Revista presei – 22 ianuarie 2021

Odată cu începerea semestrului al doilea, majoritatea școlilor se vor redeschide, în timp ce revenirea studenților la cursuri în format fizic este o decizie ce aparţine fiecărei universităţi. La Universitatea București, semestrul al doilea va începe tot online, cu mici excepții - vor exista câteva cursuri practice și laboratoare pentru care studenții a patru facultăți vor merge fizic la școală. O situație similară va fi și la Universitatea de Vest din Timișoara, în timp ce la UBB lucrurile ar urma să fie clare săptămâna viitoare, însă se conturează un scenariu hibrid.

Timișoara și Cluj-Napoca se află în top 20 cele mai sănătoase orașe de locuit din lume, constată un studiu realizat de experții platformei money.co.uk, un site britanic care compară și analizează cele mai sănătoase țări și orașe din lume, în funcție de costurile alimentelor, de infrastructura de transport, de rata obezității, de nivelul poluării, de infracționalitate sau de siguranță.

Potrivit clasamentului realizat de money.co.uk, Timișoara se află pe locul al 15-lea, iar Cluj-Napoca pe poziția a 16-a, devansând orașe precum München (Germania) sau Copenhaga (Danemarca).

Cele două orașe din România au obținut scoruri favorabile în ce privește siguranța, nivelul mai redus al poluării și o rată scăzută a obezității populației.

Cluj-Napoca și Timișoara se numără printre orașele care au beneficiat cel mai mult de apartenența României la UE, Clujul fiind Capitală Europeană a Tineretului în 2015, iar Timișoara urmând să dețină titlul de Capitală Culturală Europeană în 2023.

Orașele aflate pe primele trei poziții în acest clasament sunt Valencia (Spania), Madrid (Spania) și Lisabona (Portugalia).

Bogdan Oprea: Cursul pe care l-am lansat la începutul primului semestru la Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Este primul curs din învățământul universitar special dedicat fenomenului fake news. Se numește Fake news și dezinformare online. Recunoaște și verifică. E împărțit în mai multe module.

Reporter: Ne puteți da câteva exemple pentru cei care ne ascultă? Ce instrumente simple ar putea folosi pentru a putea deosebi știrile și informațiile reale în legătură cu pandemia și vaccinarea de cele mai puțin adevărate?

B.O: Să ne folosim bunul simț și evidența. Un titlu foarte spectaculos și în același timp greu de crezut este un titlul asupra căruia ar trebui să ne punem niște semne de întrebare. „Chiar e adevărat ce spune acest titlu?” „Chiar e adevărat ce spune această știre?”. Apoi să o verificăm printr-o simplă căutare. Trebuie să o căutăm în surse pe care noi le credităm, care sunt de crezut pentru noi. O simplă căutare pe un motor de căutare ne poate duce spre rezultate, fie spre niște fact checking-uri făcute deja de platforme de specialitate. Atunci vedem în ce măsură acea informație este adevărată sau nu. Fie, în cazul în care este adevărată, ne duce spre site-uri mainstream, site-uri de presă consacrate, pe care noi le credităm cu încredere și care ne confirmă sau nu ne confirmă informația respectivă. Dacă informația respectivă nu mai apare niciunde în urma unei căutări, concluzia e destul de simplă. O știre atât de spectaculoasă nu apare într-un singur loc, pe site-ul sau pe contul de rețea de socializare pe care am găsit-o noi. Ci, cu siguranță, mai ales că este atât de senzațională, ea este preluată de presa serioasă, mainstream.

Ministerul Educației Naționale, în parteneriat cu Ministerul Sănătății organizează vineri, 22 ianuarie, între orele 16-17, o primă sesiune de discuții cu specialiști din domeniu pe tema vaccinării împotriva COVID-19.

Webinar-ul se adresează nu doar personalului din sistemul de învățământ, ci și tuturor celor interesați de acest subiect.

Invitații sunt ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, dr. Andreea Moldovan – secretar de stat în Ministerul Sănătății, dr. Anca Sîrbu – medic primar epidemiologie, dr. Daniela Rajka – președintele Societății Medicilor din Colectivitățile de Copii, dr. Alexandra Cucu, din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, și dr. Andrei Rogoz, medic specialist boli infecțioase.

Dezbaterea va putea fi urmărită accesând link-ul https://fb.me/e/3hjIjQsAX.

Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat joi că inspectoratele școlare nu pot fi desființate „mâine”, pentru că România nu este pregătită să predea autorității locale conducerea școlilor.

„A existat un mare interes, inclusiv din partea domnului ministru al Educației”, spune Eduard Novak despre ideea ca, înainte de matematică, română sau istorie, copiii să facă în fiecare dimineață 45 de minute de mișcare și educație pentru nutriție.

Ideea lui Eduard Novak, noul ministru al Sportului, a fost privită cu o sprânceană ridicată de profesori la început. Nu s-a lăsat descurajat și își caută susținători la Ministerul Educației. Se gândește deja la parteneriate cu ministerele Educației și Sănătății pentru a face programe care să-i apropie pe copii și adolescenți de sport, mai ales după această perioadă sedentară de școală online.

Eduard Novak nu este primul campion care ocupă portofoliul Sportului. În ultimii 30 de ani, au mai fost miniștri și Elisabeta Lipa, Gabriela Szabo și Doina Melinte. Dar ar putea fi primul ministru în funcție care participă la Jocurile olimpice paralimpice.

Într-un interviu pentru Școala 9, acesta spune că munca la minister este prioritatea sa, dar va încerca să reia și antrenamentele zilnice. Eduard Novak a câștigat prima medalie de aur la ciclism la Jocurile paralimpice de la Londra în 2012.

Era un patinator viteză talentat, campion național la juniori timp de zece ani la rând. În 1996 însă a suferit un accident rutier în urma căruia i-a fost amputat piciorul drept și salvarea și-a găsit-o tot în sport. La 20 de ani și-a început cariera în ciclism rutier și de pistă.

Pentru că a simțit pe pielea sa cum e să fii persoană cu dizabilități în România, astăzi propune stimulente pentru sălile de sport care vor avea programe de antrenament dedicate acestora.