Revista presei – 24 mai 2022

Luni, 23 mai 2022, începând cu ora 15, în amfiteatrul A01 al Universitatii de Vest Timisoara, (parter, sediul principal, V. Pârvan nr 4), a avut loc festivitatea de acordare a diplomelor UVT pentru componenții lotului echipei universitare de fotbal a UVT, care au câștigat titlul de campioană națională universitară, al doilea an consecutiv.

“Suntem onorați să premiem succesul obținut de Echipa Universitară de fotbal a Universității de Vest din Timișoara, câștigătoare a Campionatului Național Universitar de fotbal 2022, prin rezultatul final, 3 la 0, obținut în finala disputată în fața echipei Universității „Lucian Blaga” Sibiu. Campionatul a fost organizat la Oradea, de joi până duminică, 19-22 mai 2022, la competiție participând șase echipe universitare, reprezentând Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Oradea, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Universitatea din Petroșani, USV 1842 Universitatea de Ştiinţele Vieţii “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi și Universitatea de Educație Fizică şi Sport București”, este mesajul uvt.

Universitatea de Vest organizează, în această săptămână, Zilele Carierei / Career Days. Evenimentul se adresează studenților care sunt în căutarea unui stagiu de practică, dar și a unui loc de muncă. Participă o mulțime de companii care au afaceri deschise în Timișoara.

„Pe măsură ce intrăm într-o nouă normalitate post-pandemică, ne dorim să reluăm interacțiunile umane, atât de necesare pe o piață a muncii dinamică și eficientă. Dacă ești student și ești interesat de noile programe de internship, oportunități de carieră, stagii de practică și multe alte acțiuni de networking cu specialiști din diverse domenii, ești invitat la Carieer Days”, sună anunțul venit din partea UVT.

Și-au anunțat prezența peste 40 de companii, din domenii precum automotive, business process operation, consultanță fiscală, audit, telecom, itc, servicii, sănătate, dezvoltare software, retail, producție sau servicii financiare. Pe lângă prezentarea ofertelor de carieră venite din partea companiilor angajatoare, sau depunerea de candidaturi din partea studenților și absolvenților, programul cuprinde sesiuni de prezentări și conferințe focalizate asupra domeniilor și specializărilor inteligente pe care angajatorii le deschid tinerilor talentați de la UVT.

Evenimentul se va desfășura în 25 și 26 mai, la Universitatea de Vest din Timișoara, pe bd. Vasile Pârvan nr. 4. Miercuri, 25 mai, programul este între orele 9 și 18, iar joi, 25 mai, între orele 10 și 18.

Universitățile din Banat și din întreaga țară se confruntă cu cel mai scăzut grad de ocupare a posturilor de cadre didactice titulare. La Universitatea Politehnica Timișoara vorbim despre o scădere de zece procente în ultimii ani pentru că din sistem au ieșit foarte mulți profesori.

În prezent există specialiști care doresc să se angajeze în universități, însă procedura birocratică este stufoasă și uneori greu de îndeplinit, astfel că ulterior renunță.

Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara susține că dacă nu sunt luate măsuri într-un timp scurt, atunci vom avea o criză atât în sistemul universitar, cât și în piața muncii: „Săptămânal ne întâlnim la universitate cu un nou investitor, însă nu putem produce mai mulți absolvenți pentru că nu mai avem cadre didactice. Dacă vrem să îl angajăm pe Bill Gates, nu putem pentru că nu ne permite legislația”

Pensionarea multor dascăli, dar și creșterea salariilor din domenii precum IT&C, inginerie sau automotive au făcut ca în sistemul universitar să fi cel mai mic grad de ocupare a posturilor cu cadre didactice titulare, din ultimii ani. Angajarea studenților în companii, încă din primii ani de facultate, face ca în momentul în care tânărul termină studiile să aibă un venit cu mult peste posibilitățile din învățământul universitar. Pierderea unui număr mare de cadre didactice titulare a fost compensată doar prin angajarea unor specialiști din companii, însă aceștia pot fi implicați cu predilecție în lucrări de laborator sau proiecte și nu desfășoară nicio formă de activitate administrativă.

„De multă vreme discutăm cu specialiști din anumite domenii, sunt oameni care au ajuns la 45-50 de ani și vor să dea ceva înapoi universității, doresc să se angajeze la noi, însă nu putem să îi aducem decât prin plata cu ora. Nu putem să îi angajăm pentru că nu au publicate anumite articole științifice, deși experiența lor din piață – în opinia mea – este la fel de importantă.

În prezent, dacă Bill Gates vine să îl angajăm la Universitatea Politehnica Timișoara, nu putem să o facem pentru că nu îndeplinește grila de concurs sau nu are un îndrumător de laborator. În ultimii zece ani, doar în doi ani am avut ușoare creșteri de cadre didactice titulare, în schimb, în restul anilor am avut scăderi, în medie câte 15 pe an”, susține Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

La finalul săptămânii trecute, Universitatea Tehnică din Iași a organizat un târg de joburi care acoperă toate domeniile de studiu. Evenimentul a implicat participarea a 40 de agenți economici din județul Iași și din regiunea centrală a Republicii Moldova. Domeniile de activitate ale firmelor participante au acoperit toate domeniile de interes de studiu ale Politehnicii ieșene.

Universitatea Tehnică (TUIASI) „Gheorghe Asachi” din Iași a organizat un târg de joburi care acoperă toate domeniile de studiu. Evenimentul a implicat participarea a 40 de agenți economici din județul Iași și din regiunea centrală a Republicii Moldova. Domeniile de activitate ale firmelor participante au acoperi toate domeniile de interes de studiu ale Politehnicii ieșene. A fost vorba de ediția a doua a evenimentului „Zilele angajatorului”, ce a constat într-un târg de joburi și internshipuri, cât și un workshop.

Evenimentul a avut drept scop pregătirea studenților pentru primii pași pe piața muncii și își propune să dea posibilitatea studenților de a avea discuții directe cu angajatorii, de a vedea care sunt opțiunile lor atunci când vor absolvi cursurile universitare, de a vedea așteptările angajatorilor, pentru a se pregăti din timp sau chiar oportunități de internship în aceste firme până la finalizarea studiilor.

Au participat 40 de agenți economici din județul Iași și din regiunea centrală a Republicii Moldova.

Domeniile de activitate ale firmelor participante vor acoperi toate domeniile de interes de studiu din TUIASI. Acesta a avut loc în zona amenajată din fața clădirii Rectoratului TUIASI și în sala de ședințe a universității.

A fost programat workshopul „Carieră și antreprenoriat pentru tineri. Evaluarea intereselor profesionale”

În cea de-a doua parte a zilei a fost programat workshopul „Carieră și antreprenoriat pentru tineri. Evaluarea intereselor profesionale”, unde au participat reprezentanți ai agenților economici, studenți și cadre didactice. De asemenea, vor participa reprezentanți ai departamentului SAS-TUIASI (Societatea Antreprenoriala Studențească), care au discutat cu tinerii despre modul în care se pot pregăti să devină antreprenori si vor oferi exemple de studenți ce au performat în acest sens.

Evenimentul „Zilele angajatorului” a fost organizat în cadrul proiectului „Lanţ valoric integrat pentru îmbunătăţirea pieţei muncii – IVAC” 2SOFT/1.1/94”, proiect finanțat prin Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020. Așadar, Universitatea Tehnică din Iași a organizat un interesant și util târg de joburi dedicat studenților și absolvenților de studii superioare.

Preşedintele Bundesratului, Bodo Ramelow, se va afla în România, la Bucureşti şi Timişoara, în perioada 23 - 25 mai, unde se va întâlni cu preşedintele Senatului, Florin Cîţu, cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi cu prim-ministrul, Nicolae Ciucă, pentru discuţii politice.

”La Bucureşti, preşedintele Bundesratului se va întâlni, de asemenea, cu studenţii şi conducerea Universităţii din Bucureşti, unde, printre altele, se va semna prelungirea acordului de cooperare Erasmus dintre Universitatea de Ştiinţe Aplicate Nordhausen şi Universitatea din Bucureşti, precum şi a acordului de cooperare Erasmus dintre Universitatea Friedrich Schiller din Jena şi Universitatea din Bucureşti.

În plus, preşedintele Bundesratului va avea un schimb de idei cu reprezentanţii ONG-urilor cu privire la situaţia romilor din România.

La Timişoara, preşedintele Ramelow se va întâlni cu primarul Dominic Fritz şi cu reprezentanţi ai Prefecturii şi ai Consiliului Judeţean. De asemenea, se va întâlni cu reprezentanţi ai minorităţii germane, va participa la un eveniment cultural organizat de oraşele înfrăţite Gera/Altenburg şi Timişoara şi va vizita compania germană Continental Automotive România.

Preşedintele Bundesratului Ramelow călătoreşte împreună cu o importantă delegaţie de oameni de afaceri care va explora posibilităţi de aprofundare a cooperării economice.

"A fost dorinţa mea expresă să vizitez România - unul dintre cele mai tinere state membre ale UE - în timpul mandatului meu de preşedinte al Bundesratului", a declarat Ramelow. "Evenimentele actuale arată în mod clar că o Uniune Europeană puternică oferă un cadru prielnic pentru evoluţii pozitive în statele membre, chiar şi în condiţii mai dificile. România, ca ţară aflată la graniţa externă estică a Uniunii, are un rol cu totul special în acest sens, dar care ar trebui conturat mai clar, nu doar sub aspectul politicii de securitate. Noi, Republica Federală Germania şi, în special, landul liber Turingia, dorim să continuăm să ne conectăm la nivel european - din punct de vedere economic, ştiinţific şi al societăţii civile - şi să acumulăm noi idei şi imbolduri. Această vizită va contribui în mare măsură la acest lucru."

Mai mult, România şi Germania sărbătoresc în acest an 30 de ani de la semnarea Tratatului de cooperare prietenească şi parteneriat în Europa, iar în decursul acestui an aniversar, vizitele unor înalţi oficiali germ

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că Guvernul va adopta, miercuri, o ordonanţă de urgenţă care va crea baza legală astfel încât învăţământul universitar cu frecvenţă să se poată desfăşura, într-o anumită pondere, şi online.

„Sunt sigur că miercuri, în şedinţa de Guvern, va fi adoptată o ordonanţă de urgenţă (...) prin care, pentru a eficientiza pregătirea universitară, în funcţie de specificul fiecărui domeniu - medicină, socio-umane, inginerie, va fi posibilă, în cadrul formei de învăţământ cu frecvenţă, fiind redefinit spaţiul universitar, o combinaţie între fizic şi virtual. O să faceţi o parte dinte activităţi şi în format digital. Se va crea baza legală şi până la începerea anul universitar 2022-2023 vor fi definite standardele care vor permite fiecărei universităţi, în funcţie de domeniu, să vă propună o anumită pondere a activităţilor online în paralel cu cele fizice, ceea ce este un important pas înainte”, a declarat Cîmpeanu, sâmbătă, la Congresul Studenţilor din România, organizat la Palatul Parlamentului de Uniunea Studenţilor din România.

El a precizat că verificarea îndeplinirii standardelor va fi realizată, în cel mult cinci ani, atunci când vine rândul evaluării instituţionale.

„Nu vom aştepta ca ARACIS să facă evaluări pentru a verifica noile standarde în fiecare universitate - noile standarde reprezintă o obligaţie şi trebuie realizate înainte de începerea noului an universitar -, ci vom aborda o variantă necesară în societatea românească, aceea a încrederii: universităţile îşi asumă, iniţiind acest proces combinat, prezenţă fizică-activităţi online, respectă standardele care vor fi cunoscute la începerea anului universitar, urmând să probeze acest lucru, într-un an, doi sau maximum cinci, când vine rândul evaluării instituţionale”, a adăugat Cîmpeanu.

Salariile mari, dorul de casă și costurile mai mici de trai din România sunt doar câteva dintre motivele pentru care o parte dintre IT-iștii români din străinătate au decis să revină în țară de la izbucnirea pandemiei. Cei mai mulți o fac pentru a fi mai aproape de familie, pentru a-și crește copiii aici sau, în unele situații, pentru a pune umărul la dezvoltarea unor proiecte foarte complexe ale companiilor tech cu prezență în România.

Este și cazul lui Cătălin (foto jos), absolvent al Universității Politehnica din București, care a făcut primii pași în programare când era student. După ce și-a finalizat masteratul în cadrul aceleiași universități, a ajuns să se intersecteze cu piața de IT din Anglia. S-a angajat într-o companie englezească în 2014, când a primit o ofertă de nerefuzat.

Ce l-a determinat, însă, să plece din țară au fost sincopele pe care le găsea în piața IT de la noi la vremea respectivă. În Anglia, totul era mai așezat, perspectivele de a avansa în carieră erau diferite de cele din România. În plus, avea șansa de a învăța lucruri noi și de a-și îmbunătăți permanent cunoștințele.

A circulat acum câteva săptămâni pe Facebook un reportaj despre Simon Maurer, un dezvoltator imobiliar din Brașov. În fiecare dimineață la el la firmă se adună, la aceeași oră, toți angajații, se discută prioritățile zilei, se uită unul la altul, se umplu de energie. Se zice și o mică rugăciune, dar nu asta e important în ce am văzut eu acolo, ar fi la fel și fără. Din ce am văzut în acel reportaj, pe care l-am urmărit în totalitate, Simon părea serios, dar nu scorțos, dornic de a face lucrurile de calitate și firma-i merge bine.

Motivul pentru care m-am uitat la acest reportaj este că am simțit, de la prima secundă până la ultima, că este despre un loc care este exact opusul a ceea ce aș vrea eu să fie locul meu de muncă, dacă aș vrea un „loc de muncă” (până și expresia mi-e așa de străină).

În fiecare zi în România, patroni sau manageri, în general mai în vârstă, bine intenționați (doar despre ei discutăm în acest articol), sunt mirați, șocați, dezamăgiți de lipsa de dorință de a munci a unora dintre angajații lor, deși ei le oferă condiții de a performa. Nu se mai muncește ca altă dată. Tinerii din ziua de azi. De ce nu vor? Vorbele încep să circule.

În acest text voi analiza diferențele dintre generații în ceea ce privește raportul lor cu munca. Nu discut despre condiții macroeconomice, despre șomaj, despre cerere și ofertă. Comparat mere cu mere, cam în aceleași condiții, cam în același context, cum și în ce fel se uită tinerii diferit la muncă azi față de cum se uitau părinții lor acum 20 de ani?

Mă folosesc de experiența mea de manager în IT, care am angajat și am fost responsabil de a pune la un loc munca a sute de oameni, și de experiența de consultanță de management din ultimii ani. Am contact direct constant și e parte din obiectul muncii mele să înțeleg ce-i motivează pe oameni, cum, în ce fel, ce merge și ce nu.

Urăsc cuvântul „trebuie”. Am avut de-a lungul carierei mele câțiva șefi care au încercat să mă motiveze că „trebuie”. Nu că trebuie tehnic, inginerește, că trebuie să faci A înainte de B, sau că trebuie să faci aia ca să eviți efectul ăla, ci un fel de „trebuie” așa venit de undeva, ca expectanță socială. „Trebuie să arătăm că vrem”. „Trebuie să ne mobilizăm și să ne demonstrăm nouă înșine că putem”. Îi respectam ca oameni și pentru ce încercau să facă, așa că mă uitam în ochii lor când ziceau astea, în liniște, dar vorbele lor erau ca praful, le lua vântul înainte de ajunge la mine. Nu am stat niciodată mult în locuri și pe lângă oameni care folosesc „trebuie” în felul ăsta, am asociat asta cu stagnarea și cu mediocritatea. Când îți zici că trebuie și nu știi de ce, ești doar o piesă dintr-un puzzle, și cine vrea doar o piesă dintr-un puzzle?