Revista presei – 24 iunie 2021

Conferințele Dilema veche ajung în premieră la Timișoara. De miercuri până vineri sunteți așteptați la un eveniment complex, la care opt universitari, scriitori, artiști, sociologi sau diplomați dezbat pe tema „Părinți și copii. Vârste, mode, generații”.

Iată prima sesiune din Conferința de miercuri:

Programul celorlalte două zile de conferință

Joi, 24 iunie

ora 18 – Barbu Mateescu, Cum au votat generațiile României?
Concentrându-ne asupra alegerilor prezidențiale (fără a exclude însă alte evenimente electorale semnificative), vom descoperi împreună – pe baza cifrelor – generațiile României și traiectoriile lor în plan electoral. Vom vedea cum mobilizarea sau bascularea unor segmente de vârstă dintr-o direcție în alta a dictat destinul politic al țării.

ora 19,30 – Adriana Babeți în dialog cu Marius Lazurca

Despre imaturitate, altfelUn dialog despre splendoarea imaturităţii dincolo de vârste. Despre şansele, dar şi riscurile ei. Despre părinţi care refuză să îmbătrânească şi despre copii îmbătrâniţi prematur. Despre imaturitate ca interval deschis.

Vineri, 25 iunie

ora 18 – Cătălin Ștefănescu în dialog cu Sever Voinescu, Circulația unei succesiuni
Realizatorul prestigioasei emisiuni culturale „Garantat 100%” discută cu redactorul-șef al revistei Dilema veche”despre modul în care se transmit valorile culturale de la o generație la alta în societatea contemporană. Cei doi se vor referi la rolul jurnalismului cultural și la statutul mijloacelor media clasice, precum televiziunea și revistele, în era Facebook-Instagram-TikTok. (Sever Voinescu)

ora 19,30 – H.-R. Patapievici, Părinți și copii în conflictul dintre generații. O viziune personală

Generația mea a deschis ochii în lume pe conflictul dintre generații: „Rebel fără cauză”, „Cenușă și diamant”, „Cele 400 de lovituri” și muzica generației hippy, prima generație care nu mai voia să audă de adulți și de lumea lor, pe care o considerau mincinoasă, au fost deopotrivă profesorii și conștiința de sine generației mele.

Conferințele și dialogurile vor avea loc în Aula Magna a UVT. Accesul publicului este gratuit și se face pe bază de rezervare online, completând un formular pus la dispoziție de organizatori. Toate evenimentele vor fi transmise live pe canalele de Youtube și paginile de Facebook ale organizatorilor și partenerilor.

Şi Universitatea de Vest Timişoara se alătură celor care se solidarizează cu universitarii Vasile Popovici, Marcel Tolcea și Daniel Vighi, care au fost atacaţi la modul delirant de fostul primar, Nicolae Robu. Totodată, numărul intelectualilor care au reacţionat continuă să crească. Printre aceştia se numără şi marele scriitor Mircea Cărtărescu.

În urmă cu o zi, într-o postare pe Facebook, fostul primar al Timişoarei, Nicolae Robu, i-a catalogat pe scriitorii şi universitarii Marcel Tolcea, Daniel Vighi şi Vasile Popovici, drept “nulităţi şi “lichele ahtiate după bani”. Imediat au apărut mai multe reacţii vizavi de această ieşire venite din partea unor intelectuali timişoreni. Astăzi a reacţionat şi Universitatea de Vest, al cărei rector, Marilen Pirtea, este coleg de partid (PNL) cu Nicolae Robu.

 “Cadrele universitare, cercetătorii și experții academici din UVT, convinși fiind de importanța respectului în viața publică academică și a comunității, iau act cu reală îngrijorare față de ieșirea publică mai mult decât deplasată pe care domnul Nicolae Robu și-a permis-o ieri, când a formulat acuze jignitoare la adresa universitarilor Vasile Popovici, Marcel Tolcea și Daniel Vighi, pe care i-a caracterizat cu apelativele de “nulități” și “lichele”. Ne mâhnește modul deplasat de adresare pe care îl utilizează acum Nicolae Robu, el însuși un reprezentant al mediului academic, cunoscut prin pozițiile deținute în mediul universitar chiar înainte de a fi ocupat demnități publice. Apartenența sa la comunitatea din care fac parte universitarii pe care îi atacă transformă acest episod într-unul cu totul regretabil și de neînțeles (…) Dezavuăm public gestul incalificabil pe care și l-a permis fostul primar al orașului și considerăm că nu există niciun argument care să poată scuza gravul său derapaj de la normele de civilitate specifice Timișoarei”, transmite UVT.

Faţă de reacţiile pe care le-am prezentat ieri au mai apărut şi altele. Una vine de la marele scriitor Mircea Cărtărescu.

“Este cât se poate de trist că fostul primar al Timișoarei, Nicolae Robu, îi numește pe trei dintre cei mai distinși intelectuali și scriitori ai orașului ”nulitățile Vasile Popovici, Marcel Tolcea, Daniel Vighi, lichele ahtiate după bani”. Neadevăruri exprimate în limbaj foarte jos. Mă alătur celor care au protestat împotriva unei astfel de atitudini”, a scris Cărtărescu pe Facebook.

O reacţie savuroasă a avut-o şi venerailul scriitor şi critic literar timişorean Livius Cocârlie: “Stimate domnukle Robu, nu pot să vă caracterizez fiindcă sunt literat, nu politehnician. O nedumerire însă pot să-mi exprim, ţinând seama de faptul că, după câte ştiu, nu sunteţi literat. Totuşi, vă atribuiţi competenţe de a-i numi nulităţi pe cei trei scriitori şi intelectuali – Vasile Popovici, Marcel Tolcea şi Daniel Vighi – cu care nu numai Timişoara se mândreşte. Faptu mă pune să vă pun o întrebare. Sunteţi cumva şi fudul?”.

Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE), scoate la concurs peste 6500 de locuri la programele universitare de licenta, aproape jumatate finantate de la bugetul de stat.

„Ne pregătim pentru un model flexibil care cuprinde un mix de întâlniri la clasă şi cursuri online“. 

„Viziunea noastră este că pe viitor programele vor adopta un mix între cursuri cu prezenţă în campus şi cursuri online“.

Regulamentul de funcționare a CNATDCU, forul care analizează acuzațiile de plagiat din tezele de doctorat, va fi analizat și discutat de rectori în ședința Consiliului Național al Rectorilor, organizată de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în acest weekend. Amintim că președinția rotativă a forului este deținută din decembrie de rectorul Daniel David și va fi preluată la încheierea celor 6 luni de mandat de rectorul Universității Transilvania din Brașov, Ioan Vasile Abrudan, după ce Sorin Cîmpeanu s-a suspendat din poziția de președinte CNR, preluând portofoliul de ministru al educației.

Pe agenda discuțiilor conferinței CNR care se va desfășura în perioada 25 – 27 iunie 2021 se află și masteratul didactic – prevăzut ca obligatoriu în legea educației din 2011, diluat apoi prin modificări succesive ale legii și aplicat pentru prima dată, prin pilotare, anul trecut de ministrul Monica Anisie.

Un alt subiect va fi legat de misiunea evaluărilor făcute de Curtea de Conturi, după ce instituția și-a trimis auditorii la Ministerul Educației pentru a verifica decuplarea universităților de cercetare și schimbarea standardelor minimale pentru profesori (Detalii aici).

Subiectul cel mai fierbinte al discuțiilor îl reprezintă, însă, modificarea regulamentului CNATDCU, în cazul căruia ministrul Educației a fost acuzat că vrea să înlocuiască expertiza umană exclusiv cu analiza softurilor anti-plagiat. Vicepreședinții CNATDCU au precizat pentru Edupedu.ro că a fost o interpretare greșită a prevederilor din noul regulament (Detalii despre acest caz aici).

„Învățământul superior a suferit diferite deficiențe cauzate de contextul pandemic și, cu atât mai mult față de un sistem care și așa avea nevoie acută de reformare, multiple măsuri erau necesare pentru a limita riscurile la care acesta a fost supus”, atrage atenția Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) într-un comunicat de presă primit de Edupedu.ro. În condițiile acestea, spun reprezentanții studenților, în primele 6 luni de guvernare nu se văd măsuri concrete luate de autorități pentru a veni în sprijinul lor.

„Au trecut 6 luni de la învestirea Guvernului, moment care ar presupune, în mod cert, ocazia unui bilanț al măsurilor efective prin care viața studenților a fost îmbunătățită. Trăgând linie, avem promisiunile din programele electorale (care reprezintă un angajament, chiar dacă nu scrie în Programul de Guvernare) și din programul de guvernare, o serie de acțiuni fără anvergura necesară și așteptată de studenți și, desigur, cea mai notabilă măsură – eliminarea gratuității la transportul feroviar. Mai sunt 3 luni pentru ca anul universitar 2021-2022 să nu găsească studenții în acest peisaj dezolant” a declarat Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR.

„Ne apropiem de finalul unui nou an universitar cu așteptări mari, neatinse ale studenților din România, iar a începe la toamnă anul universitar 2021-2022 în aceleași coordonate nu poate reprezenta decât o profundă dezamăgire față de intențiile postulate de Guvern prin diferite documente de politici publice cu care suntem obișnuiți.” - se arată în comunicatul ANOSR

Institutul Francez din Timișoara vă provoacă, pe 25 iunie, la o noapte de reflecție după această perioadă năucitoare prin care am trecut cu toții. Noaptea Filosofiei – un eveniment de amploare internațională, care a cunoscut un enorm succes la Paris, Londra, Berlin sau New York – ajunge astfel pentru prima oară și în România, în viitoarea Capitală Europeană a Culturii 2023.

Inițiativa îi aparține noii directoare a Institutului Francez din Timișoara, Tilla Rudel, care a organizat anterior cinci ediții ale evenimentului la Tel Aviv. „Scopul este de a arăta filosofia într-o altă lumină – noaptea.” De aceea, întregul eveniment este gândit ca un parcurs nocturn, filosofic și festiv, care pornește de la Institutul Francez spre alte trei locații din oraș: Faber, La Două Bufnițe și Facultatea de Arte, unde, cu participarea extraordinară a unor filosofi și intelectuali din România, Franța, Germania și Belgia, se vor desfășura dezbateri, conferințe, proiecții, spectacole și performance-uri.

Printre cei peste 30 de invitați selectați de curatorii evenimentului – Joseph Cohen, Raphael Zagury-Orly și Cornel-Florin Moraru – se numără: Monique Canto-Sperber, Jean-Luc Marion, Barbara Cassin, Alain Fleischer, Gisèle Sapiro,  Edwige Chirouter, Nicolas de Warren, Manon Garcia, Emanuele Coccia, Jochen Hörisch, Susan Neiman, Jochen Hörisch, Susan Neiman, Ciprian Mihali, Cristian Iftode, Doru Căstăian, Florin Lobonț, Claudiu Mesaroș, Oana Camelia Șerban, Ruxandra Demetrescu.

„Această primă Noapte a Filosofiei la Timișoara marchează o veritabilă dorință de a gândi complexitatea actualității noastre la timpul prezent și puși în fața unor crize. Iar acest lucru nu se întâmplă doar din dorința de a filosofa, ci pur și simplu pentru a propune piste de reflecție diferite, traiectorii neașteptate ale gândirii pentru epoca și viitorul nostru. Astfel, împreună cu invitații noștri, numeroși filosofi, oameni de știință, artiști, teoreticieni, politologi sau sociologi de notorietate internațională, vom aborda teme arzătoare care nu au nevoie decât să fie privite dintr-o altă perspectivă, cu alte metode teoretice și practice” declară Joseph Cohen și Raphaël Zagury-Orly.

„Prin prelegerile și dezbaterile ce vor avea loc, ne-am propus să punem în lumină atât rolul practic al filosofiei în viața fiecăruia dintre noi, cât și modul în care, prin ea, putem construi o societate mai echilibrată și să pregătim un viitor pentru care, din punct de vedere biologic, nu suntem pregătiți: un viitor în care inteligența artificială se împletește cu inteligența naturală și noile tehnologii vor schimba radical modul în care trăim și ne raportăm la viață.” completează Cornel-Florin Moraru.

Tematicile abordate sunt diverse, mergând de la artă la ecologie, de la etică la politică și religie, atingând problemele acute ale societății de azi, precum:  raportului cu mediul nostru natural și societal; etica inteligenței artificiale; consimțământ, etică și sex; libertatea de exprimare în epoca „fake news-urilor”, a conspiraționismului și a populismul; rolul artei în societățile noastre; filosofia modei; statutul religiei în diferitele organizații politice; relația cu istoria noastră comună, cu trecutul nostru european și cu viitorul nostru în lume.

Eurostat arată că procentul persoanelor care au vârste între 15 și 64 de ani, neangajate, a crescut anul trecut după mai mulți ani de scădere. Dacă în 2002, media europeană era 32%, în 2019 a fost de 26,6%, iar anul trecut a crescut ușor până la 27,1%.

Ponderea a scăzut cel mai mult în Malta (-1,2 puncte procentuale comparativ cu 2019), Letonia (-0,9 puncte) și România (-0,6 puncte). La polul opus se află Spania, Italia (ambele cu +1,6 puncte) și Irlanda (+1,4 puncte.

Printre țările cu cele mai multe persoane în afara pieței muncii, raportat la populația activă, se află: Italia (36%), Croația (33%), Grecia (32,6%), Belgia (31,4%) și România (30,8%). De cealaltă parte, se regăsesc Suedia (17,5%), Olanda (19%), Estonia, Germania și Danemarca (toate sub 21%).