Revista presei – 24 ianuarie 2022

Vineri 21 ianuarie, Universitatea de Vest din Timișoara, organizatoare a concursului de proză scurtă „Când și cum am simțit acel lucru pentru România”, a fost gazda ceremoniei de premiere a câștigătorilor, desemnați la finalul lunii decembrie.

La eveniment au participat rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, prorectorul UVT, conf. univ. dr. Octavian Mădălin Bunoiu, alături de câștigătorii desemnați și de componenții juriului.

La finalul lunii decembrie, juriul din care au făcut parte domnul conf. univ. dr. Dorel Micle, din cadrul Facultății de Litere, Istorie și Teologie, doamna Marilena Tudor, director al Editurii UVT și studenta Andreea Argeșanu, președinte OSUT, a parcurs cele peste 30 de lucrări trimise.

Astfel, a fost stabilit clasamentul final pentru primele locuri de la fiecare categorie de participanți:

Elevi:

1. Julia Nămoloiu,
2. Iulia Maria Sfetcu,
3. Bogdan Muscă,

Studenți:

1. Ioana Vlad,
2. Marcu Nicola,
3. (la egalitate de puncte) Alexandru Lazea – și Raluca Ionita,

General:

1. Silviu Ilievici,
2. Raimondo Mario Rupp,
3. (la egalitate de puncte) Dorin Tismănariu și Teodora Boda.

Cu ocazia decernării premiilor, rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea, a declarat: ”Universitatea de Vest din Timișoara se implică nu doar în formarea de intelectuali, ci și în împlinirea caracterelor. Parte din această dorință a noastră este și discuția publică despre valori ale societății din care facem parte. De asemenea, suntem bucuroși să descoperim oameni talentați, care știu să prezinte într-o formă literară deosebită aceste idei care ne privesc pe toți. Îi felicit pe competitori și mă bucur sincer alături de cei premiați azi.”

Centrul de Studii Evreieşti şi Israeliene de la UVT vă invită la o întâlnire online cu scriitorul Norman Manea și cu directorul Institutului Cultural Român de la New York, Dorian Branea.

La Timișoara funcționează, în cadrul UVT, Centrul de Studii Evreiești și Israeliene, grație unui proiect inițiat de profesori și cercetători din cadrul Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării.

Miercuri, 26 ianuarie, de la ora 17, sunteți așteptați la o conferință online susținută de scriitorul Norman Manea.

„Ne face onoarea de a intra în dialog cu noi, împreună cu directorul Institutului Cultural Român de la New York, dr. Dorian Branea”, spun organizatorii.

Discuția va fi moderată de Luciana Friedmann, directorul centrului. Evenimentul va avea loc pe platforma Zoom, meeting ID: 921 9648 0749, passcode: 906480.

Centrul de Studii Evreieşti şi Israeliene de la Universitatea de Vest a fost deschis în luna noiembrie și se va ocupa de dezvoltarea și promovarea de proiecte culturale și de cercetare româno-israeliene, de construcția unei biblioteci de specialitate. Va ține legătura cu Comunitatea Evreilor din Timișoara și de pretutindeni și va organiza expoziții și evenimente cu teme evreiești, precum și schimburi de experiență între comunitățile academice din cele două țări.

Dupa ce, cu an in urma au castigat premiul pentru macheta celui mai frumos pod, studentii Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii Politehnica Timisoara au revenit si au participat recent la cea de-a VII-a editie a concursului studentesc „CADRE – Concurs de mAchete de poDuri si feRme din lEmn”, organizat de Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti, online, prin intermediul platformei Microsoft Teams.

La acest concurs din partea Facultatii de Constructii a Universitatii Politehnica Timisoara, au participat 4 echipe, studenti din anii de studiu lll, IV si anul II master. Studentii echipelor participante au fost:
• Echipa „MELBIA” –Melania Pirvanescu si Bianca Mihaela Purisel, anul III, sectia Inginerie Civila in limba germana (ICG), echipa castigatoare a premiului I pentru cel mai rezistent pod.
• Echipa „BUILT TO LAST” –Robert-Catalin Eppel, anul III, sectia Inginerie Civila. Studentul a castigat mentiune speciala pentru „frumusetea machetei – sectiunea Poduri”.
• Echipa „FUTURE BRIDGE” –Calin Alexandru Munteanu, anul III, sectia Inginerie Civila in limba germana (ICG).
• Echipa „Alpha” – Dan Radu BaRDAN, anul Il, master Infrastructuri pentru Transporturi (IPT), castigand mentiune speciala pentru „frumusetea machetei – sectiunea Ferme”.

Studentii au fost coordonati de cadrele didactice: conf.dr.ing. Bota Adrian, prof.dr.ing. Dan Sorin, s.l.dr.ing. Fekete-Nagy Luminita si indrumati direct de dr.ing Viorel-Constantin Todea, respectiv drd.ing. Maura Vioreanu, din partea departamentului CCI.

Toate cele 4 echipe din cadrul UPT au dat dovada de implicare, seriozitate, spirit de echipa si inovatie in realizarea machetelor. Cu toate ca gradul de competitivitate a fost unul ridicat, cu echipe participante de la universitati tehnice de renume din Romania, echipa „MELBIA” a fost desemnata castigatoarea locului I.

O societate are nevoie de viitori adulți independenți sau obedienți? Religioși sau doar altruiști fără ca asta să aibă legătură cu vreo credință? Școala ar trebui să dezvolte apetența pentru muncă sau imaginația? 88 de țări, printre care și România, au fost chestionate cu privire la aceste valori, scrie Visual Capitalist. Rezultatul arată că fiecare țară are propriile concepții despre ce e mai important în viață.

O mare parte dintre valorile pe care le considerăm importante atunci când devenim adulți ne-au fost insuflate în timpul copilăriei noastre. În primii ani de viață, până în jurul vârstei de 8 ani, creierul nostru poate fi modelat mult mai ușor și este puternic influențat de ce se întâmplă în jur. În funcție de mediul în care ai crescut este foarte posibil să fi fost expus la valori diferite în timpul copilăriei în comparație cu altcineva care a crescut în altă țară sau într-o altă familie.

Anders Sundell, cercetător în domeniul politicii la Universitatea Gothenburg, a făcut o serie de grafice în care sunt ilustrate ce valori importante cred adulții că ar trebui să învețe copiii, scrie Visual Capitalist. Pentru realizarea graficelor au fost studiate răspunsuri din peste 80 de țări. Datele au fost analizate din arhiva World Values Survey, o companie de studii sociologice care intervievează sute de mii de participanții din întreaga lume pe diverse teme. Printre respondenți se află și români.

Celor care au participat la studiu li s-a cerut să aleagă până la cinci calități pe care le consideră mai potrivite pentru copii. Lista din care au ales a cuprins valori precum: bunele maniere, independența, munca, sentimentul de responsabilitate, imaginația, toleranța și respectul față de ceilalți, economisirea banilor, determinarea și perseverența, religia și credința, altruismul și obediența.

Cercetătorul a luat datele sondajului și a calculat proporția de oameni dintr-o țară care a ales fiecare calitate. Apoi a selectat calitățile pe care le-au ales cei mai mulți și a creat trei grafice diferite pentru a arăta contrastul dintre națiuni în funcție de valorile pe care le consideră importante pentru cei mici.

S-au evidențiat următoarele valori puse în antiteză: independența și obediența, altruismul și credința religioasă și munca grea și imaginația. Pentru români, au câștigat independența, credința religioasă și munca, acestea fiind valorile pe care le consideră cele mai importante pentru societate.

România are analfabeți funcțional care primesc bursă de merit. Cel puțin așa reiese dintr-o statistică a Băncii Mondiale, care a constatat că aproape 50% dintre elevi români nu înțeleg ce citesc sau nu pot face calcule simple. În același timp, 53% dintre elevi sunt bursieri de merit, potrivit datelor Ministerului Educației.

Elevii cu medii mai mari de 8,50 își cer drepturile în stradă, după ce Ministerul Educației le-a mărit din semestrul al doilea, însă a schimbat și criteriile de acordare a lor.

Dacă în 2020, potrivit Ministerului Educației, erau 123.000 de elevi care reușiseră să obțină medii mai mari de 8.50, un singur an mai târziu numărul mediilor bune a explodat: avem acum 754.000 de elevi care au obținut medii mai mari de 8,50.

Pentru tineri, bursa de merit înseamnă și bani, și orgoliu.

Cătălina Ifrim, Consiliul Național al Elevilor: "Pot însemna niște bani astfel încât să reprezinte un aport pentru pregătirea sau pentru admiterea la una dintre facultăți. Nu mi-a fost străină situația în care un profesor sau director nu dorea să includă elevi în bacalaureat pentru a nu intra în examen și pentru a nu scădea ponderea de promovabilitate".

Profesorii recunosc că de când s-au mutat în online au dat 10 mult mai ușor.

Iuliana Căplescu, profesor Colegiul Național Matei Basarab: "Nu există în nicio metodologie a predării și evaluării în online obligația elevului de a sta cu camera deschisă. Nu știi cine îți scrie și cine îți postează poate copiat, poate un părinte... Deja se vede diferența".

Andreea Ionescu, reprezentant al asociației Părinții cer schimbare: "Există o categorie de părinți pentru care notele înseamnă contează foarte mult, dar asta e tot o reminiscență a sistemului".

România este țara care reușește să aibă, în același timp, aproape 50% analfabeți funcționali, potrivit Băncii Mondiale și 53% bursieri de merit. Asta se vede și la examenele naționale, și la testările internaționale. Experții în Educație spun că absurdul ar putea dispărea chiar de anul viitor.

Gelu Duminică, sociolog: "De multe ori, nota 10 luată în foarte multe școli nu înseamnă că elevul e merituos, ci doar că sistemul de evaluare e unul care merită serios îmbunătățit".

Ciprian Fartusnic, cercetător științific la Unitatea de Cercetare în Educație: "Îți trebuie niște descriptori care să zică: ok, cu multe greșeli, cu mult ajutor și pe texte scurte, el e capabil să facă un rezumat. Asta e pentru 5. Dacă greșelile sunt mai puține și textele mai lungi, asta e pentru 6. Dacă deja e mai puțin ajutor din partea profilor e pentru 7".

24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor Române sau „Mica Unire”, așa cum mai este numită, va fi sărbătorită, luni, în fața Inspectoratului de Poliție Județean Timiș, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza.

Prefectura Timiş a pregătit cu această ocazie un program de manifestații militare și religioase care va dura 30 de minute.

Programul este următorul: 12:00

– 12:05: realizarea dispozitivului și întâmpinarea persoanei oficiale

– prezentarea onorului, salutarea Drapelului de Luptă, ocuparea locului în dispozitiv, intonarea Imnului Național al României

- 12:05 –12:15: oficierea serviciului religios

- 12:15–12:21: alocuțiuni

- 12:21–12:28: depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori

- 12:28–12:32: ceremonia se va încheia cu interpretarea instrumentală și cu voce a cântecului „Hora Unirii” Cei care doresc să participe la festivități în zona delimitată trebuie să prezinte certificatul verde.

Conform regulilor în vigoare, se permite participarea la eveniment a maximum 500 de persoane.