Revista presei – 24 februarie 2021

Dacă vrei să dezvolți o unitate de învățământ sau un ONG mic, aflat la început de drum, poți obține finanțări de până la 10.000 de euro prin programul Start ONG. Planul este să fie finanțate 124 de proiecte din domeniile educație, sănătate, social, mediu și cultură.

Start ONG, cel mai simplificat mecanism de finanțare dedicat ONG-urilor mici și instituțiilor neguvernamentale din România, se relansează pe 1 martie. 500.000 de euro vor fi disponibili în cadrul ediției pentru dezvoltarea și implementarea de proiecte comunitare.

În fiecare lună, organizațiile pot aplica pentru unul dintre cele trei praguri de finanțare: pragul I, cu o valoare de până la 1.000 de euro, pragul II, cu o valoare cuprinsă între 1.000 și 5.000 de euro și pragul III, cu o valoare cuprinsă între 5.000 și 10.000 de euro.

Presedintele Consiliului Judetean Timis Alin Nica si primarul Timisoarei Dominic Fritz au mers impreuna la Bucuresti ca sa sustina proiectele Timisoarei. Cei doi s-au intalnit cu premierul Florin Citu, dar si cu oficiali de la mai multe ministere.

Ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu a anuntat alocarea a 60 de milioane de lei, conform ordonantei de guvern aprobata inca din 2019 pentru sustinerea Timisoarei Capitala Culturala a Europei.

„Alaturi de presedintele Consiliului Judetean Timis, Alin Nica, si de primarul Municipiului Timisoara, Dominic Fritz, am avut o noua intrevedere cu privire la dezvoltarea programului Timisoara – Capitala Europeana a Culturii 2023. Dupa aprobarea bugetului, suma de 60 de milioane de lei va fi alocata proiectelor de investitii prevazute in OUG 42/2019 cu modificarile si completarile ulterioare.

Proiecte culturale pe care Ministerul Culturii le va finanta, in baza dialogului cu celelalte 2 institutii, vor fi gestionate de catre Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

România are cele mai multe nașteri din Europa la nivelul fetelor sub 15 ani, arată datele comunicate de Institutul Național de Statistică (INS). În 2019, 749 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani. Și aproape 18 mii la mame cu vârsta între 15 și 19 ani, dintr-un total de 199.720 de nașteri la nivel național. Situația e cu atât mai gravă cu cât mai puțin de două procente din mamele minore spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România în 2020.

Datele Eurostat arată că în UE numărul total de mame minore este de 1.794, din care 749 sunt din România, aproape 40%. „Sunt țări care nu au nicio mamă minoră, precum Olanda, Danemarca și Finlanda, state în care educația pentru sănătate este obligatorie încă de la vârsta de 3 ani”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

În ceea ce privește repartizarea pe județe în țară, datele arată că județele cu cele mai multe mame adolescente sunt: Mureș – 931 Dolj – 838 Brașov – 830 Iași – 733 Bacău – 722 La polul opus se află:  Brăila – 248 Mehedinți – 234 Caraș-Severin – 209 Gorj – 190 Tulcea – 187 Nevoia de o colaborare între instituții Într-o intervenție la dezbaterea „România are cele mai multe nașteri din Europa la mame având vârsta sub 15 ani: ce trebuie făcut?”, organizată de „Salvați Copiii România”, Secretarul de Stat în Ministerul Sănătății Dr. Andreea Moldovan a spus că factorii care pot contribui la prevenirea sarcinilor adolescentine sunt grupați în trei categorii:  „Cei care țin de familie, cei care țin de educație și cei care țin de autoritatea publică locală. Partea de autoritate publică locală poate fi mai mult întărită și implicată în această ecuație.”

Senatul a adoptat, luni seară, legea prin care e pusă în aplicare o ordonanță adoptată în 2010, pe baza căreia s-a constituit, în forma sa actuală, unitatea guvernamentală care administrează circa o cincime din banii de cercetare, competițiile de granturi și registrele universităților, UEFISCDI. Senatul este camera decizională. Votul vine la două săptămâni după ce Comisia de învățământ din Senat a admis cererea de aprobare a ordonanței și după mulți ani în care proiectul a fost folosit politic în Parlament, unde s-a încercat în mod repetat desființarea instituției respective și împărțirea ei în mai multe entități.

Legea rămăsese “la sertar” după ce o formă anterioară, de “respingere” a ordonanței de înființare a UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării), fusese retrimisă spre reexaminare în Parlament de fostul președinte Traian Băsescu. Pe 9 februarie a.c., în Comisia de învățământ a Senatului, proiectului de lege i-au fost aduse o serie de amendamente prin care legea a devenit una de aprobare a ordonanței.

Votul din Parlament are loc în contextul în care, după formarea noului guvern, cercetarea, administrată până acum de fostul Minister al Educației și Cercetării, a trecut la noul Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării, apărând o luptă în interiorul coaliției de guvernare pentru controlul asupra UEFISCDI. Între timp, un manifest semnat de câteva zeci de profesori și cercetători români din țară și din străinătate cere reorganizarea instituției și înființarea unui Consiliu pentru Cercetare, independent, care să se ocupe de acest domeniu.

Aproape 50 de studenți din anul I de la Facultatea de Drept din cadrul Universității din București au fost propuși pentru exmatriculare pe motiv de fraudare a mai multor examene, scrie EduPedu.ro, citând surse studențești.

„Este șocant să constatăm un asemenea fenomen, e cu totul contrariant pentru principiile pe care ar trebui să le insuflăm viitorilor magistrați, avocați, juriști, profesioniști ai dreptului să descoperim în stadiul formării lor inițiale o asemenea încălcare a acestor principii”, a declarat decanul Facultății, Răzvan Dincă, pentru edupedu.ro.

Mai exact, cei 49 de studenți au comunicat pe whatsapp metode de copiere pentru fraudarea examenelor online.

„Am fost informați de existența unor grupuri de Whatsapp pe care zeci de studenți din anul I rezolvau în comun subiectele de examen în timpul examenului, făceau schimb de metode de copiat, purtau discuții despre cum să își poziționeze ecranele astfel încât să aibă acces și la un alt dispozitiv, unii dintre ei s-au și filmat explicând astfel de metode de fraudă pentru ceilalți. În total, sunt 49 de studenți pe care i-am propus pentru exmatriculare, avem toate dovezile.

Nu am mai avut în istoria facultății și nici a universității o astfel de situație, este o premieră. Au mai fost studenți exmatriculați pentru fraudă, dar niciodată nu au fost propuși atât de mulți. Pentru spiritul de justiție, echitate și corectitudine pe care trebuie să îl cultivăm în facultatea de drept este șocant să constatăm un asemenea fenomen, e cu totul contrariant pentru principiile pe care ar trebui să le insuflăm viitorilor magistrați, avocați, juriști, profesioniști ai dreptului să descoperim în stadiul formării lor inițiale o asemenea încălcare a acestor principii”, a mai declarat Dincă.

În perioada 2004-2020 nu au reușit să promoveze examenul național de Bacalaureat aproape 700 de mii de elevi care au absolvit clasa a XII-a, potrivit unei analize Edupedu.ro folosind datele publicate de Ministerul Educației.

Din cei peste 3 milioane de elevi care s-au înscris la Bacalaureat în perioada analizată, 696.643 de elevi nu au reușit să ia examenului. Procentual, numărul respinșilor reprezintă 23% din cel al înscrișilor.

Motivele pentru care nu au luat Bacalaureatul au fost trei: fie nu s-au mai prezentat, deși s-au înscris, fie au luat note sub media generală 6, ori au fost eliminați din examen.

Datele Ministerului Educației arată că în perioada 2004-2020, perioadă în care sunt cuprinși 17 ani cu 34 de sesiuni de bacalaureat, s-au înscris la acest examen 3.027.221. Dintre aceștia au reușit să ia examenul 2.014.271 de absolvenți de învățământ secundar.

Din cei 1.012.950 de elevi care nu au reușit să ia Bacalaureatul în prima sesiune, în perioada analizată, 316.307 au luat totuși acest examen în sesiunile următoare, potrivit datelor analizate.

Glume cu tentă sexuală, comentarii indecente și apelative precum „păsărică” și „păpușă” sunt cel mai des întâlnite cazuri de hărțuire sexuală cu care s-au confruntat studenți și studente de la mai multe universități publice și private din țară, arată un studiu realizat de Centrul FILIA. Aproape jumătate dintre tinerii care au răspuns chestionarului spun că au fost hărțuiți sexual de profesori.

În studiul exploratoriu al ONG-ului care luptă pentru drepturile femeilor și combaterea violenței domestice, 386 de studenți și absolvenți de la peste zece universități publice și private din țară au răspuns unui chestionar despre hărțuirea sexuală în facultate. Cele mai multe respondente sunt femei cu vârste între 20 și 29 de ani.

Răspunsurile au venit majoritar dinspre tinerii de la Universitatea din București, dar și de la Politehnica, SNSPA, ASE, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea Transilvania din Brașov. 30 la sută dintre tinere au spus că au fost hărțuite sexual în facultate Ce arată studiul făcut de Centrul FILIA: în cele mai multe cazuri, tinerii au fost hărțuiți de profesor (46,5 la sută dintre răspunsuri) sau de alt student sau studentă (40,52 la sută); în cele mai multe cazuri de hărțuire, agresorul este bărbat (90,67 la sută); 30 la sută dintre respondenți cred că nu există hărțuire sexuală în universitățile din care fac parte, iar alți 43,5 la sută consideră că sunt foarte puține cazuri; patru la sută spun că există foarte multe cazuri; dintre persoanele care susțin că fie nu există hărțuire sexuală, fie există foarte puține cazuri, 11 la sută spun totuși că au fost hărțuite sexual o dată și 5 la sută de mai multe ori.

Vaccinarea personalului din invatamant incepe miercuri, in Bucuresti si in 23 de judete. In zilele urmatoare vor fi deschise si centrele speciale din celelalte judete, iar vaccinarea angajatilor din invatamant se va finaliza in 10 martie.

De joi, se va incepe vaccinarea in alte 14 judete, din 26 februarie in 2 judete si in 1 martie in ultimele judete.

Vaccimarea se va face in centre separate, special amenajate, cu vaccin AstraZeneca pentru persoanele care au 55 de ani inclusiv si cu vaccin Pfizer pentru cei peste aceasta varsta, urmand a exista circuite separate de vaccinare.

Vaccinarea personalului din invatamant se va finaliza in 10 martie, pentru prima doza de vaccin. Se estimeaza ca 60.000 de persoane vor fi vaccinate.

"Toata perioada de vaccinare care va fi destinata pentru acest proces specific adresat personalului din invatamant dureaza pana in 10 martie pentru administrarea primei doze. Estimam un numar de aproximativ 60.000 de persoane care vor fi vaccinate in cadrul acestui proces. Reamintesc faptul ca deja peste 42.000 de persoane au fost vaccinate din randul personalului didactic si aproximativ 128.000 de persoane sunt deja programate", a precizat marti coordonatorul campaniei nasionale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghita.

Acesta a explicat si cum se programeaza persoanele pentru vaccinare.

"Programarea se va face dupa o alta modalitate si nu se efectueaza programarea in platforma informatica, practic unitatile de invatamant centralizeaza lista cu personalul propriu care doreste sa fie vaccinat in aceasta perioada, aceste liste sunt centralizate la nivelul inspectoratelor scolare judetene si sunt transmise catre directiile de sanatate publica.

Directiile de sanatate publica, in functie de capacitatea cabinetelor de vaccinare si de perioada pe care am propus-o pentru derularea activitatii de vaccinare efectueaza programarea persoanelor respective, iar beneficiarii vor fi anuntati prin grija inspectoratelor scolare si a conducatorilor unitatilor de invatamant. Procesul de vaccinare ar trebui sa dureze intre 7-10 zile pentru fiecare judet, in functie de momentul la care debuteaza activitatea de vaccinare", a precizat el.