Revista presei – 23 decembrie 2021

Miercuri, 22 decembrie, în holul din fața Aulei Magna a Universității de Vest Timișoara, cu respectarea normelor sanitare în vigoare (green pass), a avut loc vernisajul expoziției documentare dedicate poetului, disidentului și eroului Revoluției din Decembrie 1989, Ion Monoran (1953-1993).

Despre semnificația expoziției și despre Ion Monoran au vorbit Cătălina Ancuța, prorectorul UVT, și prof. univ. dr. Marcel Tolcea.

”Mono a fost un răzvrătit, iar acest fel de a fi reprezintă un modus vivendi al lui. El s-a regăsit într-o poezie excepțională. Monoran a fost figura totemică a generației de atunci. El obișnuia să fie intransigent. Poezia lui prezenta firescul vieții de zi cu zi din acea perioadă.

El arată o Românie care nu este deloc cosmetizată. E o Românie care se află la marginea unei prăpăstii. Ceea ce este dezamăgitor amintesc faptul că Mono nu a reușit să își vadă tipărit primul volum de poezie. Cartea a apărut după puțin timp de la dispariția lui fulgerătoare și a reprezentat un reper în literatura acelor ani.

E uimitor că el s-a aflat în seara zilei de 16 decembrie 1989 în fața bisericii reformate unde se afla pastorul Laslo Tokes, din Piața Maria. Mono, alături de Daniel Zăgănescu, Borbely Zoltan și Kovacs Tibi, a avut inspirația să oprească tramvaiele în Piața Maria. Această rebeliune este foarte importantă și de admirat a unui poet rafinat cum a fost Monoran. Mono e un poet angajat în a spune NU regimului comunist. E un model de verticalitate. A fost mereu consecvent cu sine însuși. Exprimăm recunoștința noastră poetului și eroului Monoran și bucuria de a fi găzduită de UVT această importantă expoziție într-un gest care mi se pare minunat!”, a fost mesajul prof. Marcel Tolcea.

Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Primăria Timișoara, lansează o nouă consultare publică, în cadrul proiectului „Barometrul, privind calitatea vieții în Timișoara”, o anchetă sociologică bazată pe un chestionar adresat locuitorilor orașului.

Scopul cercetării este de a susține administrația publică locală pentru înțelegerea nivelului și dinamicii diferitelor aspecte ale calității vieții timișorenilor. Rezultatele obținute vor conduce la obținerea de ghidaje pentru politicile publice și vor contribui la optimizarea impactului proiectelor de investiție ale orașului.

Cercetători în sociologie, geografie socială și științe ale comunicării de la Universitatea de Vest au dezvoltat un instrument de măsurare a percepției oamenilor față de calitatea vieții lor în Timișoara, conform normelor metodologice în domeniu, pe un eșantion reprezentativ.

Chestionarul este structurat pe analiza celor cinci dimensiuni utilizate în cadrul Eurobarometrului Quality of Life in European Cities: satisfacţia cu privire la condiţiile de viaţă din oraş, opinia oamenilor despre oraşul lor, satisfacţia cu privire la problemele de mediu, satisfacţia cu privire la viaţa personală şi identificarea celor mai importante trei probleme ale oraşului.  În plus față de anii precedenți, o secțiune dedicată este alocată digitalizării.

Fiecare răspuns contează!

”Vă invităm astfel să dedicați 15 minute pentru a completa chestionarul: https://barometrul2021-online.questionpro.com/. Respondenții pot câștiga vouchere de 100 de lei pentru timpul investit în completarea integrală a chestionarului”, îndeamnă UVT.

Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea: „UVT este un actor implicat în viața comunității, oferind multiple instrumente de cercetare și acțiune pentru dezvoltarea centrului universitar timișorean. Sondajul de opinie privind calitatea vieții în Timișoara se află printre cele mai importante metode de cunoaștere ale vieții sociale din comunitatea noastră. Vă invităm să accesați platforma online deschisă pentru completarea sondajului, fiecare răspuns având importanță și relevanță pentru configurarea tabloului de ansamblu asupra curentelor de opinie din Timișoara.”

Se desfiinţează mai multe şcoli din Timiș! În configurația rețelei școlare aprobată de Inspectoratul Școlar Județean Timiș, pe baza propunerilor transmise de autoritățile locale, începând din toamna anului viitor vor intra două noi unități de învățământ, în timp ce altele dispărea, iar unele vor fuziona.

Astfel, Kindergarten Giminni din Dumbrăvița, grădiniță care nu a mai avut activitate de o bună perioadă de timp, își va închide porțile, ieșind, astfel, din rețeaua școlară timișeană. Școala Gimnazială nr. 1 din Lugoj se va desființa și ea, fiind absorbită de Școala Gimnazială ”Anișoara Odeanu”.

Alte cinci școli primare din localitățile timișene Târgoviște, Lunga, Șanovița, Criciova și Honorici, frecventate de un număr de circa 3-4 elevi, nu-și mai justifică funcționarea în anul școlar următor, situație identificată și în cazul grădinițelor din Românești, Sânmartinu Maghiar și Oloșag, unde sunt sub 5 preșcolari, conform datelor furnizate de ISJ.

În atmosfera de gală din Aula Academiei Române, recent a avut loc discursul de recepție al academicianului Ion Boldea, cadru didactic al Universității Politehnica Timișoara, un discurs penetrant, în stilul caracteristic, apreciat de întreaga audiență, fizică sau online, care onorează întreaga comunitate academică a UPT.

În deschiderea evenimentului, președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a evocat tradiția instituită încă din secolul al XIX-lea de prezentare, de către membrii titulari, a așa-numitelor discursuri de recepție în Academia Română care cuprindeau, de regulă, cel puțin la început, elogiul unui predecesor, după modelul celei mai vechi academii din Europa, cea franceză, sau prezentarea unei teme din specialitatea celui primit în Academie. Salutând prezența academicianului Ion Boldea în mijlocul colegilor, Ioan Aurel Pop a declarat despre acesta că este „un ales între cei aleși”, care a urcat, pas cu pas, toate treptele carierei universitare și academice, fără să rateze nicio etapă.

Discursul academicianului Ion Boldea a avut ca temă „Universitatea în secolul 21” și a început cu un elogiu la adresa mentorului său, academicianul Toma Dordea, unul dintre cei mai proeminenți profesori ai Universității Politehnica Timișoara.

n 2014, Universitatea din Groningen a împlinit 400 de ani de existență și a decis să celebreze această impresionantă aniversare cu un eveniment cu totul unic, așa că a organizat primul mare colocviu interdisciplinar dedicat stelei magilor. Toți știm istoria magilor care au pornit din Răsăritul lumii spre ținuturile Israelului ghidați de-o stea, care le-a vestit nu doar nașterea celui mai important Rege dintre toți regii, ci le-a arătat și drumul. De unde pînă unde steaua aceea? A existat? Dacă a existat, cum de s-a comportat așa ciudat (cel puțin pentru un observator terestru)? Dacă n-a existat, ce anume fenomen astronomic a putut stimula imaginația evanghelistului? Mai exact, Universitatea din Groningen a aniversat patru secole de înțelepciune academică aducîndu-i împreună pe toți specialiștii care s-au ocupat de problema stelei magilor ca să dezbată între ei și – speranța noastră, a umililor întrebători – să formuleze, poate, răspunsul clar: ce-a fost cu steaua aceea?

Așadar, vreme de trei zile au discutat despre stea specialiști care studiaseră problema din perspectiva mai multor discipline: astronomie, geografie, istorie, teologie, filozofie, filologie etc. Titlul colocviului a fost: „The star of Bethlehem: historical and astronomical perspectives”. Tema colocviului nu a fost chiar întîmplător aleasă: în același an, 2014, se împlineau tot 400 de ani de la apariția unui tratat astronomic al lui Johannes Kepler în care marele astronom trata chestiunea stelei care i-a ghidat pe magi. În esență, Kepler ajunsese la concluzia că ceea ce văzuseră magii ca o singură stea strălucitoare fusese, de fapt, o conjuncție între planetele Saturn și Jupiter cu unele aspecte neobișnuite, dar nu chiar inexplicabile, cum ar fi coborîrea acestei conjuncții mai spre Pămînt. Kepler spunea că, astfel, Dumnezeu a vrut să se folosească de credințele caldeenilor legate de astrologie pentru a da semnalul nașterii Fiului Său. Ipoteza conjuncției de planete care pot fi percepute ca o singură stea strălucitoare ce se deplasează nu era chiar nouă, dar Kepler a fost cel dintîi care a dovedit-o riguros matematic prin calcule care stîrnesc admirația specialiștilor pînă astăzi. Firește, s-au născut dezbateri și, pe măsură ce a trecut timpul, cunoașterea a avansat, s-au descoperit fel de fel de lucruri, argumentul lui Kepler a fost contestat sau nuanțat, completat sau desființat după caz. Însă în centrul colocviului de la Groningen nu a stat neapărat teoria lui Kepler (deși s-a vorbit mult și despre ea), cît una mai recentă, a unui astronom contemporan pe nume Michael Molnar, profesor la Universitatea Rutgers – una dintre cele mai vechi și prestigioase universități americane.