Revista presei – 22 februarie 2022

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) ”Victor Babeş” din Timişoara îşi va extinde spaţiul cu un nou centru modern de studiu dedicat studenţilor şi profesorilor, care se va construi în comuna Ghiroda, limitrofă municipiului.

Pentru investiţia de 25.000.000 de euro, UMF Timişoara caută acum constructor, prin lansarea pe SEAP a licitaţiei pentru proiectarea şi executarea lucrărilor şi aşteaptă oferte până la data de 4 aprilie.

În vara anului 2021, Guvernul prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a alocat 144.445.000 de lei UMF Timişoara. Compania Naţională de Investiţii se va ocupa de finalizarea obiectivului, iar UMF “Victor Babeş” va finanţa din fonduri proprii doar cheltuielile pentru racordurile la utilităţi.

“Această investiţie va permite o dezvoltare fără precedent a instituţiei noastre, atât prin creşterea calităţii actului educaţional, cât şi prin implementarea unui concept nou de educaţie medico-farmaceutică, care să îmbine activitatea didactică cu activitatea de cercetare ştiinţifică, sportul, artele şi natura”, anunţa în vara anului trecut Dorel Săndesc, prorector Dezvoltare Academică al UMF Timişoara.

Proiectul, care se va derula pe un teren de 21.000 metri pătraţi, prevede construirea unei clădiri cu două amfiteatre, 10 săli de seminarii, centru de conferinţe, un muzeu antropologic şi un centru expoziţional, birouri pentru cadre didactice şi personal ştiinţific, două săli de studiu şi discuţii, anexe. Se vor mai construi un corp de clădire cu rol didactic şi un imobil cu unităţi de cazare, sală şi terenuri de sport.

Totodată, noul centru al UMF Timişoara va avea dotări moderne, instalaţii electrice, de protecţie împotriva şocurilor, sistem de supraveghere video, de avertizare panică, instalaţii de ventilare.

Doar 2.039 de candidați la proba scrisă a concursului de directori, sesiunea ianuarie-aprilie 2022, au promovat acest examen, potrivit unui comunicat de presă al ministrului Educației. Este vorba despre mai bine de 1.000 de persoane care au picat proba, nu s-au mai prezentat, ori au fost eliminate. În condițiile în care de la sesiunea precedentă rămăseseră 3.388 de posturi neocupate, foarte multe școli vor rămâne cu directori interimari și după această sesiune.

În sesiunea septembrie-decembrie 2021, au fost ocupate 60,84% din cele 8.652 de funcții vacante publicate de către inspectoratele școlare județene. Adică 5.264 de posturi au fost ocupate, iar 3.388 au rămas vacante.

În actuala sesiune au fost depuse 3.115 dosare, din care 3.082 au fost validate și au permis participarea candidaților la proba scrisă. Au fost prezenți 2.850 de candidați, 209 au absentat, iar 23 de candidați din 17 județe, aflați în izolare sau carantină la data probei scrise, au solicitat participarea la sesiunea specială programată în acest sens (4 martie 2022). Doi candidați au fost absenți la evaluarea lucrărilor, iar trei lucrări au fost anulate, anunță ministrul Cîmpeanu.

Rezultatele obținute de cei 2.845 de candidați prezenți și evaluați:

• 2.039 de candidați admiși (71,67%)
• 806 candidați respinși (28,33%).

LISTA cu rezultatele pe județe poate fi văzută mai jos.

După validarea rezultatelor la proba scrisă, conform calendarului din anexa la Metodologia de organizare, are loc constituirea comisiilor pentru proba de interviu.

Interviurile se vor desfășura în intervalul 16-25 martie 2022, din comisiile de evaluare făcând parte, ca și în prima sesiune, un inspector școlar, doi reprezentanți ai unității de învățământ, un reprezentant al autorității locale și un specialist în resurse umane sau un cadru didactic din învățământul superior cu competențe în management.

Peste 1.200 de cadre didactice, studenți și persoane interesate de știință, educație și tehnologie din România, dar și din străinătate, au participat la primele două webinarii gratuite din seria #construimimpreună 2022.

Evenimentele au fost organizate de Universitatea Politehnica Timișoara cu scopul de sprijini comunitatea educațională și științifică din România și de a oferi idei orientate spre practică, combinând educația și tehnologia, exemple și resurse, informații despre inovația în tehnologie și știință.

Găzduită și moderată de către echipa Centrului de eLearning a Universității Politehnica Timișoara, seria cuprinde 10 webinarii susținute de invitați din diferite universități și instituții importante din România și Europa, alături de numeroși profesioniști experimentați în domeniul învățării deschise, online și digitale și este dedicată tuturor actorilor din procesul educațional și iubitorilor de educație, știință și tehnologie.

Context – Webinarii  Construim Împreună

Viața și educația în pandemie continuă și, după aproape doi ani de acumulat experiență, de oferit numeroase cercetări și analize, de reflectat asupra pașilor făcuți în cele 30 de webinarii Împreună Online dedicate dedicate tranziției de la educația tradițională la cea online, Universitatea Politehnica Timișoara, prin Centrul de e-Learning a lansat o nouă serie de webinarii – cu scopul de a oferi noi informații, idei, analize inovative și de stimula comunitatea spre modelarea educației și științei pentru astăzi și mâine.

Webinariile Construim Împreună sunt organizate în colaborare de IEEE România, Alianța Română a Universităților Tehnice,  Asociația EDEN Europa și Universitatea Politehnica Timișoara, în fiecare săptămână cu invitați din alte universități și instituții din România și Europa. Acestea sunt programate în fiecare miercuri, începând cu ora 18:00.

Peste 1200 de participanți din mediul universitar, preuniversitar, dar și privat.

Un proiect de lege depus la Senat propune ca absolvenții de gimnaziu să susțină și o probă de educație fizică, igienă, nutriție și fair play la Evaluarea Națională.

Inițiatorii spun că în acest fel vor să dea un imbold copiilor să facă mai multă mișcare.

Statisticile arată că obezitatea în rândul copiilor e în creștere, iar lipsa mișcării se numără printre cauzele principale. Cu ore puține în programă, educația fizică se transformă de multe ori într-o pauză prelungită unde elevii mai mult vorbesc între ei decât să facă mișcare. Dacă sportul va deveni materie de examen, elevii vor chiuli mai rar la orele de educație fizică, speră părinții.

Nu doar absolvenții claselor a opta ar urma să dea examen la sport.

Carmen Cazacu, profesor sport: "Educația fizica este unul dintre factorii importanți pentru ei din toate punctele de vedere, fizic, psihic, intelectual. Noi susținem introducerea a mai multe ore de educație fizică".

Lipsa sportului este unul dintre motivele pentru care obezitatea crește alarmant în rândul copiilor, atrag atenția medicii. Ei spun că putem preveni obezitatea cu o alimentație sănătoasă, sport și somn de calitate.

Bogdan Pascu, medic de nutriție: "Dacă am un copil și majoritatea ajung cu probleme de greutate, prima întrebare pe care o pun este câtă activitate fizică face. Răspunsul este 0 sau deloc".

Inițiatorii proiectului promit că examenul la sport nu va pune presiune pe elevi. Fără materie de învățat - doar exerciții fizice și noțiuni de bază despre alimentație și igienă.

543 de milioane de euro primim de la Uniunea Europeană să rezolvăm problema abandonului școlar, prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență. Cum îi vom cheltui? Programul de educație remedială din 2021 a însemnat 30 de milioane de euro pentru niște cursuri care nu au reușit nici să-i scape de repetenție sau corigență pe mulți dintre elevii participanți. În unele județe, mulți copii din grupul-țintă nici nu le-au frecventat. Dar oamenii au fost plătți. Coordonatorii județeni, de pildă, aleși din rândul inspectorilor, au primit sume peste 23.000 de lei pentru patru luni de activitate. Cât un profesor debutant în zece luni.

„Prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar vor fi acordate granturi în valoare de maximum 200.000 euro/școală pentru cel puțin 2.500 de unități de învățământ de stat, de nivel primar și gimnazial cu prioritate de intervenție ridicată, din lista celor 3.235 de școli eligibile identificate prin utilizarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE)”, potrivit site-ului oficial al Ministerului Educației. Aproape 3500 unități de învățământ preuniversitar s-au înscris pentru a primi fonduri care vor putea fi utilizate pentru o serie de activități precum cursuri remediale, activități de tip școală după școală, asigurarea consilierilor și mediatorilor școlari în comunitățile roma, orientare școlară, cursuri de educație parentală, metode de predare pentru elevii cu CES, sprijin pentru concursuri școlare și orice alte activități adaptate elevilor din grupuri vulnerabile.

O analiză lansată săptămâna aceasta de Asociația Human Catalyst ne arată că printre aceste unități de învățământ preuniversitar eligibile pentru PNRAS se află și colegii naționale, cele mai avantajate școli din România (cinci dintre cele mai avantajate școli din țară: Ciugud - Alba, Chiliile - Buzău, Colegiul Național „Vasile Lucaciu” - Baia Mare, Școala nr. 197 - sector 6 București și Școala Râșca din Cluj). Motivul pentru care lista publicată de Ministerul Educației în privința școlilor eligibile prezintă anumite carențe este chiar metodologia MATE (Mecanismul de Avertizare Timpurie) utilizată. „O bună parte dintre acele unități care au cele mai mari rate de abandon școlar, cele mai slabe rezultate școlare, cei mai mulți profesori suplinitori și se află într-o comunitate rurală sau urbană cu grad înalt de marginalizare - sunt ratate din cauza deficiențelor metodologiei de selecție MATE”, arată autorii raportului.

Aceștia arată și că lipsește o legătură logică între diagnoză - datele colectate și resursele alocate, procesele intenționate și rezultatele așteptate. „De exemplu, nu se explică relația dintre anumiți factori de risc identificați prin diagnoză (de exemplu, privind familia elevului) și anumite tipuri de intervenții (cum ar fi, educație parentală sau activități de tip afterschool)”, se arată în același raport.

E remarcabil că avem, în România, o zi dedicată lecturii în care, dacă manifestările acestei nevoi fundamentale de formare a omului n-ar avea azi, prin ordin de ministru, o înfățișare mai degrabă comemorativă în școli, chiar am putea avea niște abordări oneste în legătură cu cititul.

Am aflat, însă, că, o dată pe an, în această zi de sărbătoare, preț de-un sfert de ceas între ore fixe, hotărâte prin semnătura ilustrului, copiii trebuie să-ntrerupă orice-activitate și să se dedice cititului, ca și cum lectura ar fi un moment de reculegere, de pioșenie religioasă care deschide sfânta slujbă a prohodului. Parcă-i și vezi pe sărmanii copii deposedați de telefoane și încuiați brusc în solemnitatea momentului, pentru ca vreo televiziune să poată transmite live smerenia sfertului de lectură.

Cifrele Eurostat de anul trecut arătau că 93,5 % dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an.

E adevărat, copiii citesc puțin azi. „Nu mai citesc” e un fel fățarnic de a le pune copiilor în seamă ceea ce cifrele oricărui an editorial reflectă în mod special din realitatea adulților. Pentru că nu copiii nu citesc, ci vasta majoritate a adulților. Cifrele Eurostat de anul trecut arătau că 93,5 % dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an. Sigur că sărăcia e o cauză, dar să nu o punem tutelară, fiindcă fățărnicia sălășluiește în case mari și ea se traduce în gesturi ca acesta în care copiii sunt puși să se-nchine cititului un sfert de ceas într-un an, în timp ce, fundamental, în lumea adulților, nu se schimbă nimic.

Tot ce ne oferă cu adevărat cărțile, acces la lumile vii prin care putem noi înșine prinde contur și o viață interioară fără margini, a fost așezat într-o raclă pe la care copiii să se perinde în marea sărbătoare a lecturii din an. Dar cu fonduri de carte zero în majoritatea școlilor, biblioteci și librării inexistente în multe orașe, nu mai spun sate, și, prin urmare, absența modelelor de cititor în familie și în comunitate, copiii vor prelua cu astfel de ocazii ceremonioase prefăcătoria retoricii în care ne găsim: cititul este ceva cu adevărat sublim, dar lipsește cu desăvârșire.

Suntem la coada Europei ca nivel de lectură și piață de carte și ne arătăm taaare preocupați de asta: părinții dau vina pe școală, profesorii pe părinți, iar ministrul trage evlavios clopotul lecturii. E mai simplu, nu-l doare mâna și pare că sună bine.