Revista presei – 24 martie 2021

George Buhnici, cea mai ascultată voce din România în podcasturi și emisiuni legate de sectorul IT, este invitat la un eveniment online organizat de Universitatea de Vest din Timișoara pe tema viitorului educației digitale și tehnologiei în lumea antreprenorială.

George Buhnici este cunoscut mai ales în rândul publicului tânăr ca vlogger, blogger, prezentator TV și pentru transmisiunile sale tip podcast. În cadrul conferinței „Antreprenoriat 2.0”, el este invitat să vorbească pe tema viitorului educației digitale și tehnologiei în lumea antreprenorială și se va răspunde și curiozităților. Este primul eveniment din cadrul acestei serii de conferințe organizate de UVT.

George Buhnici este absolvent al Universităţii de Vest din Timișoara, la specializarea de Jurnalistică şi Relaţii Publice și profesează din primul an de facultate în domeniu. De când face parte din echipa Pro TV, el s-a axat pe subiecte legate de infrastructură, investigaţii, IT și tot el a creat rubrica „iLikeIT” care, din 2011 şi până în 2019, s-a bucurat de succes și a fost pe primul loc în domeniu. În prezent lucrează la propriul canal de YouTube și canal de difuzare tip podcast, unde a continuat în aceeași manieră, ocupându-se de sectorul de tehnologie.

Conferința are loc joi, 25 martie, de la ora 18 și va fi difuzată live online pe pagina de Facebook a Universității de Vest din Timișoara.

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) lansează înscrierile pentru o nouă serie a unui program de studii postuniversitare aflat printre cele mai populare opțiuni ale înscrierilor din 2020.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, a explicat că este vorba despre program de studii postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă „Resurse educaționale și digitale pentru instruire online”, din domeniul Științe ale educației, dedicat cadrelor didactice din mediul preuniversitar.

Sesiunea de admitere se va desfășura online, în perioada 25 martie – 5 aprilie 2021.

În urma parcurgerii acestui program, cursanții vor dobândi competențele necesare utilizării eficiente a resurselor și instrumentelor digitale în activitățile de predare-învățare și își vor perfecționa abilitățile de comunicare și de colaborare utilizând și implementând bunele practici în crearea de conținut digital în activitatea profesională.

Aceasta va fi a treia serie de desfășurare a acestui program de studii postuniversitare, valorificând experiența acumulată pe parcursul derulării seriilor anterioare (iunie-iulie 2020, respectiv octombrie-noiembrie 2020).

În cadrul celor două serii ale programului de studii postuniversitare organizate până în prezent, au participat peste 130 de cadre didactice din 25 de județe, care își desfășoară activitatea în sistemul de învățământ astfel: 45% în învățământ liceal, 32% în învățământul gimnazial, 13 % în învățământul primar și 10% în alte forme de învățământ (postliceal, non-formal, universitar). Dintre participanți, 22% au provenit de la unități de învățământ din mediul rural. Cursanții seriilor anterioare au apreciat într-un mod extrem de pozitiv utilitatea acestui program de studii, 84% dintre aceștia considerând rezultatele obținute după parcurgerea programului educațional ca fiind peste nivelul așteptărilor inițiale.

„Adresabilitatea acestui program de studii postuniversitare este națională, un profil confirmat prin înscrierile din primele două serii, organizate în 2020, când cursanții au provenit din 25 de județe, din toate zonele țării. Prin această participare amplă, a devenit evident că interesul cursanților este deosebit de mare, transformând această serie de cursuri postuniversitare într-un adevărat model de bune practici,  apreciat și binecunoscut, din cadrul ofertei de programe postuniversitare susținute de UVT”, a spus Pirtea.

Marile orașe universitare din țară au fost afectate din cauza lipsei studenților în ultimul an, potrivit unui studiu al Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj. Timișoara a fost unul din orașele cel mai puternic lovite de acest fenomen cauzat de pandemie, în contextul în care un student cheltuie în medie aproximativ 500 de euro lunar, iar în centrele universitare din orașul vestic sunt peste 45 de mii de studenți.

„Lipsa studenților din universitățile timișorene a avut și are un impact economic semnificativ asupra economiei locale. Noi avem o populație de aproximativ 45 de mii de studenți, estimând undeva o cheltuială lunară de 400-500 de euro pe lună. Ținând cont că doar o parte din studenți sunt din Timișoara, o pondere covârșitoare având-o cei din afara localității, putem să estimăm undeva în jur de 140-150 de milioane de euro pe an ca pierdere în economia locală”, a declarat Cosmin Enache, profesor universitar doctor la Universitatea de Vest din Timișoara, pentru Economedia.

Scăderi economice se observă și în Cluj. Universitatea Babes Bolyai a făcut un studiu care arată că 33,4 milioane de euro sunt cheltuiți lunar de către studenți. Cele mai semnificative scăderi sunt observate in imobiliare, alimentație, îmbrăcăminte, restaurante, dar și activități de recreere. Studiul include 11 universități din Cluj.

„Pornind de la cheltuielile studenților UBB  în 2015, ajustate în funcţie de numărul studenţilor UBB în anul academic 2019/2020, rata inflaţiei şi extrapolate la numărul total al studenţilor din toate cele 11 universităţi clujene – 6 universităţi publice şi 5 universităţi private – rezultatele studiului sugerează că totalul cheltuielilor lunare ale studenţilor sunt de aproximativ 33,4 milioane de euro. Această sumă rămâne subestimată, deoarece în estimările iniţiale au fost incluse doar cheltuielile studenţilor înscrişi la forma de învăţământ la zi, la nivel licenţă, master şi doctorat, fără a fi incluse persoanele înscrise la studii postuniversitare şi gradele didactice”, arată studiul realizat de către UBB.

O majoritate covârșitoare a românilor (81%) este de părere că România trebuie să aleagă direcția VEST (adică UE, SUA, NATO)  din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 12 martie 2021, este împărțit în patru capitole, primul capitol fiind dedicat măsurării percepțiilor românilor cu privire la UE, SUA și Rusia, respectiv asupra direcției spre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare[1].

Procesul de digitalizare a sistemului de Educație fost structurat de dezbaterile circumscrise SmartEdu, pe care Administrația Prezidențială le va prelua în România Educată, iar în câteva luni va fi comunicat și rezultatul final, un raport care să fie lansat de președintele României în dezbatere politică, apoi va fi transmis către Minister pentru implementare, a declarat astăzi consilierul prezidențial pe Educație Ligia Deca în cadrul Conferinței online “Educația digitală asimptomatică”.

„Proiectul România Educată se îndreaptă spre obținerea unui rezultat final care să poată fi pus în practic. Există o activitate intensă pentru programele europene de finanțare. România Educată e un punct de plecare atât pentru programul de guvernare, cât și pentru finanțările europene.

Procesul de digitalizare a fost structurat de dezbaterile circumscrise SmartEdu, pe care noi o vom prelua în România Educată. În câteva luni vom avea rezultatul final, un raport care să fie lansat de președintele României în dezbatere politică. Apoi va fi transmis către Minister pentru implementare.

Ce vedem acum reflectat în PNRR e ceea ce unde avem un grad ridicat de consens. E clar că avem nevoie de infrastructură, de digitalizare, e clar că nu trebuie să lăsăm niciun copil în urmă.

Cred că obiectivul general al sistemului de educație, nu doar referitor la PISA, este că nivelul de competențe ale copiilor să fie maxim. (…) E un punct câștigat al pregătirii accelerate pentru digital, dar școala nu poate fi exclusă din mediul de învățare – mediul social nu poate fi exclus. Vom avea de recuperat într-un proces bine definit așa încât rezultatele la PISA în 2022 să sufere cât mai puțin.

Romania vorbește despre formarea inițială a profesorilor. (…) Țările care se bucură de o experiență îndelungată în formarea inițială au în multe cazuri rute diferite de intrare în profesie, care au garanții suficiente că indiferent de rută calitatea profesorilor este adecvată. (…) Obiectivul trebuie să fie creșterea nivelului de pregătire. Ce înseamnă asta trebuie văzut. Creșterea standardului de pregătire și intrare în profesie este esențială. Cred că putem imagina și alte trasee de intrare în carieră. Dacă ne uităm la penuria profesorilor de informatică / T.I.C., poate că formele de până acum nu mai sunt suficiente.

Cred că merită păstrată baza de resurse educaționale care s-au format și s-au redescoperit rapid, capacitatea dascălilor de adaptare la online, procesul educațional poate să arate diferit prin instrumentele digitale, trebuie păstrată debirocratizarea, merită păstrate platformele, cred că trebuie profitat de tot ce înseamnă sprijinul acordat de UE și la nivel național pentru școli – niveluri succesive de digitalizare care să țină cont de faptul că niciun copil nu trebuie să rămână în urmă. Fiecare școală are nevoie de un laborator (…), de o masă critică de profesori cu abilități digitale. Cred că deja câștigul este esențial.”

Examenul de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a se mută după Bacalaureat, a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu la dezbaterea online „Educația digitală asimptomatică”, organizată de Edupedu.ro în parteneriat cu World Vision România. De asemenea, într-o conferință de presă desfășurată după eveniment, ministrul Educației a anunțat o propunere de modificare a structurii anului școlar chiar în timpul desfășurării acestuia: o vacanță de primăvară de o lună, din 2 aprilie până în 4 mai, vacanță care va cuprinde și Sărbătorile Pascale.

„Nu vor fi perturbate simulările, care se încheie pe data de 31 martie. De asemenea pot să vă spun că examenul bacalaureat va rămâne pe aceleași date care au fost deja stabilite, comunicate și sunt cunoscute. Evaluarea națională se va muta după examenul de bacalaureat”, a spus Cîmpeanu. Învățământul va intra în online când localitatea intră în carantină, nu când incidența depășește 6 la mie, prevede propunerea lui Sorin Câmpeanu de modificare a ordinului comun cu MS, iar vacanța de primăvară e prelungită cu trei săptămâni, între 2 aprilie și 4 mai.

„Pentru ca perturbările să fie minime am propus o serie de modificări în structura anului școlar. (…) Propunând o vacanță de primăvară care să înceapă pe data de 2 aprilie până în 4 mai, va cuprinde perioada sărbătorilor pascale catolice și ortodoxe. Deci vacanță de primăvară prelungită cu trei săptămâni. În acest fel, perioada lunii aprilie, care e cea mai critică din perspectivă epidemiologică, va beneficia de o scădere a mobilității. Al doilea avantaj e că examenul de bacalaureat se păstrează la datele planificate, cu prezență fizică. Se va desfășura între 28 iunie și 1 iulie. Vom echivala competențele. Un alt avantaj, în afară de derularea până pe 31 martie a simulărilor, se regăsește în păstrarea datelor evaluărilor claselor a IV-a și a VI-a, iar la clasa a II-a urmând a fi reprogramate în luna mai”, anunță ministrul Educației, Sorin Câmpeanu.