Revista presei – 22 martie 2021

Printr-un ordin al Ministerului Educației s-a luat decizia ca în localitățile aflate în carantină, dar și în cele în care rata depășește 6 la mia de locuitori, simulările la Bacalaureat și Evaluarea Națională să se țină într-o dată ulterioară stabilită de inspectoratele școlare, după scăderea ratei. În Timiș, peste 2.000 de elevi de liceu din zona aflată în carantină nu vor susține simulări de luni, iar în alte 12 localități din județ rata este peste 6 la mie.

Conform ordinului ministrului Educației, inspectoratele școlare vor decide data susținerii acestor probe, dar nu mai târziu de data de 15 mai. Tot inspectoratele școlare vor elabora subiectele. Simulările la examenul de Bacalaureat debutează luni, 22 martie, iar pentru evaluarea națională din 29 martie.

În Timișoara și zona periurbană, sunt 2.153 de liceeni afectați de situația epidemiologică, care nu susțin simulările. În județ sunt 4.000 de elevi în clasa a XII-a, deci aproape jumătate sunt din zona aflată în carantină.

În plus, la Pădureni, Jebel, Mănăștiur, Orțișoara, Sânmihaiu Român sunt suspendate activitățile față în față ca urmare a ratei ridicate și a cererilor consiliilor de administrație a acestor școli de a muta activitățile în online. Rata depășește 6 la mia de locuitori vineri, 20 martie, în localitățile: Pișchia, Săcălaz, Bucovăț, Remetea Mare, Mașloc, Giarmata și Lovrin.

În mod oficial, tezele au fost suspendate, iar mediile se vor încheia prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor, a anunțat ministrul educației, Sorin Cîmpeanu.

„Pentru anul școlar 2020-2021 sunt suspendate tezele (lucrările scrise semestriale), conform OM 5977/2020. În consecință, la finalul semestrului al doilea, mediile pentru toate disciplinele se obțin prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat întreg”, a precizat Cîmpeanu.

Potrivit ministrului educației, decizia a fost luată întrucât „relevanța tezelor este mai mult decât discutabilă” ținând cont că peste 1 milion de lei participă la activități online în România, iar sistemul de învățământ din România nu dispune de platforme specializate de examinare.

Odată cu ieşirea Timişoarei din carantină, de luni vor fi deschise grădiniţele şi şcolile în scenariul roşu. Aceasta înseamnă că se vor întoarce la clase copiii din clasele I-IV, dar şi elevii din anii terminali, respectiv clasele a VIII-a şi a XII-a.

Şcolarii din clasele I-IV se vor întoarce cu toţii în băncile din clase, în timp ce elevii din anii terminali vor merge în sistem hibrid. Acest lucru înseamnă că activităţile didactice se vor realiza cu prezenţa fizică a maximum 15 elevi pentru clasele a VIII-a şi 17 elevi pentru clasele a XII-a.

În altă ordine de idei, începând de luni, 138 de şcoli din judeţul Timiş îşi vor schimba scenariul de funcţionare. Dintre acstea 68 vor intra din scenariul galben în cel roşu, 60 vor intra în „galben” şi zece în „verde”.

Rezultatele subliniază rolul pe care îl are comportamentul uman în poluarea aerului.

Noi date de la platforma globală de date privind calitatea aerului IQAir, publicate în Raportul mondial al calității aerului pe 2020, dezvăluie impactul carantinei COVID-19 și modificările aduse nivelurilor globale de poluare cu particule fine (PM2.5). Datele pot fi vizualizate online pe o hartă globală interactivă.

Descoperiri cheie:

• Impactul COVID-19: în 2020, 84% dintre țările monitorizate au observat îmbunătățiri ale calității aerului, în mare parte datorită măsurilor globale de încetinire a răspândirii COVID-19. Îmbunătățirile privind calitatea aerului în 2020 comparativ cu 2019 au fost observate în orașe precum Beijing (-11%), Chicago (-13%), Delhi (-15%), Londra (-16%), Paris (-17%) și Seul (-16 %).
• Doar 24 din cele 106 țări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru PM2.5 în 2020.
• Schimbările climatice continuă să afecteze calitatea aerului: anul 2020 este la egalitate cu 2016 ca fiind cel mai fierbinte an înregistrat. Incendiile și furtunile de nisip alimentate de fenomene meteo extreme au dus la niveluri extrem de ridicate de poluare în California, America de Sud, Siberia și Australia.
• Europa: în 2020, aproximativ jumătate dintre orașele europene au depășit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5. Cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5 au fost înregistrate în Europa de Sud-Est, Bosnia Herțegovina, Macedonia de Nord și Bulgaria fiind în frunte.

România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa

Concentrațiile de PM2.5 tind să fie mai mari în Europa de Sud și de Est decât în Europa de Nord și de Vest. Această tendință este deosebit de pronunțată în timpul iernii, când țările cu o dependență mai mare de energie pe bază de cărbune și arderea biomasei pentru încălzire observă cele mai mari fluctuații sezoniere. Zonele urbane din Polonia, Bosnia-Herțegovina, Serbia și Turcia experimentează în mod obișnuit două sau mai multe luni în care calitatea aerului este clasificată ca „nesănătoasă” (≥ 55,5 μg / m3) conform standardelor AQI ale SUA.
Orașele europene sunt poluate cronic, 18% experimentând 50 sau mai multe zile în care obiectivele zilnice ale OMS (≥ 25,5 μg / m3) sunt încălcate.

Monitorizarea și raportarea guvernamentală a calității aerului în Europa este relativă. În timp ce Europa de Nord și de Vest constituie cele mai dense rețele de monitorizare a calității aerului cu 818 orașe acoperite, în Europa de Est și de Sud sunt doar 616 orașe acoperite. Monitorizarea calității aerului este comună în marile orașe și zone urbane și mai puțin frecventă în zonele rurale.

“În România, autoritățile nu monitorizează corespunzător PM 2.5 în zonele urbane. În urma acestei lipse de date au apărut mai multe rețele independente de măsurare a acestui poluant care aduc date valoroase publicului. În București doar una din cele 6 stații oficiale monitorizează praful fin, și acea e amplasată la periferia orașului, pe malul lacului Morii” a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Raportul conține și un top al celor mai poluate capitale la nivel mondial, unde Bucureștiul ocupă locul 51. Cea mai poluată capitală este Delhi, India, iar la polul opus, aerul cel mai curat este găsit în insule din mijlocul oceanului, precum Virgin Islands și Noua Zeelandă, sau în capitalele țărilor nordice Suedia și Finlanda.

„Multe părți ale lumii au cunoscut îmbunătățiri fără precedent, dar de scurtă durată, a calității aerului în 2020, deoarece restricțiile legate de pandemia COVID-19 au cauzat o scădere accentuată a consumului de combustibili fosili”, a spus Lauri Myllyvirta, analist principal la Centrul pentru Cercetări privind energia și aerul curat (CREA). „Această calitate îmbunătățită a aerului a însemnat zeci de mii de decese evitate din cauza poluării aerului. Prin tranziția către energie curată și transport curat putem realiza aceleași îmbunătățiri într-un mod susținut.”

Nu, nu este vorba despre un studiu britanic – ce să facă savantul acasă fiind, decât studii, că este eficient! Este vorba de un studiu francez, bazat pe fapte clare. Telemunca te face mai eficient.

Telemunca face angajații mai eficienți, după cum reiese din studiul publicat în această lună de Institutul Sapiens și prezentat de Le Parisien. Potrivit grupului de reflecție, productivitatea angajaților care lucrează la distanță a crescut cu 22% în timpul episoadelor de închidere.

Conform calculelor efectuate de Institutul Sapiens, această eficiență a contribuit în special la păstrarea a peste 200 de miliarde de euro din PIB în 2020.

Motivele sunt numeroase. Printre acestea, o reducere a „distragerilor și perturbărilor”, potrivit autorilor, precum pauzele de cafea, prânzurile prelungite, întâlnirile multiple sau zgomotul din jur.

Timpul petrecut pe drum economisit s-a transformat și în timp de activitate sau timp de somn economisit, permițându-le angajaților să fie într-o formă mai bună.

Un alt element pozitiv: munca la distanță ar spori motivația și responsabilizarea angajaților. De asemenea, aceştia au o gestionare mai bună a timpului lor.

Autorii studiului cred, de asemenea, că telemunca ar face posibilă rezolvarea „numeroaselor disfuncții manageriale”, adesea o sursă de conflict sau absenteism.

Pandemia de coronavirus a schimbat lumea în care trăim și telemunca a început să câștige teren tot mai mult, atât în rândul salariaților care se bucură de avantajele „biroului comod de acasă”, precum și al angajatorilor care fac economii cu spațiile de birouri și decontarea transportului.

Departamentele de marketing includ deja „telemunca” în campaniile lor și au apărut „ochelarii smart pentru telemuncă intensă”...

Cu toate acestea, din punct de vedere al salariaților, părerile sunt împărțite. Unii preferă comoditatea de a lucra din „biroul personal”, având posibilitatea să se ocupe astfel mai îndeaproape de copii, mai ales de cei mai mici, sau de membrii în vârstă ai familiei. Evitarea așteptărilor în trafic sau a mijloacelor de transport în comun este un alt avantaj oferit de telemuncă, precum și o oarecare flexibilitate a programului, chiar și în cazul unor deadline-uri strânse. La polul opus, mulți români se plâng că le lipsește tocmai viața socială, întâlnirea și schimbul de idei cu colegii de birou și experiența apropierii umane, în ansamblul ei.

Telemunca, liantul dintre familie și carieră

Potrivit Institutului Sapiens din Franța, productivitatea angajaților care lucrează la distanță a crescut cu 22%. Munca la distanță ar spori motivația și responsabilizarea angajaților. De asemenea, aceştia au o gestionare mai bună a timpului lor. Autorii studiului dat publicității în luna martie cred că telemunca ar face posibilă și rezolvarea „numeroaselor disfuncții manageriale”, adesea o sursă de conflict sau absenteism.

La noi în țară, românii își doresc de la angajatorii lor, anul acesta, să le ofere un echilibru între viața personală și cea profesională (66%), un mediu de lucru plăcut și prietenos (65%), respectiv să îi ajute să se dezvolte profesional (62,5%), conform celui mai recent sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs.

Mai mult, unul din patru angajați afirmă că în viitorul apropiat ar dori să aibă un job independent de locație, în care tehnologiile digitale să îl ajute să lucreze de oriunde. Cei mai mulți dintre respondenți spun că preferă regimul de muncă hibrid, care să le permită și munca de acasă, arată sondajul. Telemunca, prin însăși esența ei și accentul pe flexibilitate, sprijină realizarea mult-râvnitului echilibru între familie și carieră.

În plus, simți că se ajunge la un oarecare sentiment de familiaritate atunci când chat-uiești cu șeful și colegii, din fotoliul tău preferat, așa cum ai face-o la sfârșit de săptămână cu prietenii pe rețelele de socializare.

Ședințele tensionate și „scorțoase” de la birou sunt înlocuite de întâlnirile online și webinare. Te simți ca un regizor aranjând camera și „imaginea scenică” pe care o vor vedea participanții la call-ul respectiv.

Telemunca te ajută să-ți creezi practic propriul spațiu de lucru, plăcut și prietenos. În cazul în care nu ai apucat să faci asta la timp, evident, telemunca te obligă să-ți perfecționezi skill-urile tehnice cât mai mult, ceea ce te va ajuta, cu siguranță, în dezvoltarea profesională. Toate cele trei puncte râvnite de salariații români par bifate și, totuși...