Revista presei – 22 iulie 2021

Proiectul „Împreună universități și angajatori. Un sistem integrat de programe educaționale inovative” a propulsat resurse active pentru creșterea calității și eficienței învățământului universitar terțiar și non-academic tehnic.

Proiectul „Împreună universități și angajatori. Un sistem integrat de programe educaționale inovative”, cofinanțat prin Programul Operațional Capital Uman, se apropie de etapa de încheiere, cu rezultate remarcabile în vederea creșterii calității și eficienței învățământului universitar.

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), alături de partenerii proiectului, Universitatea „Constantin Brâncuși din Târgu Jiu” (UCB), Universitatea Babeş-Bolyai (Centrul Universitar UBB Reșița) și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV) organizează conferința de încheiere, marți, 27 iulie 2021, începând cu ora 10, online pe platforma google meet (link: https://meet.google.com/vfg-bavw-jtk).

Echipa de coordonare și implementare, implicată în toate activitățile de elaborare și execuție cuprinse în proiect, a fost coordonată de către: Conf. univ. dr. habil. Marian D. Ilie (Manager proiect UVT), Conf. univ. dr. Mădălin Octavian Bunoiu (Coordonator formare personal didactic, UVT), Prof. univ. dr. habil. Laurențiu Paul Maricuțoiu (Coordonator monitorizare și evaluare calitate, UVT), Lector univ. dr. Andreea Mihaela Cilibiu (Expert implementare activități, UCB), Conf. dr. ing. Călin Octavian Micloșină (Expert implementare activități, UBB Reșița) și Prof. univ. dr. ing. Laurențiu Milici (Expert implementare activități, USV).

Obiectivul general al proiectului a constat în creșterea calității și eficienței învățământului universitar terțiar și non-academic tehnic, în acord cu cerințele mediului socio-economic, prin implementarea unui sistem integrat de programe și oferte educaționale inovative, proceduri și instrumente de asigurare a calității dezvoltat prin colaborare între universități și angajatori, și dedicat formării pedagogice a cadrelor didactice, și dezvoltării competențelor profesionale și socio-emoționale ale studenților și cursanților. Valoarea totală a proiectului este de 5 794 496,69 lei, din care 5 678 590,71 lei contribuție UE și 115 897,98 lei contribuție națională.

Acțiunile proiectului au propus grupului țintă studenți 11 cursuri complementare de dezvoltare a competențelor transversale și socio-emoționale ale studenților, precum și 2 programe de formare profesională strâns corelate cu specificul economic local (sector energetic – Gorj, sector industrial – Caraș-Severin) al partenerilor ce implementează programe de învățământ terțiar non-universitar tehnic.

Aceste oferte educaționale au luat forma unui sistem integrat de programe educaționale inovative, dezvoltat și implementat prin colaborare între universitari și experți resursă de la nivelul angajatorilor. În cadrul acestei abordări au fost integrate ciclic programe de dezvoltare a competențelor pedagogice ale personalului didactic universitar. Sistemul integrat de programe a inclus și activități non-formale cu caracter de suport profesional, precum și proceduri, și instrumente de monitorizare și asigurare a calității pentru evaluarea impactului ofertelor educaționale – a explicat managerul proiectului – conf. univ. dr. habil. Marian D. Ilie.

Peste 230 de proiecte culturale au fost selectate pentru finanțare nerambursabilă de la Consiliul Județean. Administrația județeană a alocat aproape 4,5 milioane lei în acest an pentru programul Tim Cultura.

Astfel, 232 de proiecte au trecut de filtrul comisiei de selecție și evaluare a programului Tim Cultura pentru a primi finanțare nerambursabilă de la Consiliul Județean în 2021. Acestea au fost selectate dintr-un număr total de 310 proiecte depuse. Următoarele trei zile sunt alocate eventualelor contestații, urmând ca lista finală să intre apoi la vot în plenul CJ Timiș.

Comisia de selecție și evaluare a verificat dacă au fost respectate prevederile legale privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, precum și prevederile Ghidului de eligibilitate aprobat prin hotărâre a Consiliului Județean.

Evaluarea s-a făcut pe baze competitive, concurențiale, având în vedere îndeplinirea următoarelor condiții: gradul de oportunitate al proiectului privind dezvoltarea unei vieți cultural – educative diversificate la nivelul județului Timiș; calitatea artistică și originalitatea proiectului; capacitatea financiară și operațională – solicitantul are experiență în management de proiect și capacitate de implementare; metodologie – cât de coerent este proiectul, planificarea activităților este clară și realizabilă; gradul de impact al proiectului; proiect derulat în mediul rural; gradul de cofinanțare al proiectului; continuitatea acțiunii – câte ediții anterioare are proiectul.

În situația în care un solicitant nu a efectuat cel puțin una dintre acțiunile pentru care a solicitat finanțare, se va exclude de la finanțare în cursul anului următor. Pentru a fi selectată în vederea finanțării, o propunere a trebuit să întrunească un punctaj total de minim 60 de puncte. Au fost finanțate ofertele culturale care întrunesc punctajul minim, alocarea sumelor făcându-se în limita bugetului disponibil la momentul aprobării.

Suma alocată pentru Programul „Tim Cultura” este de 4,240 milioane de lei și 200.000 lei fondul pentru tineret, rezultând un total de 4,440 milioane de lei.

Lista cu proiectele depuse și punctajele obținute poate fi consultată pe pagina www.timcultura.cjtimis.ro.

Post pandemie România se aştepta la o criză financiară similară cu cea din 2008, realitatea din teren arată că în ciuda greutăţilor cel puţin în vestul ţării investiţiile au împiedicat colapsul. Multinaţionalele din IT şi automobile au investit deja aproape un miliard de euro. Există totuşi o problemă: nu avem suficienţi specialişti dispuşi să muncească. Aşa se face că multinaţionalele încep recrutarea viitorilor angajaţi încă de pe băncile facultăţii.

Alexandru este proaspăt absolvent al Universităţii Politehnica din Timişoara. A studiat automatică şi calculatoare, iar de curând lucrează într-o firmă care se ocupă de inteligenţa artificială.

Alexandru Luca - absolvent UPT: Când am terminat liceul, am făcut o radiografie a locurilor de muncă, am luat în calcul viteza cu care te poţi angaja după terminarea studiilor, care sunt salariile, medii şi care e accesul pe piaţă în definitiv. Primul interviu pentru job l-am avut cu vreo 3 săptămâni înainte de licenţă.

Multe firme încep să facă oferte tinerilor încă din băncile facultăţii aşa că Universitatea Politehnica din Timişoara şi-a adaptat programele de studii ca să ţină pasul cu piaţa muncii. Şi tinerii profită de acest trend. Cum inginerii sunt cei mai căutaţi de companiile străine numărul celor care vor să urmeze Politehnica a screscut simţitor.

Viitor student: Am venit aici pentru că am auzit foarte multe lucruri bune, despre facultatea asta, am văzut că are multe beneficii.

Viitor student: Până la urmă ăsta a fost şi scopul, să-mi găsesc un loc de muncă profitabil, și care îmi place.

Chiar dacă proiecte de investiţii există, iar ofertele de muncă sunt generoase, găsirea forţei de muncă pare să ramână o provocare pentru angajatori, o spun chiar şi profesorii universităţilor.

Florin Drăgan – rector Universitatea Politehnica Timișoara: Va fi cea mai mare provocare, cu siguranţă, pentru ca să construiască o nouă fabrică sau un nou centru de cercetare, nu e complicat, dar partea de forţă de muncă trebuie şi formată. Mai ales că e nevoie de înaltă specializare, vor un specialist, cu experienţă, tehnologii de nivel înalt. Da, cererea este mai mare decât oferta şi vor fi aduse persoane şi din alte judeţe, formate şi în alte centre universitate, pentru că la nevoia la care e pe piaţă nu se poate decât aşa.

Cele mai căutate domenii activitate sunt automatică şi IT. Interes există şi pentru contrucţii sau arhitectură.

Sistemul de educaţie încremenit în timp împiedică forţa de muncă să performeze. România este ţara cu cei mai puţini absolvenţi de studii superioare din Uniunea Europeană. Suntem, de altfel, şi ţara în care tinerii se angajează în cu totul alte domenii faţă de cele pentru care s-au pregătit.

Tinerii care pot simplifica procese de lucru într-o companie sau care sunt capabili să dezvolte un produs sunt cei mai ofertaţi viitori angajaţi. Anul acesta, patru candidaţi concurează pe un loc bugetat la Facultatea de "Automatică şi Calculatoare" de la Politehnica din Bucureşti, pepinieră chiar şi pentru Silicon Valley.

-E un domeniu din ce în ce mai căutat și îți oferă o deschidere foarte largă în ceea ce privește cariera.

- Între 8 și 10 ore și... salariul, undeva la, pentru început, la 2.500 de lei, 3.000.

Cei care termină Automatică şi Calculatoare reuşesc să se angajeze încă de pe băncile şcolii, chiar din anul 2 sau 3. Un salariu de început pentru un astfel de student porneşte de la 800 de euro şi poate să fie chiar şi de 1000 pentru un programator la început de carieră.

 Mihnea Alexandru Moisescu, decan: Merită să rămână în ţară, salariile sunt atractive, cresc cu experienţa şi cu nivelul de pregătire.

Mihnea Costoiu, rector Politehnica din Bucureşti: Circa 20% vor să plece la studii sau vor să se angajeze. Acum 10 ani procentul era invers, 80% plecau.

Un alt exemplu de universitate ai cărei absolvenţi se angajează este Academia de Studii Economice Bucureşti.

Nicolae Istudor, rector Academia de Studii Economice: Avem 2 facultati care dau rata de angajabilitate foarte bună: Cibernetica, acolo unde si concurenta e mare, 4,4 candidati pe loc, Administrația Afacerilor cu predare în limbi străine. Studenții sunt selectați încă de pe băncile școlii. 85% din absolvenții Academiei sunt angajați în primele 6 luni de la absolvire la salarii de 1.000 euro.

După un an în care pandemia a blocat forţa de muncă şi a silit-o să se reinventeze, acum, recrutorii au din nou nevoie să facă angajări. Se caută programatori, ingineri, chirurgi sau analişti financiari.

Bogdan Badea, CEO companie de recrutare online: Industria de IT avea probleme și înainte de pandemie, are probleme și acum... zona de inginerie, medicină, sunt destul de mulți ofertați de spitale din Europa de Vest. Agricultura, domeniu nu foarte popular în rândul tinerilor, dar cererea este foarte mare. 

Tinerii vor să ştie o meserie atunci când termină facultatea, arată topul universităţilor cu cei mai mulţi candidaţi pe locurile susţinute de stat. Însă, anual, o treime dintr-o generaţie abandonează studiile încă din primul an. Aşa ajungem să fim pe ultimul loc în UE la numărul tinerilor cu studii superioare, arată Eurostat. În plus, jumătate dintre absolvenţi intră direct în şomaj. Fie nu îşi aleg corect cariera, fie şcoala nu îi mai pregăteşte pentru viaţă. Aşa că multora le e mai uşor să preia afacerea familiei, spun profesorii.

Marian Staş, expert în Educaţie: Se răzgândesc, îşi schimbă direcţia de acţiune profesională. Răspunsul societăţii, felul în care funcţionază piaţa muncii și care conduce la asemenea inadecvări. 

Facultățile din România sunt în plină desfășurare a admiterii, iar mai multe universități au anunțat un număr record de candidați.
La Universitatea București se observă o creștere a apetitului tinerilor pentru științe, în special pentru programele de studiu cu o componentă aplicativă semnificativă.  La specializarea Tehnologia Informației, de exemplu, sunt 28 de candidați pe un loc fără taxă.

Trendul ascendent se observă nu doar la București, ci la Politehnicile din toată țara: se caută  specializările de mare perspectivă, precum IT&C, atât în privința ofertei, cât și a cererii.
Persistă însă problemele pentru celelalte domenii, unde părinții nu înțeleg că o licență în Ingineria Materialelor le poate asigura copiilor lor un viitor sigur, iar guvernanții nu fac nimic pentru a sprijini universitățile de top să crească numărul de locuri, în pofida crizei de pe piața muncii și a disperării companiilor în căutare de angajați înalt calificați.

Politehnica București, “cea mai mare fabrică de ingineri” din România

UPB a scos la concurs anul acesta 5.000 de locuri fără taxă (din totalul de 5.850), la 15 facultăți și 85 de programe de studii.

La Facultatea de Automatică și Calculatoare, unde studenții primesc oferte generoase din partea angajatorilor încă din anul III, concurența a ajuns la patru tineri pe un loc. Absolvenții acesteia sunt printre cei mai bine plătiți angajați din țară, astfel încât raportul dintre cei care aleg să muncească în străinătate și cei care rămân în țară s-a inversat – dacă 80% din absolvenții din urmă cu câțiva ani plecau din România, acum procentul a coborât sub 20%.

Foarte solicitate sunt și Facultățile de Inginerie Industrială și Robotică sau Inginerie Spațială. Problemele apar însă la celelalte programe de studii

Companiile stau la ușile marilor universități și vânează sute de absolvenți. E nevoie de sprijin din partea statului pentru a crește numărul de ingineri

Rectorul Mihnea Costoiu (foto) a declarat pentru cursdeguvernare.ro, că oferta UPB este cu mult sub nevoia economiei, însă orice creștere a capacității UPB peste 30.000 de studenți s-ar face în detrimentul calității pregătirii lor, în absența unui sprijin din partea statului.

Rectorul acuză criteriile egalitariste ce stau la baza mecanismului de finanțare a instituțiilor de învățământ superior, un mecanism ce nu ține cont de performanța facultăților, deși universitățile de top din România cer acest lucru de mai mulți ani, avertizând că situația de acum va afecta pe termen lung creșterea economică.

Rata de angajare în cel mult un an de la absolvire este de peste 95%, în cazul studiilor de licență, și de aproape 100% în rândul absolvenților de masterat, conform rectorului Mihnea Costoiu.

Nevoia de ingineri, a explicat acesta, este dovedită de cererile în creștere pe care firmele le adresează UPB – de la 800 de joburi oferite săptămânal, săptămâna trecută s-a ajuns la un număr de 1.200 de noi locuri de muncă prezentate. Miercuri dimineața, în mai puțin de trei ore, UPB a primit solicitări din partea a două firme care vor să angajaze fiecare câte 200 de tineri ingineri.

Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Timiș erau bucuroși că în acest an s-au înscris mai mulți candidați ca anul trecut la examenul de Titularizare. Ei bine, aproape un sfert dintre ei nu s-au mai prezentat astăzi la proba scrisă!

Au fost 1224 de candidați înscriși, cu 137 mai mulți ca anul trecut. Din datele furnizate de inspectoratul școlar, 253 dintre cei înscriși au fost absenți! De asemenea, 63 de candidați s-au retras în timpul probei scrise. 58 dintre ei au invocat motive personale, air 5, motive medicale. Așadar, au rămas 902 lucrări care vor fi corectate. Nu a existat niciun eliminat, la niciinul dintre cele cinci centre de examen. Rezultatele inițiale se vor publica la 27 iulie. După perioada de contestații, din 29 iulie – 2 augus,t în 3 august se vor anunța rezultatele finale.

În 4 martie se va face repartiția cadrelor didactice pe perioadă nedeterminată, pe posturile pe care sunt angajate, dar și a celorlați candidați care au luat minimum 7, pe posturile vacante. În 5 august se face repartizarea pe posturile didactice libere a cadrelor didactice titulare.

Importanța locurilor de muncă pentru care sunt necesare competențe superioare va crește, iar oamenii capabili să rezolve probleme complexe vor fi la mare căutare, în timp ce joburile cu muncă standardizată vor pierde din importanță, a afirmat Andreea Voinea, director executiv Resurse Umane la Banca Comercială Română, în cadrul evenimentului BCR Expert Hub.

„Este foarte important ca organizațiile să își pregătească oamenii. În primul rând să le ridicăm nivelul de conștientizare, căt de important e să își dezvolte aceste competențe și că permanent trebuie să fie deschiși la învățat. Crește importanța unor joburi în zona de digitalizare, automatizare, date science. Sunt joburi pentru care există o cerere foarte mare, o lume întreagă intră în competiție pentru ele, nu numai banking-ul”, a punctat Andreea Voinea. Deja sunt multe companii din străinătate care recrutează experți locali pentru a lucra doar de acasă (fully remote), piața din România fiind una foarte ofertantă în domeniul IT și digital transformation, a adăugat directorul de resurse umane din BCR.

Reprezentanta BCR spune că perioada aceasta a reprezentat cel mai important exercițiu de adaptare pentru toate industriile, iar flexibilitatea a devenit extrem de importantă pentru angajații din toate domeniile.