Revista presei – 24 iunie 2022

În premieră, în Timișoara a fost adusă o mașină prototip complet autonomă cu care au fost organizate, în Piața Unirii, tururi demonstrative. Vehiculul electric a fost dezvoltat de Continental în colaborare cu Easy Mile.

“Avem o mașină care se conduce singură, fără șofer, fără volan, care poate să transporte oameni. Mașina merge singură pe un traseu care este dinainte programat. Se oprește dacă apar obstacole, merge apoi mai departe, se comport în trafic ca o mașină normal. Avem deja 180 de asemenea mașini în lume, care circulă. Vrem să inițiem discuții pentru a vedea unde se poate folosi așa o mașină. Vrem să aducem la Timișoara încă o premieră pentru România, să fie primul oraș unde circulă mașini autonome”, a declarat Christian von Albrichsfeld, general manager Continental Automotive România.

Easy Mile este un vehicul cu o capacitate de zece locuri (șase pe scaune) și poate să meargă cu o viteză maxim de 30 de kilometri pe oră.

“Avem o grămadă se senzori pe mașină, unele merg pe radar, altele pe cameră. Acești senzori sunt capabili să înțeleagă ce se întâmplă în jurul mașinii. Avem un oraș mai mic în Germania, cu străzi mai puține, unde astfel de mașini fac parte din sistemul de transport public. Mai avem asemenea mașini folosite la transferul de persoane din parcarea unui aeroport până la terminal, de asemenea există și la un spital. O asemenea mașină costă cam 150.000 de euro, dar trebuie spus că nu se produc în serie”, a mai spus Christian von Albrichsfeld.

Ponderea copiilor din mediul rural care au luat medii sub 5 la Evaluarea Națională este de aproape trei ori mai mare decât în cazul elevilor din mediul urban, în timp ce numărul elevilor cu note de zece este mult mai mare la oraș decât la sat, potrivit unei analize realizate de fundația World Vision pe baza rezultatelor la Evaluarea Națională, publicate joi.

Potrivit organizației, “aproape unu din trei copii de la sate n-a reușit să ia o medie peste 5 față de unu din 10 elevi din mediul urban”, iar din calculele organizației “elevii din orașe au luat de zece ori mai multe medii de 10 față de copiii de la sate”. World Vision indică și numărul mult mai mare de elevi cu medii de 10 sau între 9,5-9,99 înregistrați în urban, comparativ cu mediul rural.

World Vision notează că, față de anul trecut, când 37,43% dintre copii de la sate au luat sub 5 față de 14.35% din mediul urban, “se menține o diferență de circa 20% între elevi (în funcție de mediul de rezidență)”. Organizația arată că, în 2022, proporția elevii din rural care au înregistrat medii între 5 și 5,49 este de două ori mai mare comparativ cu elevii de la orașe, o diferență aproape dublă înregistrându-se și la notele între 5,5 și 5, 99.

Universitatea Politehnica Timișoara a primit vizita unei delegații a Ambasadei Norvegiei la București condusă de ambasadoarea țării scandinave, Excelența Sa Siri Barry, aceasta fiind primită de o echipă de cercetare a UPT, în prezența rectorului universității, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan. Vizita a avut loc în contextul în care Universitatea Politehnica Timișoara și partenerul norvegian SINTEF AS, din Trondheim, derulează un proiect comun de cercetare, în valoare de peste 7 milioane de lei, privind obținerea energiei curate pe bază de hidrogen.

În cadrul vizitei, a fost prezentat progresul implementării proiectului EEA-0502-CTR 2/2019 „Proiectarea combinatorială a unor pelicule inovative pentru plăcile bipolare ale electrolizoarelor cu membrane schimbătoare de protoni – acronim: CoDe-PEM”, dezvoltat de Universitatea Politehnica Timişoara, împreună cu partenerul norvegian SINTEF AS din Trondheim.

Electrolizoarele cu membrană schimbătoare de protoni (PEM) sunt folosite pe scară largă pentru a produce hidrogen gazos din surse de energie regenerabilă. Pe măsură ce crește cererea de combustibil sub formă de hidrogen, este necesară realizarea de electrolizoare cu costuri mai mici. Proiectul CoDe-PEM își propune să contribuie la dezvoltarea celulelor de electroliză PEM la prețuri accesibile, prin dezvoltarea de materiale de acoperire cu costuri mai mici pentru plăcile bipolare. Elementele cheie ale proiectului vizează reducerea costurilor prin aplicarea unor pelicule noi care să conducă la o reducere a ponderii materialelor scumpe. În plus, noile plăci bipolare ar trebui să permită procese de fabricație rapide și la prețuri reduse.

Proiectul este coordonat de Universitatea Politehnica Timișoara, care va dezvolta noi straturi pentru acoperiri folosind tehnica PVD, iar SINTEF va testa noile acoperiri în electrolizoare operaționale.

România ar putea avea cea mai modernă bază de simulare medicală destinată studenţilor la Medicină, dacă un proiect al echipei Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” este aprobat pentru a fi finanţat prin PNRR. Practica realizată pe manechine avansate va fi accesibilă live tuturor studenţilor. „Vrem să le oferim tinerilor medici accces la toate procedurile minim invazive şi intervenţionale, vor fi mult mai mulţi pacienţi diagnosticaţi mai rapid”, afirmă coordonatorul proiectului, potrivit news.ro

Asist. Univ. Dr. Cristian Toma, coordonatorul Departamentului de Simulare Medicală a UMFCD a explicat News.ro în ce constă proiectul „Centrul digital de training în tratamentul minim-invaziv şi intervenţional”, proiect depus de Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila pe componenta de digitalizare a universităţilor finanţată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de aproape 4 milioane de euro.

La pregătirea propunerii de proiect a lucrat o întreagă echipă de specialişti, printre care Dr. Ştefan Busnatu, prodecan Facultatea de Medicină şi coordonator CieH, Asist. Univ. Dr. Cristian Toma, coordonator Departament de Simulare Medicală, Victor Cojocaru, Şef Serviciu de Inovaţie şi e-health, Oana Bulai, Serviciul de Inovaţie şi e-Health, Dr. Marina Leontescu şi Dr. Andrei Slobozeanu de la Departamenul de Simulare Medicală, şi Mirela Dinescu, Director Direcţia Sisteme Informatice şi Comunicaţii Digitale. Proiectul a fost declarat deja eligibil, alături de alte 62 de proiecte depuse de 62 de Universităţi, şcoli şi Academii în cadrul schemei de granturi pentru digitalizarea Universităţilor, proiecte care vor fi finanţate prin PNRR.

Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică. Andrei Codrescu, Virgil Nemoianu, Sanda Golopenția, I.P. Culianu, Matei Călinescu, Vladimir Tismăneanu, Mihai Spăriosu, Thomas Pavel sînt recuperați în România cu statul de „clasici”, alături de „omologii” lor din exilul european (Victor Ieronim Stoichiță, Matei Vișniec etc.). Toți au părăsit România comunistă. Acum începem să integrăm și nume din generația care a studiat în Occident după comunism și a făcut carieră academică în SUA. Din această categorie face parte Aurelian Crăiuțu, profesor de Științe Politice la Universitatea Indiana (Bloomington) și titular al unui doctorat la Princeton.

Aurelian Crăiuțu a absolvit ASE (1988) și s-a format mai întîi în Franța (unde avea să revină ca profesor asociat). A trecut apoi Atlanticul, grație unei burse Fulbright, străbătînd laborios treptele ierarhiei universitare. Eu l-am cunoscut în primii ani ’90, cînd păstra ceva din profilul inițial de economist, ceea ce mi-a hrănit iluzia (patriotic-anticomunistă) că ar putea deveni un  valoros premier liberal. În realitate, dl Aurelian Crăiuțu s-a reorientat durabil spre studiul gîndirii politice franceze, de unde și-a inspirat deopotrivă cursurile și cărțile. Nu-l pot decît felicita pentru această opțiune, de vreme ce șansele sale de a face politică la vîrf în România post-comunistă ar fi fost, evident, nule. Mi se pare la fel de negativ-plauzibilă ipoteza că nici universitatea românească (din „era” lui Aurelian Bondrea) nu s-ar fi grăbit să-l adopte. Așa că tot răul spre bine. Dl Crăiuțu și-a făcut un nume în America, e prezent cu studii în toate revistele importante de politologie din anglosferă și – după cum anticipam – devine pe zi ce trece un reper intelectual tot mai prețuit în țara de baștină, atît prin contribuțiile personale, cît și prin traduceri din Husserl, Gustave Thibon sau Gabriel Marcel.

Proiectul intitulat Futures of Innovation Technologies European Digital Innovation Hub (FIT EDIH) a fost selectat pentru a face parte din rețeaua inițială a Centrelor Europene de Inovare Digitală (EDIH). FIT EDIH va beneficia timp de 3 ani (2023-2025) de o finanțare de peste 2,2 milioane € prin programul Europa Digitală al Comisiei Europene, sumă ce va fi dublată din fonduri naționale.  Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) va coordona domeniul producției inteligente (Smart Factory) din FIT EDIH cu un buget de peste 350.000 € din programul Europa Digitală.

La realizarea obiectivelor vor contribui și alți parteneri din Sibiu, precum ROPARDO și Asociația Smart Factory România.

Linia de finanțare prin programul Europa Digitală vizează îmbunătățirea competitivității UE la nivel internațional prin investiții importante în dezvoltarea capacităților strategice ale Uniunii, susținând dezvoltarea unor domenii cheie, precum inteligența artificială, calculul numeric de înaltă performanță, securitate cibernetică, competențe digitale avansate, digitalizarea administrației publice și interoperabilitate. Centrele europene de inovare digitală vor avea un rol esențial în atingerea obiectivelor stabilite în cadrul Programului Europa Digitală,  stimulând  utilizarea la scară largă a noilor tehnologii într-un ecosistem favorabil inovării și digitalizării.

Obiectivele FIT EDIH sunt aliniate atât caracteristicilor și nevoilor Regiunii Centru, cât și obiectivelor Programului Europa Digitală, prin FIT EDIH urmărindu-se în principal creșterea nivelului de maturitate digitală al IMM-urilor și administrațiilor publice din Regiunea Centru (alături de consolidarea capacității operaționale FIT EDIH și dezvoltarea de sinergii cu celelalte EDIH și rețele europene de inovare și digitalizare). Astfel, alături de domeniul producției inteligente coordonat de ULBS, prin proiectul FIT EDIH vor fi sprijinite și alte două domenii, respectiv administrație publică și smart city – coordonator Iceberg Plus și e-sănătate – coordonator Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. Acesta este primul proiect câștigat de ULBS din programul Europa Digitală și prima inițiativă din comunitate pentru comunitatea din regiunea Centru pentru sprijinirea transformării digitale.