Revista presei – 25 februarie 2021

Conform unui raport al Institutului Național pentru Sănătate Publică (INSP), în ultimele două săptămâni, numărul cazurilor de Covid-19 a crescut în special la copii și tineri (grupa de vârstă 0 - 19 ani). Cei mai afectați sunt copiii care au între 5 și 9 ani.

Conform datelor publicate de INSP, de la deschiderea școlilor și până în 21 februarie, rata de infectare cu coronavirus a crescut majoritar tineri și copii (0-19 ani), cei mai afectați fiind cei care au între 5 și 9 ani.

„Se observă că ratele de incidență săptămânală au crescut majoritar în grupa de vârstă 0-19 de ani si in grupa de vârsta 20-39 de ani. În grupele de vârsta de peste 40 de ani s-au înregistrat scăderi ale ratei de incidență. La o analiză mai fină a grupelor de vârsta se observă că s-au înregistrat creșteri în toate grupele sub 19 ani (0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani și 15-19 ani) iar în cadrul grupei de vârsta 20-39 de ani doar în subgrupele 30-34 ani și 35-39 ani” se arată în analiza publicată de INSP.

Potrivit datelor publicate, rata de infectare s-a dublat la categoria de vârstă 5-9 ani.

Deși copiii nu fac de regulă forme grave și nu au nevoie de internare, aceștia sunt izolați la domiciliu, unde pot transmite infecția adulților. Astfel, impactul creșterii numărului de cazuri ar putea fi unul indirect asupra sistemului sanitar național.

Orientate puternic către acțiune, locurile de muncă au intrat într-un proces de analiză și redesign. De ce? Lucrul de acasă și telemunca ne-au adus în situația în care am realizat că unele posturi își pot continua munca „remote”, cu câteva actualizări din perspectiva tehnologiei și instrumentelor folosite, scrie Claudia Indreica, expert în recrutare de personal cu o expertiză de 20 de ani în domeniu, într-o analiză primită de Edupedu.ro

Altele necesită un mix, un model hibrid, ceea ce ne duce către modelul 3 zile telemuncă, 2 zile din companie sau invers. Dacă ne suprapunem cu disponibilitatea angajatului pentru un model hibrid plus productivitatea la nivelul cerut, continuăm așa. Nu e cazul altor locuri de muncă unde prezența în companie este solicitată – vezi posturile în producție, construcții, servicii de asistență la sediul clientului, servicii medicale etc. Aici știm, intervin puține schimbări în structura postului. Dar avem acele posturi cu activitate hibrid, care odată regândite, pot fi definite integral în afara biroului sau la sediul companiei. În felul acesta, job-urile integral în afara biroului devin lucru de acasă/de oriunde, iar bazinul de recrutare se mărește considerabil.

Toată țara – acesta este primul scenariul de la care pornim în cazul recrutării. Noi, pentru clienții noștri am trecut și la scenariul al doilea – Europa – repatrieri, atragere expați – mai ales pentru un anumit segment, România este atractivă.

O analiză plecând de la task-uri și activități, mai mult decât pe întregul job, dar și imaginea privind performanța furnizată. În felul acesta, nevoia de control – atât de des invocată în cazul neperformanței, se mai atenuează. În schimb, trebuie să vină ca răspuns, o creștere a responsabilității angajatului și a rezultatelor livrate.

Mărind bazinul de recrutare, automat va crește și competitivitatea – avem nevoie de angajați care au cultura efortului, a muncii, orientați către life long learning, conștienți că aceste aspecte îi ridică în piața muncii. Mișcările sunt în direcția AI (inteligența artificială) și machine learning, a automatizării proceselor pentru a crește eficiența, ca atare, posturile aflate în segmentul locurilor de muncă care solicită „skill”-uri manuale scad până în 2030 cu 18 % iar cele la nivel cognitiv de bază, cu 28%. Cresc locurile de muncă care solicită „skill”-uri de nivel cognitiv ridicat (+4%), „skill”-uri sociale și emoționale (+30%) iar cea mai mare creștere o înregistrează job-urile care solicita „skill”-uri technologice (+39%), potrivit studiului McKinsey – The Future of work in Europe (2020).

Transformările care au avut loc în ultimul an în activitatea economică, în contextul pandemiei de COVID- 19, sunt, în cele mai multe cazuri, ireversibile, dar și benefice pentru mediul de afaceri. Incertitudinea generată de evoluția pandemiei și preocuparea angajatorilor față de sănătatea angajaților au făcut ca programul de lucru flexibil, inclusiv munca la distanță, să reprezinte o soluție viabilă pentru multe companii. Cu toate acestea, există încă numeroase aspecte neclare, cel puțin în zona de resurse umane și salarizare, care trebuie lămurite, ținând cont de faptul că munca la distanță tinde să devină obișnuință pe termen mediu și lung pentru multe companii.

În sfera salarizării, unul dintre principalele avantaje ale digitalizării este reprezentat de reducerea timpului de procesare a documentelor prin folosirea de aplicații automatizate, de tipul self-service. Astfel, prin câteva click-uri, un angajat poate să obțină sau să transmită informația sau documentul de care are nevoie. Printre alte avantaje se numără posibilitatea de a utiliza anumite sisteme IT sau roboți (RPA) pentru a reduce la minimum prelucrarea manuală a datelor și, implicit, riscul apariției unor erori în timpul procesării informației.

Așadar, avantajele digitalizării sunt evidente, dar există și riscuri. Specialiștii din resurse umane, împreună cu conducerea companiei, trebuie să reproiecteze strategia, rolurile, activitățile și structura acestora, astfel încât angajații să nu resimtă absența unei interacțiuni directe și să se asigure un mediu de lucru și o cultură organizațională bazată pe valori și principii solide.

Felix Tătaru, iniţiator şi cofondator al proiectului SuperTeach, a vorbit la Adevărul Live despre lupta miilor de profesori care îşi doresc să schimbe sistemul de educaţie din România şi ce înseamnă „mentalitatea deschisă“ pe care o promovează prin intermediul evenimentelor şi cursurilor pe care SuperTeach le organizează pentru profesorii din întreaga ţară.

Mentalitatea deschisă este o traducere a lui Outward Mindset, un concept gândit de Institutul Arbinger din SUA, care este lider global în schimbarea de mentalitate. Este un binom, lui outward i se opune inward. Outward este mentalitatea conform căreia prin colaborare putem să ne atingem obiectivele. În cazul inward, totul este despre mine şi ce mă interesează pe mine. Aplicat în educaţie, conceptul de mentalitate deschisă înseamnă că nu este despre mine, profesor, care ar trebui să fac un copy-paste din capul meu în capul elevului, ci este despre mult mai mult. Este vorba de talentele şi darurile pe care elevul le are, iar eu ca profesor trebuie să îl ajut să le descopere şi să le crească. Din păcate, comunismul şi epoca de tranziţie de după această perioadă ne-a înrădăcinat foarte mult în individualism şi ne gândim mai greu la binele comun. Sistemul de educaţie românesc nu te ajută să pui accent pe ceea ce ai tu mai bun. Ba din contra, sistemul de notare îţi arată ce nu ştii, îţi este evidenţiat cu roşu ce ai greşit. Printr-o abordare diferită, vedem că în alte sisteme de educaţie, elevilor li se arată ce au reuşit să facă bine. Aceasta este doar un exemplu despre ce înseamnă mentalitate deschisă.

Motivaţia a venit în contextul „Romanian Business Leaders“, unde a şi luat naştere acest proiect. Acolo suntem 250-300 de antreprenori, din domenii diferite şi încercăm să facem ceva pentru societate. Ne-am dat seama că pentru viitorul României nu este nimic mai important decât ce se întâmplă cu sistemul de educaţie. Noi, ca angajatori, înţelegem limitările pe care le avem, iar de cele mai multe ori ele sunt atribuite sistemului de educaţie. De exemplu, un lucru de care avem mare nevoie este colaborarea între oameni, colaborarea între angajaţii noştri însă noi nu învăţăm la şcoală să colaborăm. Notele sunt individuale, nu avem lucrări la comun, nu suntem stimulaţi să lucrăm împreună. Încă avem mentalitatea „Mioriţa“, gândul nostru este să-l atacăm pe cel de lângă noi, iar acest lucru nu ne ajută. În acest context, ne-am dat seama că dacă vrem să ne dezvoltăm ca societate, trebuie să lucrăm la transformarea educaţiei. Totodată, am realizat că pentru dezvoltarea României nu există o meserie mai importantă decât cea de profesor. Din păcate, meseria de profesor, statutul social şi respectul pentru aceşti oameni suferă foarte mult în România. Noi, ca societatea, avem foarte mult de lucru dacă vrem să repunem meseria de profesor acolo unde îi este locul.

Criza demografică este cea mai mare provocare a viitorului deceniu în statele din centrul și estul Europei, arată un raport al băncii austriece Erste, acționar majoritar al BCR. Erste trece în revistă câteva soluții pentru problema demografică:

– creșterea integrării femeilor în piața muncii
– creșterea vârstei efective de pensionare (scăzută acum din cauza deselor excepții de la prevederile legale)
– reglarea politicilor privind migrația
– adoptarea de măsuri care să stimuleze creșterea numărului de copii

Erste arată că problema demografiei este critică, statele din regiune confruntându-se cu o îmbătrânire accentuată a populației, care pune o presiune majoră pe piața muncii.

Potrivit studiului, doar 56% dintre femeile din România muncesc, în comparație cu 75% în Suedia sau 67% în Cehia.

Celelalte mari probleme ale regiunii în următorul deceniu sunt: ”înverzirea” economiei, statul de drept, sănătatea, adoptarea Euro, piața muncii, educația, dezvoltarea regională și piețele de capital.

Declinul demografic din România a intrat și pe agenda coaliției de guvernare. Subiectul a fost discutat la ultimele întâlniri dintre președintele Klaus Iohannis și liderii politici, au declarat pentru G4Media.ro surse politice. O proiecție realizată încă din 2017 de Institutul Național de Statistică anticipează că, dacă evoluția demografică își păstrează cursul actual, România ar putea ajunge la 16 milioane de locuitori în 2050. Declinul demografic afecteaza toate sectoarele economiei: PIB, buget, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile europene care se alocă în funcție de numărul de locuitori.