile trec la cursuri online când acest indicator depășește 75%. Între timp, în acest weekend au ajuns în depozitele inspectoratelor școlare peste 10 milioane și jumătate de teste rapid de depistare COVID-19, așa că marți sau miercuri poate începe testarea elevilor.

Noile teste sunt ambalate în kituri individuale sau de câte două şi achiziția a fost posibilă după ce Consiliul Național de soluționare a contestațiilor a respins vineri ca nefondată contestația depusă de un operator economic.

2542971vaccinarepeterasatineri4
Vaccinarea copiilor între 5-11 ani începe pe 26 ianuarie. Dozele ajung cu o zi mai devreme
tion.ro
Imunizarea copiilor cu vârste între 5-11 ani va debuta miercuri, 26 ianuarie. Pe 25 ianuarie vor sosi și dozele speciale pentru vaccinarea acestei categorii. În Timiș sunt disponibile șapte centre.

Pe 26 ianuarie, în România, începe imunizarea copiilor cu vârste între 5-11 ani. Dozele speciale pentru aceștia, de la Pfizer, vor ajunge în țară pe 25 ianuarie și tot atunci vor fi și distribuite.

„Toate cele 114.000 de doze vor ajunge în România pe 25 ianuarie și vor fi distribuite către centrele regionale de depozitare, ulterior către direcțiile de sănătate publică astfel încât să fie disponibile pe 26 ianuarie dimineața în cabinetele de vaccinare”, a transmis Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare.

Conform Direcției de Sănătate Publică Timiș, șapte centre sunt operaționale în județ pentru vaccinarea împotriva Covid-19 a copiilor cu vârste între 5 și 11 ani. Acestea sunt:

  1. Centrul Fundația Pentru Tineret Timișoara
  2. Centrul Dumbrăvița;
  3. Centrul Lugoj Sala De Sport;
  4. Centrul Cămin Sportiv Sânnicolau Mare;
  5. Centrul Casa De Cultură Gătaia;
  6. Spitalul Dr. Karl Diel Jimbolia;
  7. Spitalul L.Țurcanu Timișoara

Pentru copii se pot face programări pe platformă prin intermediul conturilor părinților sau ale reprezentanților legali, la centrele marcate „P_Ped”. Programarea nu este însă obligatorie. Vaccinarea copiilor se poate face și la medicii de familie.

Copiii din categoria 5-11 ani vor fi vaccinați cu un ser Pfizer care vine într-o doză mai mică față de cea utilizată la persoanele de peste 12 ani. Copiii vor face și rapel, la 21 de zile.

Ministerul Sănătății a realizat un document cu răspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre vaccinurile împotriva COVID-19 la copii. Poate fi accesat AICI.

Aproximativ 3.100 de programări au avut loc până la finalul săptămânii trecute în România pentru imunizarea copiilor din această categorie de vârstă.

 
Dreamstime S 208685425 E1643032319570
Nivelul pierderilor de învăţare cauzate de Covid-19 este “aproape insurmontabil’, avertizează UNICEF / Bilanț al primilor doi ani de pandemie în educație, la nivel global
edupedu.ro

Peste 635 de milioane de elevi sunt în continuare afectați de închiderea totală sau parțială a școlilor, din cauza pandemiei Covid-19, arată UNICEF într-un comunicat emis cu ocazia Zilei Internaționale a Educației. Organizația trece în revistă cele mai recente date disponibile cu privire la impactul pandemiei și arată că, în statele cu venituri mici și medii, pierderile de învățare cauzate de închiderea școlilor au făcut ca 70% dintre copiii de 10 ani să nu poată citi sau înțelege un text simplu.

Date-cheie și exemple privind pierderile suferite de copii în ceea ce privește competențe de bază – citire și aritmetică:

  • În statele cu venituri mici și medii, pierderile de învățare ale copiilor cauzate de închiderea școlilor au făcut ca 70% dintre copiii de 10 ani să nu poată citi sau înțelege un text simplu, o creștere de la 53%, procent înregistrat înainte de pandemie.
  • În Etiopia, se estimează că elevii de școală primară au acumulat între 30 și 40% din cunoștințele de aritmetică pe care le-ar fi deprins într-un an școlar normal.
  • În SUA, s-au înregistrat pierderi de învățare în multe state, printre care Texas, California, Colorado, Tennessee, Carolina de Nord, Ohio, Virginia și Maryland. De exemplu, în Texas, două treimi dintre copiii din clasa a treia au înregistrat în 2021 rezultate mai slabe la matematică față de nivelul anului lor, în comparație cu anul 2019, când jumătate dintre copii au avut aceleași pierderi.
  • În mai multe state din Brazilia aproximativ trei din patru copii din clasa a doua nu pot citi, în creștere de la unu din doi copii înregistrați înainte de pandemie. În întreaga țară, unu din zece elevi cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani a afirmat că nu intenționează să revină la școală odată ce școala sa se va redeschide.
  • În Africa de Sud elevii sunt în urmă față de nivelul la care ar trebui să fie cu 75% până la 100% dintr-un an școlar. Se estimează că între 400.000 și 500.000 de elevi au abandonat școala în totalitate în intervalul martie 2020 și iulie 2021.
Daniel David UBB 33 820x547
Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, despre anunțul că SRI recrutează ofițeri, publicat pentru studenți de Facultatea de Filosofie din București
edupedu.ro

Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca susține decizia Facultății de Filosofie a Universității din București de a-și anunța propriii studenți că SRI recrutează „ofițeri operativi și analiști”. „Într-o societate democratică, serviciile trebuie văzute ca instituții democratice, ele au funcția să ne protejeze și avem de lucrat împreună să protejăm democrația”, a declarat rectorul UBB Daniel David, la Digi 24.

„Eu cred că e un semn foarte bun și mă bucur că semnul ăsta îl dă directorul actual al SRI-ului, care e absolvent al UBB-ului și eu cred că știe ce face”, a continuat rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David.

Acesta a precizat că se bucură când vede că Serviciul Român de Informații folosește mijloacele transparente. „Sigur că asta șochează populația”, învățată cu altă modalitate de lucru a serviciilor secrete, spune rectorul UBB, care continuă: „dar nu noi criticam serviciile că ar trebui să apeleze la universități când vor să caute expertiză avansată” și să realizeze doctorate? „Uite că o fac. Sigur că ne șochează, dar cred că e un gest de normalitate într-o societate democratică”, susține Daniel David.

Rectorul UBB a mai spus duminică seara, la Digi 24, că un absolvent de filosofie are o serie de competențe care îl fac căutat, „nu văd de ce nu ar fi eligibil; sigur că probabil ar intra și într-o pregătire specifică”.

„Dar eu cred că e un semn foarte bun și mă bucur că semnul ăsta îl dă directorul actual al SRI-ului, care e absolvent al UBB-ului și eu cred că știe ce face”, a afirmat Daniel David.

Harta
Reformele lui Cuza și de ce au funcționat
europalibera.org

Unirea Moldovei cu Țara Românescă la 24 ianuarie 1859 a însemnat intrarea statului român în epoca sa modernă. Sub Alexandru Ioan Cuza a început construcția noii țări, cu bunele și relele sale.

Încetarea protectoratului rusesc datorită sprijinului occidental a permis aplicarea cererilor românilor exprimate în Adunările Ad-hoc din 1857-1857: Unirea, Neutralitatea sub un principe străin și Reformele. Domnia lui Cuza a însemnat momentul de start al aplicării programului național.

Nu doar astrele, contextul istoric și strategic s-au aliniat favorabil în ianuarie 1859, ci mai ales voința elitelor pașoptiste care au adus acasă spiritul și ideile revoluțiilor de la 1848 din întreaga Europă.

Frații Brătianu, frații Golescu, C.A. Rosetti, Christian Tell, Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, doctorul Crețulescu, Alexandru Ioan Cuza însuși au avut intuiția diplomatică de a alege momentul cel mai propice pentru unirea celor două principate române.

Aveau în comun studii la mari universități din Franța și Germania, contactul cu lumea occidentală și marile dezbateri ale vremii, cu imaginarul politic occidental.

„Toți au plecat la studii în Occident și acolo au descoperit o nouă lume. Probabil că cel mai important rol în această descoperire l-a avut corpul profesoral pe care tinerii români l-au întâlnit în universitățile franceze și germane, ei vor fi fascinați de personalitățile pe care le-au întâlnit acolo și despre care vor vorbi la bătrânețe. Acei profesori i-au introdus într-un univers intelectual nou, acolo descoperă ideile naționalismului, ideile liberalismului, descoperă că se poate organiza o societate pe principii diferite și acolo vor ajunge la concluzia că e de datoria lor ca întorși acasă să pună în practică aceste idei”, spune pentru Europa Liberă profesorul Alin Ciupală de la Universitatea București, specializat în istorie modernă.

După înfrângerea Revoluției de la 1848, prioritatea oamenilor politici români era înlăturarea ocupaţiei militare otomane şi ruseşti din Principate.

În 1850, Nicolae Bălcescu se întâlneşte cu ministrul de externe englez, Palmerson, cu solicitarea de a face presiuni la Constantinopol pentru normalizarea situaţiei în Principate. Demersuri similare fac Dumitru Brătianu la Paris, Ion Ghica la Constantinopol. Fraţii Golescu fac naveta între Paris, Munchen și Bruxelles. Ca să susțină cheltuielile lobby-ului românesc, mama lor, Zoe Golescu, vinde o moșie. Diplomația exilaților era alimentată exclusiv din averile personale.

Prin lovitura de stat de la 2 mai Cuza a dizolvat, pur și simplu, Adunarea Legiuitoare. Mai mult, parlamentarii au fost evacuați din sală de un detașament militar și arestați.

„Omul cu ajutorul căruia Alexandru Ioan Cuza a organizat lovitura de stat de la 2 mai este Mihail Kogălniceanu, care într-un fel își părăsește vechii tovarăși. Kogălniceanu fusese în momentul izbucnirii Revoluției de la 1848, un personaj politic de primă mărime, avusese un rol politic mai important decât Alexandru Ioan Cuza. Numai că, probabil din interese personale, Kogălniceanu trece de partea domnitorului și își părăsește tovarășii. El este cel care a organizat propriu-zis lovitura de stat, care a comunicat Adunării Deputaților decizia domnitorului de a suprima Adunarea Legislativă și după citirea acelui decret deputații sunt arestați.

Kogălniceanu este cel care a acceptat demnitatea de prim ministru după lovitura de stat și a fost apoi un fidel colaborator al domnitorului. Numai că acest gest l-a costat foarte mult pentru că vechii lui prieteni nu l-au iertat niciodată, dimpotrivă, toată viața Kogălniceanu a purtat porecla 'omul de la 2 mai', adică trădătorul, iar după 1866 încet, încet va fi marginalizat. Îl mai regăsim pentru scurtă vreme ca ministru de externe în momentul izbucnirii Războiului de Independență. Este cu totul marginalizat și în interiorul partidului liberal”, spune profesorul Alin Ciupală.

„Trebuie să spunem însă că, după lovitura de stat, cel care are principalul cuvânt de spus nu este Kogălniceanu, ci Cuza, pentru că acesta reușise să concentreze toată puterea în mâinile lui. Kogălniceanu dincolo de suprafața pe care i-o dădea funcția de prim-ministru avea mai degrabă un rol decorativ”, completează istoricul.

Carol I a continuat reformele începute de Alexandru Ioan Cuza, dar și-a început domnia prin eforturi imense pentru stabilitatea statului. Prima mare victorie a fost Congresul de la Berlin unde România a obținut recunoașterea Independenței câștigată pe frontul din Bulgaria - la Plevna, Grivița, Smârdan, între august 1977 și ianuarie 1878, dar și alipirea Dobrogei.

În vremea domniei lui Carol I, în sate au apărut și s-au generalizat școlile primare prevăzute în reformele lui Cuza. O evoluție firească având în vedere că Alexandru Ioan Cuza a domnit șapte ani, iar Carol I - 48 de ani, cea mai mai lungă domnie din istoria românilor. La fel de firesc a fost că manualele de istorie din acea perioadă îl menționau cu toate meritele sale pe Vodă Cuza.

Image 2022 01 22 25319721 46 Cristiana Murgoci Admisa Harvard
Ce mesaj are Cristiana Murgoci, olimpica la fizică acceptată la Harvard cu bursă integrală, pentru fetele pasionate de știință: „Să nu se lase intimidate. Nu există barieră de gen” / De ce ar vrea să revină în România
hotnews.ro

Deși i s-a recomandat să nu aplice la Harvard și a fost uneori privită diferit pentru că era o fată care dorea să facă performanță în fizică, Cristiana Murgoci, elevă la Liceul Internațional de Informatică, care în 2021 a fost desemnată „cea mai bună fată” la Olimpiada Europeană de Fizică, a aflat înainte de Crăciun nu doar că a fost acceptată la Harvard, dar și că a primit o bursă integrală de 80.000 de dolari pentru a învăța acolo. Într-o zi, speră că se poate întoarce în România cu tot ce a învățat și să schimbe România.

Cristiana crede că, pe lângă rezultatele impresionante la olimpiadele de la fizică, pentru cei de la Harvard a contat implicarea ei civică - numai la ea în școală (Liceul Internațional de Informatică București - ICHB) a înființat trei cluburi diferite.

Unul dintre ele se adresează chiar fetelor care studiază în domeniile STEM, unde „se strâng mai multe fete din științe și împartașim fiecare dacă are o greutate”.

„Făcând parte dintr-un mediu atât de competitiv și nivel înalt, uneori lumea nu avea încredere că o să reușesc, am fost sfătuită chiar să nu aplic la Harvard și așa mai departe. Sau faptul că sunt fată și sunt foarte puține fete în fizică. Cred că ce m-a ajutat foarte mult a fost familia care a fost mereu alături de mine și m-a susținut în tot ceea ce fac și m-a încurajat să cred în mine și chiar așa am făcut. Am fost conștientă de forțele mele. Dacă am simțit că am șanse să intru la Harvard, am aplicat indiferent de ce spuneau alți oameni”, ne-a mărturisit Cristiana în interviul acordat, întrebată ce i s-a părut cel mai dificil în acest proces.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.