Revista presei – 23 martie 2021

Stimulentele oferite de Uniunea Europeană pentru refacerea economiilor post-pandemie au dat un impuls major cercetării în multe state europene. Dacă în România alocarea pentru cercetare și inovare, în planul de reziliență și redresare, este minoră, în alte țări evoluția “schimbă la față” acest domeniu, după cum relevă o trecere în revistă publicată zilele trecute de Times Higher Education.

Publicația arată că autoritățile sau instituțiile dedicate cercetării din mai multe țări au început să anunțe investiții istorice în domeniul cercetării. Astfel:

• Ministrul spaniol pentru Cercetare a spus că bugetul destinat acestui domeniu în 2021 va crește cu peste 80%, iar cel destinat învățământului superior – cu peste 70%, “cea mai mare investiție directă în cercetare, dezvoltare și inovare, în termeni absoluți, din istoria Spaniei”.

• În Franța, bugetul Agenției Naționale pentru Cercetare urmează să se tripleze până în 2023, guvernul anunțând o “mobilizare istorică a cercetării” într-un efort “fără precedent din 1945”.

• În Olanda, un pachet de 20 de miliarde de euro este alocat cercetării, educației și planurilor de infrastructură pentru următorii 5 ani.

• Italia este așteptată să primească 65,5 miliarde de euro în granturi, dar schimbările recente la nivelul guvernării au întârziat o planificare limpede a modului cum vor fi împărțiți banii. Un proiect de la începutul lunii ianuarie propuneau alocări de 11 miliarde de euro într-un program numit “De la cercetare la afaceri”.

• Polonia se așteaptă să cheltuie între 1 și 2 miliarde de euro pe proiecte de infrastructură pentru cercetare.

• Germania se așteaptă să primească 24 de miliarde de euro, iar cea mai mare parte din bani vor merge către reducerea emisiilor de carbon și crearea de noi tehnologii verzi, dar nu este clar în ce măsură vor profita cercetarea – menționată adesea în planul general – și învățământul superior.

• Pe de altă parte, în pofida unui discurs care promitea multe, autoritățile din Portugalia nu mai dau niciun semn privind vreo investiție relevantă în cercetare, în viitorul apropiat.

Analiza Times Higher notează că alocările destinate cercetării reprezintă o schimbare radicală față de austeritatea manifestată în domeniu după criza financiară din 2008, în multe țări europene, inclusiv România. Dacă în unele state efectele de atunci s-au menținut pe termen lung, în alte țări se face simțită o cu totul altă atitudine.

Reformele şi investiţiile presupun: dezvoltarea de noi standarde pentru spaţiile construite şi dotările instituţiilor de educaţie; construirea de şcoli în zonele în care infrastructura este neadaptată actualelor realităţi demografice; reforma procesului de eliberare a autorizărilor necesare unităţilor de învăţământ şi a infrastructurilor sociale aferente acestora, în sensul clarificării şi simplificării procedurilor pentru toţi operatorii publici şi privaţi.

Este vizată şi reforma guvernanţei şcolare, conform programului de guvernare – profesionalizarea carierei de management şcolar, în vederea atragerii, asigurării şi administrării de resurse la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, inclusiv prin: program naţional de finanţare a infrastructurii şcolare, inclusiv la noile standarde privind construcţiile şi dotările, în condiţii de deplină siguranţă pentru comunităţile şcolare; reabilitarea, extinderea sau construcţia de cămine şi cantine studenţeşti; schemă de granturi pentru şcoli verzi: reţea de şcoli „înverzite” prin modificări de infrastructură şi achiziţionarea de dotări, precum şi pentru realizarea de adaptări curriculare; sprijinirea mobilităţii elevilor prin achiziţionarea de microbuze/autobuze verzi sau alte mijloace de transport adaptate provocărilor geografice ale zonei deservite; schemă de granturi pentru laboratoare şi ateliere în unităţile şcolare preuniversitare, administrată la nivel central.

Conform PNRR, participarea copiilor şi tinerilor la o educaţie şi îngrijire de calitate rămâne sub media UE, inclusiv din cauza lipsei de infrastructură adecvată procesului educaţional. Se înregistrează întârzieri în modernizarea şi optimizarea reţelei de şcoli, în astfel încât să se ţină cont de tendinţele demografice, 10% din şcoli fiind supraaglomerate, în timp ce 58% dispun de capacităţi excedentare. O mare parte a şcolilor sunt nesigure, nu au autorizaţii de siguranţă sau sanitare, sunt ineficiente energetic şi nu oferă elevilor şi cadrelor didactice un mediu propice pentru organizarea procesului educaţional.

Pentru „România Educată – Învăţământ dual, tehnic şi profesional” bugetul iniţial de negociere este de 630 de milioane de euro.

Sunt vizate: dezvoltarea de rute de formare profesională relevante, complete (până la nivel 7 de calificare – studii de masterat), flexibile, prin prelungirea duratei învăţământului dual secundar, cu posibilitatea accesului spre nivelul terţiar universitar si non-universitar, alături de o reorganizare a educaţiei profesionale inclusiv în regim dual; revizuirea ofertei educaţionale, a curriculumului şi a programelor pentru ruta profesională în regim dual, cu implicarea directă şi permanentă a mediului economic; crearea unor scheme de sprijin acordate parteneriatelor între agenţii economici, unităţi si instituţii de învăţământ, unităţi administrative teritoriale, şi/ sau camere de comerţ sau alţi parteneri sociali pentru facilitarea achiziţiei de echipamente şi a formării de personal în vederea organizării de activităţi educaţionale în regim dual.

PNRR mai prevede: investiţii în infrastructura socială (cămine, cantine, spaţii de învăţare) care să deservească învăţământului profesional dual, atât preuniversitar cât şi universitar, inclusiv prin organizarea a opt mari campusuri; măsuri de sprijin pentru a facilita accesul tinerilor din medii dezavantajate la programe de formare profesională (inclusiv în regim dual), pe toate ciclurile de studiu; investiţii în infrastructura liceelor agricole şi sprijin pentru ferme didactice partenere.

Înainte de a cere socoteală mai-marilor din Ministerul Educației, un drum pe la primărie nu ar strica. Până la urmă, primarul este un actor foarte important în finanțarea școlii, el dă banii pentru infrastructură școlară și cofinanțarea proiectelor europene. Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, face o analiză a măsurilor la îndemâna fiecărui primar căruia îi pasă de școală.

Săptămâna trecută, Comisia de învățământ din Senatul României a organizat dezbaterea „Profesionalizarea managementului școlar”, o dezbatere care s-a materializat printr-o listă exhaustivă de dorințe cu privire la profilul directorului ideal. Cum ar trebui să arate acest director ideal? Ce știe el să facă? Cum îl alegem? Îl numim, organizăm concurs?

Dacă organizăm concurs, cum reușim să facem asta în plină pandemie? Din punctul meu de vedere, revenirea la forma inițială a Legii educației naționale, care presupune organizarea concursurilor de către consiliile de administrație ale școlilor, concursuri la care să poată participa membri ai unui corp de experți atent selecționați în urma unor examene riguroase și exigente, este singura soluție viabilă pentru a ne asigura că vom avea directori performanți. Dar pur și simplu refuz să ader la narațiunea potrivit căreia managementul școlar este un one-man show, deoarece nu am auzit să se vorbească deloc despre cei care au pâinea și cuțitul în ceea ce privește organizarea școlii românești, cei pe care astăzi îi putem învinui pentru că avem toalete în curțile școlilor și nu avem unități de învățământ preuniversitar conforme pentru a avea avize ISU. Primarii. Mai noi și mai vechi.

Acum, când bugetul de stat este deja aprobat, administrația publică locală din fiecare unitate administrativ-teritorială se pregătește pentru adoptarea bugetului local, cel care va da finanțarea complementară destinată unităților de învățământ preuniversitar, acel tip de finanțare care asigură buna administrare a școlilor (investiții și reparații în clădiri, participarea la proiecte europene etc.

Fac un apel la toți elevii, studenții, părinții și profesorii nemulțumiți de cum arată școala lor: cereți dezbatere publică pentru bugetul localității voastre și mergeți acolo cu revendicări clare. Aveți dreptul să solicitați primarilor să aloce fonduri substanțiale pentru microsistemul educațional din comunitate, aveți responsabilitatea să conștientizați că, dacă tavanul școlii este pe cale să cadă peste voi în timpul orei de matematică, este vina primarului înainte de a fi a ministrului de pe Berthelot.

Trei lucruri pe care i le cer oricărui primar din România, indiferent dacă e primar de sat sau de oraș, indiferent de culoarea politică, acțiuni necesare pentru a zidi o comunitate educațională puternică, modernă, calitativă și mai ales morală.

Nici o localitate din România fără bibliotecă

Duceți copiii la școală!

Bani pentru cultură

Sfarsitul lunii aprilie ar putea marca inceputul unui nou sistem de vaccinare in Romania, direct in cabinetele medicilor de familie. Anuntul a fost facut de Valeriu Ghrorghita, coordonatorul campaniei nationale de vaccinare anti-COVID, care a precizat ca va fi folosit vaccinul Johnson&Johnson si, posibil, si cel de la AstraZeneca.

„Cred ca spre sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, vom incepe vaccinarea si in cabinetele medicilor de familie, in mod deosbit cu vaccin de la Johnson&Johnson si foarte probabil si AstraZeneca, fara sa mai existe posibilitatea de programare in platforma. Medicii de familie isi vor evalua persoanele pe care le au in evidența si le vor programa”, a spus Valeriu Gheorghița.

Acesta a precizat ca vaccinul Johnson&Johnson este recomandat tuturor persoanelor cu varste peste 18 ani.

„Din punct de vedere organizatoric, este un vaccin care se preteaza mai bine pentru a merge cu centre mobile de vaccinare sau in centre de tip drive-through sau, de asemenea, pentru echipe mobile sau in localitați din mediul rural”, a adaugat Gheorghita.

Ministrul Sanatatii Vlad Voiculescu a anuntat luni ca in Timisoara se va aplica programul pilot de vaccinare cu noul ser Johnson&Johnson. Aici vor veni in aceasta saptamana doze de la AstraZeneca si apoi Johnson& Johnson, anunta ministrul Sanatatii, iar oamenii aflaţi in etapa a treia a vor fi imunizaţi de medicii de familie. Vaccinul  de la Johnson& Johnson se aplica intr-o singura doza si poate fi pastrat mai multe zile intr-un frigider obisnuit.

Medicul mai spune ca preconizeaza ca, pana la sfarsitul verii, vom ajunge la imunizarea colectiva, chiar daca entuziasmul oamenilor fața de vaccin va mai scadea.

Sorin Cîmpeanu a subliniat din nou într-o postare pe Facebook faptul că şcolile ar trebui să fie închise ultimele în condiţiile în care măsurile de prevenţie „trebuie luate pe toate planurile”. Acesta citează un studiu Reuters care a relevat că numărul de infectări este mai mare în rândul elevilor care învaţă online decât al acelora ce merg la şcoală, fapt care care poate fi valabil şi pentru România.

Susţin în continuare principiul conform căruia şcolile trebuie închise ultimele, doar dacă situaţia epidemiologică o impune. În şcoli se respectă regulile de protecţie împotriva îmbolnăvirilor cu virusul Sars-CoV-2 mai riguros decât în multe alte locuri. Educaţia nu te îmbolnăveşte, educaţia te ajută să te protejezi învăţând să respecţi regulile.   Măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor cu virusul Sars-CoV-2 trebuie luate pe toate planurile, cu rigurozitatea şi prudenţa necesare.

Măsura  de închidere a şcolilor fără alte măsuri complementare nu va produce efectul dorit. Cu toţii facem eforturi să depăşim cu bine această perioadă.

În aceste condiţii, dacă măsura închiderii şcolilor nu va avea efectul scontat, vor fi generate noi pierderi în educaţie şi tulburările de socializare în rândul elevilor se vor agrava.   Sunt convins că cele constatate de studiul extensiv recent realizat de Reuters, într-o serie de şcoli din SUA în care învaţă 2,2 milioane de elevi, pot fi valabile şi pentru elevii şi profesorii din România. Acest studiu arată că, în mod surprinzător, rata de infectare în rândul elevilor care învaţă online este mai mare decât în rândul elevilor care merg la şcoală.

Examenele naţionale sunt determinante pentru viitorul oricărui tânăr. Posibilitatea de pregătire a elevilor în cele mai bune condiţii permise de evoluţia epidemiologica este esenţială.   În acest moment, numărul elevilor din clasele terminale (promoţia curentă), care urmează sa susţină examenul de bacalaureat, este de  147.056 (126.358 de elevi de clasa a XII-a şi 20.698 de elevi de clasa a XIII-a). În zonele carantinate funcţionează 78 de licee, ceea ce reprezintă 5% din totalul celor 1.577 de licee din ţară. Faptul că elevii care locuiesc în zone carantinate vor avea posibilitatea susţinerii acestor simulări dacă învaţă în şcoli din localităţi necarantinate este foarte important. În calitate de ministru al Educaţiei apreciez înţelegerea Comandantului Acţiunii/Centrului Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei cu privire la importanţa educaţiei şi a pregătirii pentru examenele naţionale.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat vineri noua variantă a Planului Național de Redresare și Reziliență. După o nouă rundă de dezbateri publice și după aprobarea în guvern săptămâna viitoare (posibil într-o formă modificată), după cum a precizat premierul Florin Cîțu, citat de News.ro,  planul va fi trimis Comisiei Europene și care, după data de 1 mai, va face obiectul unei negocieri înainte de aprobarea acestuia în Consiliul UE.

PNRR este structurat pe 6 piloni și componente ce conțin proiecte în valoare totală de 41,14 miliarde euro, peste alocarea României de 29,2 miliarde euro.

În procesul de negociere cu Comisia, proiectele din PNRR vor fi analizate, urmând să fie eliminate, în baza unor criterii tehnice, unele dintre proiectele propuse, astfel încât valoarea maximă a acestora să se încadreze în alocarea stabilită de Bruxelles. Structura acestei alocări este: 14,2 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi.

Documentul conține puține proiecte specifice, oferite doar cu titlu de exemplu, cele 41,14 miliarde fiind împărțite pe componentele generice ale celor 6 piloni.

Totuși, Comisia Europeană va trebui să primească și lista completă a proiectelor propuse pentru finanțare prin PNRR, inclusiv o analiză de cost a fiecăruia.

(Descărcați AICI Planul Național de Redresare și Reziliență)

În perioada în care accesul la activități extracurriculare pentru copii și tineri a fost redus drastic, pentru că școlile și palatele copiilor au fost închise fizic, Fundația Noi Orizonturi a demarat pentru ei un program educațional unic în România: #edulab pentru ecoturism. 36 de elevi, organizați în 12 echipe, au finalizat cu succes a doua etapă a programului și au idei concrete de proiecte: de la realizarea de tururi ghidate prin natură sau care să exploreze comorile culturale mai puțin promovate ale localității, la organizarea de șezători pentru turiști, sau realizarea unui caiet de simboluri și povești. Echipele vor primi premii în bani, pentru a-și pune în practică ideile de valorizare a patrimoniului local.

„De data asta, forțați cumva de trecerea în online, am putut ajunge la tineri care nu aveau oricum la ei în localitate oferte extrașcolare, dar în același timp i-am putut pune în contact cu oameni care au făcut din pasiunea lor pentru patrimoniu un antreprenoriat care le asigură un trai demn, și asta a fost extrem de încurajator pentru tinerii de la sate”, ne spune Anca Gaidoș, director Fundația Noi Orizonturi.

„Mă numesc Bergovan Maria-Magdalena, am 17 ani, sunt în clasa a XI- a și locuiesc într-un sătuc (Capu Corbului) din comuna Corbu, județul Harghita. Localitatea Corbu este un cuib între munți, pe valea minunată a Bistricioarei. Am crescut cu tradiții și obiceiuri populare și am participat și la o șezătoare cu câțiva ani în urmă: a fost o experiență minunată, adică nu mă gândeam vreodată că într-o adunare de oameni și obiecte tradiționale se pot ascunde atâtea povești și iubire”, începe una dintre elevele finaliste povestea participării ei.

A ales împreună cu echipa sa să participe la proiect, ca să afle lucruri noi, dar și să învețe cum se face echipă.

„Practic, prietenia noastră a fost legată tot de o șezătoare, una on-line, unde ne-am descoperit pasiunea comună pentru tradiții și de aici a plecat și ideea de a alege realizarea unei șezători. Vrem să dăm posibilitatea oamenilor să evadeze din viața cotidiană și să-i bucurăm pe cei în vârstă, dându-le speranța că tradiția nu se pierde. De asemenea, am constatat că generațiile tinere sunt tot mai deconectate de la tradiții și nu mai sunt la fel de active în viața comunității”, explică Magdalena.

Maria-Magdalena, din satul Corbu, a învățat la aceste cursuri on-line cum se realizează un proiect cap-coadă. Cum să caute partenerii, obiectele, spațiul de amenajare. Cum să facă programul organizării evenimentului, ce invitați și ce scenariu să desfășoare. La șezătoarea lor au programat participarea unei trupe de teatru popular din Corbu, a meșterilor populari și a întregii comunități. Evenimentul are programată și expunerea în presă sau pe rețelele sociale. Practic, nu lipsește nimic dintr-o organizare profesionistă.

Ba, mai mult, în comparație cu multe sărbători populare locale, acest proiect are un element esențial în plus: se finalizează cu tipărirea unor cărți poștale cu imagini vechi din viața satului, culese din comunitate și cu povești de la șezătoare. O parte le vor fi distribuite turiștilor, iar altele vor fi vândute.

„Pe unele le vom da ca suvenir partenerilor din cele zece țări europene cu care suntem parteneri Erasmus-plus, pentru a transmite mai departe valorile noastre și a-i atrage să ne viziteze, să ne cunoască”, „Consider că astfel vom ajuta comunitatea noastră, deoarece șezătoarea este povestea de viață a satului românesc”, consideră Maria-Magdalena. Nu știe dacă va urma această pasiune și mai târziu, pentru că îi place foarte mult și meseria de polițist.