Revista presei – 23 mai 2022

De luni, la Universitatea de Vest Timișoara vor avea loc numeroase competiții, din sporturi de echipă sau individuale, dar și evenimente conexe, organizate de Facultatea de Educație Fizică și Sport (FEFS). Acestea vor fi reunite sub umbrella Săptămâni sportive „UnisportVest”.

La fel ca în anii trecuți, UVT promovează sportul de timp liber în rândul studenților, îndemnându-i la un mod de viață activ, în care recreerea, buna dispoziție, competitivitatea și fair-play-ul sunt în prim-plan. Între 23 și 27 mai, spațiile sportive ale UVT vor găzdui jocuri sportive precum fotbal, handbal, baschet, voleiul sau volei pe plajă, completate de întrecerile la tenis de câmp, atletism, înot sau badminton. În plus, se va organiza o plimbare cu bicicleta, în cadrul cursei „Pedalați cu familia UVT” (în 26 mai, de la ora 13, cu plecare din fața UVT, V.Pârvan nr. 4), iar în 27 mai va avea loc ediția a 15-a a Conferinței studențești FEFS (începând de la ora 9, în format hibrid, Sala 028 UVT și online). Programul complet al desfășurării competițiilor poate fi consultat pe pagina web dedicată „UnisportVest” .

„Formarea completă a tinerilor implică și cultura activităților fizice, asupra căreia se concentrează multe dintre evenimentele organizate de Facultatea de Educație Fizică și Sport a UVT. O întreagă săptămână sportivă, pe care o numim „UnisportVest”, îi grupează pe entuziaștii sporturilor recreaționale pe terenurile outdoor și sălile sportive ale UVT, într-o ediție care este cu atât mai binevenită, cu cât urmează după o lungă perioadă de restricții, în care și practicarea întrecerilor de echipă a fost limitată. Succes competitorilor înscriși în zecile de întreceri din programul UnisportVest 2022!”, spune rectorul UVT, Marilen Pirtea.

S-a tras cortina peste a VI-a ediție a Campionatului Național Universitar de fotbal, organizat în premieră la Oradea de joi până duminică.

În duelul pentru locurile 3-4, Universitatea Oradea a învins cu 3-0 (1-0) echipa de la Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” Iași prin golurile marcate de Vlad Hrișcu 28 autogol, Cătălin Galea 47 și Denis Dardai 60.

Competiția a fost câștigată de campioana en-titre Universitatea de Vest Timișoara, care a dispus în finala mare de Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu cu scorul de 3-0 (0-0), prin golurile marcate de Mirccea Stupu 61, Claudiu Matiș 50 și 85, acesta din urmă fiind jucător la Ripensia în Liga 2.

Pe lângă trofee și medalii, organizatorii au oferit și premii individiuale: Andrei Filip (UV Timișoara) – cel mai bun portar; Claudiu Matiș (UV Timișoara_ – golgheter cu 6 goluri și George Monea (Universitatea Lucian Blaga Sibiu) – cel mai bun jucător al turneului, iar trofeul fair-play a fost acordat studenților din Iași.

An de an, Facultatea de Litere a Universității din Oradea primește studenți străini, în cadrul unui program de învățare a limbii române. „Anul pregătitor” este conceput anume pentru tinerii care își propun să urmeze studii de licență sau master la universități din România.

În acest an, la Universitatea din Oradea, învață limba română aproximativ 50 de studenți, veniți din toate colțurile lumii: Albania, Mongolia, Guatemala, Columbia, Madagascar, Noua Caledonie, Liban, Germania, Maroc, Camerun, Ghana, Mexic, Peru. Cel mai tânăr dintre ei are 17 ani, iar cea mai în vârstă puțin peste 50.

„Anul pregătitor, dedicat studenților străini care vor să învețe în țara noastră, este un program care își propune să-i pregătească pe aceștia pentru a putea să urmeze cursuri de nivel universitar în limba română. Au un program destul de încărcat, axat pe însușirea unor competențe generale de limba română. Se studiază gramatica, vocabularul, dar și elemente de identitate culturală românească, mentalități... Viitorii studenți trebuie să cunoască limba română, dar și să se poată integra aici”, a explicat lectorul Anca Tomoioagă, citată într-un comunicat al Universității.

La finalul anului, „bobocii” dau un examen de limbă, în urma căruia primesc note și o adeverință de absolvire, care devine una din piesele importante ale dosarului de student.

Tomoioagă a precizat că circa 70% dintre studenții care urmează cursurile anului pregătitor la Universitatea din Oradea rămân aici pentru cursurile de licență și master. „În ciuda aparențelor, nu merg toți la medicină. Am avut studenți care au urmat cursurile unor specializări ca: designul, electronica, ingineria... Rămân aici pentru că, așa cum zic ei, le place la Universitatea din Oradea. Sau, cum îmi spunea zilele trecute o studentă venită tocmai din Columbia, se simt foarte bine primiți la Oradea”.

“Sunt printre cei care susțin alocarea a cel puțin 15% din bugetul național pentru cheltuielile din educație (…) Mai mult de un leu din șapte din bugetul național, în opinia mea, trebuie să fie alocat educației”, a spus vineri, într-o conferință, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. El schimbă, astfel, referința pentru calculul fondurilor alocate educației, în condițiile în care legal și procedural era folosit ca referință, până acum, Produsul Intern Brut. În condițiile actuale, procentul prezentat de ministru ar însemna, în continuare, doar puțin mai mult decât cel de acum și, în continuare, mult sub ținta de 6% din PIB pentru educație, prevăzută de lege și calificată de ministru drept “himeră”.

Într-o conferință pe tema testărilor standardizate,organizată vineri de EducațiePrivată.ro, ministrul Cîmpeanu a spus de ce preferă să folosească noua referință – bugetul național:

• “15% se raportează la bugetul național. Nu mai este acea himeră 6% raportat la PIB. Produsul intern brut se confirmă abia la finalul anului viitor, iar bugetul se face la începutul anului. Dacă te raportezi la același moment, 15% dintr-un buget pe care deja îl ai în față cred că e mult mai ușor de verificat dacă ne dorim într-adevăr să susținem educația prin finanțare sau nu.”

Produsul Intern Brut este folosit ca referință atât pentru că e prevăzut ca reper în lege *(prin ținta de 6%, nerespectată în ultimii 11 ani), cât și pentru că este referință statistică ce permite comparații și agregări de date la nivel internațional, prin Eurostat, de exemplu.

Ce ar însemna schimbarea de referință propusă de ministru, raportat la condițiile actuale?

• În prezent, conform cadrului comun de raportare, bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 este de 29,98 de miliarde de lei, însemnând 2,28% din PIB pe baza PIB-ului prognozat de Comisia Națională de Prognoză anul trecut și folosit pentru construirea bugetului pe 2022. Este cea mai mică alocare din ultimii 3 ani și reprezintă mult sub jumătate din ținta stabilită prin Legea educației naționale din 2011, care prevede, la articolul 8, că educației trebuie să i se aloce minimum 6% din Produsul Intern Brut.

• Bugetul de stat e stabilit la venituri de 216,4 miliarde de lei. Raportat la acest buget, bugetul actual al educației, aflat mult sub pragul prevăzut de lege, înseamnă 13,85% din veniturile la buget, adică foarte puțin sub totalul invocat acum de ministru ca aspirație pentru un buget potrivit pentru sectorul educației.

• Bugetul estimat la nivel național pentru anul viitor de către Ministerul de Finanțe este de 244,94 miliarde de lei. 15% înseamnă 36,74 miliarde de lei. Aceasta ar însemna o creștere a bugetului de doar 22% față de anul în curs, iar raportat la bugetul general creșterea ar fi de doar 2,7%.

• Raportat la PIB-ul revizuit în această primăvară de Comisia Națională de Prognoză (1.327,9 miliarde), bugetul educației pe anul în curs este de 2,26% din PIB. Raportat la estimarea bugetară pentru 2023 a CNP (1.460,7 miliarde), cei 36,74 miliarde de lei, cât ar însemna 15% din buget, ar reprezenta 2,52% din PIB, adică tot sub jumătate din ținta de 6% prevăzută de lege.

Fericirea românilor depinde de satisfacţia la job, arată un sondaj realizat de o platformă de recrutare. Astfel că 7 angajaţi din 10 pun împlinirea profesională pe primul loc.

”Provocările din ultimul timp au schimbat priorităţile tuturor, atât pe plan profesional, cât şi pe plan personal. Anul 2022 a devenit din ce în ce mai mult despre lucrurile şi activităţile care contează şi care, dacă sunt făcute cu pasiune, provoacă schimbări în bine.

Astfel, aproape 70% dintre participanţii la sondajul realizat de platforma de recrutare BestJobs au spus că simt că trăiesc mai intens atunci când sunt împliniţi la job şi în activitatea profesională, mai presus chiar de petrecerea timpului cu cei dragi (48%)”, arată sondajul.

Potrivit sondajului BestJobs, pe lângă împlinirea financiară, nivelul de satisfacţie a angajaţilor la locul de muncă este influenţat în foarte mare măsură de sentimentul că munca lor contează (41%), dar şi de posibilitatea de dezvoltare profesională (18%).

61% dintre respondenţi simt cea mai mare satisfacţie atunci când primesc aprecieri pentru munca pe care o fac, 55% atunci când fac lucrurile cu pasiune şi simt că fac ceea ce le place, dar şi în momentele în care învaţă şi se dezvoltă (39%). Încrederea în propriile competenţe (37%), autonomia şi puterea de decizie (32%), dar şi impactul pe care munca îl are în societate (25%) completează lista motivelor care influenţează nivelul de satisfacţie.

Crainice şi femei reporter de la posturi de televiziune din Afganistan au apărut pe micile ecrane cu chipurile acoperite, duminică, după ce în urmă cu o zi au sfidat ordinul talibanilor de a-şi acoperi feţele.

Purtând hijab şi văluri care acoperă faţa, femei au prezentat ştiri şi alte emisiuni la posturi ca TOLOnews, Ariana Television, Shamshad TV şi 1TV.

“Este ok că suntem musulmane, că purtăm hijab, ne ascundem părul, însă este foarte dificil pentru o prezentatoare să îşi acopere chipul două-trei ore şi să vorbească astfel”, a declarat Farida Sial, crainică la TOLOnews.

Ea a precizat că îşi doreşte ca talibanii să fie presaţi de comunitatea internaţională să renunţe la această regulă.

La începutul acestei luni, liderul suprem al talibanilor a emis un ordin conform căruia femeile trebuie să poarte vălul complet în public, inclusiv pe faţă, în mod ideal cu burqa tradiţională.

Ministerul pentru Promovarea Virtuţii şi Prevenirea Viciului din Afganistan le-a ordonat prezentatoarelor TV să se conformeze până sâmbătă.

Guvernul României a anunțat lansarea unui pachet de măsuri sociale, denumit „Sprijin pentru România”. În cadrul acestui pachet s-a anunțat lansarea programului național „Student Invest”, prezentat succint, fără vreo detaliere, ca presupunând „garantarea unui credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporție de 80% de către stat, pentru taxe de studii.

Propunerea este o eternă reîntoarcere la tentative eșuate, puse pe agenda publică fără vreo analiză sau o minimă consultare cu studenții, cei pe care se presupune că i-ar sprijini măsura. Schema de împrumuturi nu rezolvă problemele actuale ale studenților, așa cum încearcă să sugereze Guvernul, și nici nu este eficientă.

Astfel, riscul de a intra într-o spirală speculativă este imposibil de negat. Această spirală s-a dezvoltat corelativ cu introducerea împrumuturilor în alte țări, notoriu fiind cazul SUA, în care criza datoriilor studenților este acută, generațională și cu impact devastator. Pașii acestui mecanism sunt limitați la număr: universitățile pot crește artificial/fără acoperire reală taxele de studii, pentru că știu că debitul este acoperit de studenți prin împrumuturi, acordate lejer de bănci având în vedere garanția statului, care la rândul său se bazează pe solvabilitatea de viitor a studenților.  În tot acest peisaj, studentul ar fi cel perdant.

De altfel, o tendință clară ce s-a putut observa în alte state odată cu introducerea sistemului de împrumuturi a fost scăderea cheltuielilor publice cu educația, în contextul în care și în momentul de față cheltuielile publice/student în România sunt la coada clasamentului european. Coroborat cu alte indicii privind alocările bugetare, pare că Guvernul acceptă să adâncească și mai tare aceste discrepanțe.

Inițiativa Guvernului României e asincronă atât cu status-quoul european (unde puținele sistemele active de împrumuturi, cu 2 excepții majore, sunt corelate cu învățământul superior universal gratuit), cât și cu inițiativele din alte țări (Franța, Slovenia, Luxemburg sunt doar câteva dintre țările care au crescut subvențiile publice pentru studenți în ultima perioadă), care au înțeles contextul dificil prin care trec studenții în această perioadă.

Studenții care se împrumută ar fi „încurajați” să se angajeze, inclusiv cu mai mult decât o fracțiune de normă, ceea ce este de natură să afecteze capacitatea de pregătire academică. Pe de altă parte, alții nu și-ar asuma riscul posibilității de a nu putea rambursa, îngroșând renunțarea la facultate și scăzând un număr de absolvenți de învățământ superior și așa redus.

Alte consecințe nedorite, dovedite de studiile de specialitate citate în poziția ANOSR, se referă la scăderea capacității de a-și găsi o locuință și amânarea deciziilor de a-și constitui o familie și de a avea copii, o prioritate a Guvernului, cu atât mai mult având în vedere lipsa de educație financiară, constatată și de Guvern într-o strategie pusă în dezbatere publică recent.

Lipsa consilierii și orientării adecvate în prezent ar influența alegerea programului de studii și, implicit, opțiunile de carieră ar fi alese în baza șansei ulterioare de rambursare a împrumutului, conform percepției publice sau a familiei. Cu toate acestea, având în vedere decalajul de competențe, absolvenții s-ar putea trezi în locuri de muncă ce presupun calificări inferioare, nefiind posibilă acoperirea creditului din veniturile obținute.

Dacă Guvernul României vrea într-adevăr să sprijine studenții, e suficient să urmeze promisiunile din propriul program de guvernare, asumat la învestitură, care prevede, printre altele, două măsuri punctuale pentru studenți: un cuantum al burselor sociale care să respecte prevederile Legii educației naționale, adică să acopere cheltuielile de cazare și masă, respectiv creșterea cu 100% a subvenției de cazare.

Fiecare al optulea euro investit în România vine din Germania. Iar mediul german de afaceri este interesat de tinerii români - aici, în România. Târgurile de cariere sunt o ocazie de contact direct.

România este, în anul 2022, în continuare în dificultatea de a estima cât de mulți cetățeni au plecat din țară, ce dimensiune are fenomenul de fugă a profesioniștilor, așa-numitul brain drain. Șeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din Guvernul Ciucă, Florin Cârciu, spunea joi (19 mai) că Ministerul de Externe estimează la 5,5 milioane numărul cetățenilor români din afara granițelor. Dar, adăuga oficialul, ar putea fi chiar opt milioane.

Tocmai această aproximare șocantă, venită de la omul care ar trebui să știe totul despre românii plecați din țară, întărește o parte din motivele pentru care se pleacă: lipsa de predictibilitate, dezinteresul administrativ, neputința autorităților, nesiguranța socială.

Oficialitățile române vor găsi soluții pentru a-i aduce înapoi, a promis demnitarul - fără să detalieze. A acuzat, în schimb, angajatorii din Vest că „nu vor să repatrieze” muncitorii români, pentru că au probleme cu forța locală de muncă.

Cârciu a vorbit la o dezbatere organizată de blocuri sindicale din România și Germania, alături de fundația Friedrich Ebert, asociată social-democraților cancelarului federal Olaf Scholz. Situația stă de fapt altfel. Cel puțin acest mesaj îl transmite Camera de Comerț și Industrie Germană din România, AHK, spune Stere Stamule, cadru didactic la Academia de Științe Economice din București și fost coordonator de proiecte la filiala din România a fundației Konrad Adenauer. Firmele germane de pe piața din România - și care reprezintă, cu 12% din cota de piață, una dintre cele mai impresionante cote din investițiile străine directe, conform BNR - își doresc oprit exodul de resursă umană și încurajează un „reverse brain drain”, întoarcerea românilor care au lucrat în companii din Germania.

Este cerere foarte mare de vorbitori de limbă germană atât în marile centre economice din Ardeal cât și în București. Unul dintre antreprenorii germani veniți vineri, 20 aprilie, la târgul de oportunități de carieră organizat la Colegiul Bilingv George Coșbuc din București, a fost lanțul de magazine DM. Oferta de cariere pornește de la joburile simple, din magazine. „Este un punct de plecare. Cunoașterea limbii germane îi ajută să promoveze, în sediu, unde lucrează între departamente, sau cu întreg concernul nostru, la nivel european”, spune Sorin Neagu, director de magazin. Iar avantajele unei cariere la DM pornesc de la mentalitatea germană din firmă, școlarizările puse la dispoziție și modul de lucru, punctează Dorina Petre, care coordonează departamentul de recrutări al companiei.

FABIZ organizează la Moeciu de Sus, din 2012, o școală de vară deschisă tinerilor de peste 16 ani care doresc să își perfecționeze limba germană, sub îndrumarea unor absolvenți sau masteranzi din Republica Federală. FABIZ este, la Academia de Științe Economice, o facultate de administrare a afacerilor cu predare în trei limbi importante europene - engleză, franceză și germană. „Odată ce vor absolvi această facultate, vor avea posibilitatea să lucreze într-o companie mare, să crească mai ușor în acea companie și să ajungă în management”, explică Stere Stamule.