Revista presei – 22 decembrie 2022

La Universitatea de Vest din Timișoara s-a desfășurat reuniunea „Grupului Partenerilor Strategici – GPS UVT”, pentru o nouă sesiune de lucru, la final de an 2022.

Această structură consultativă independentă a UVT își adaptează și își promovează rolul public, ca formator în educație și ca centru de gândire strategică în comunitate.

Agenda dezbaterilor a cuprins atât un bilanț al proiectelor din acest an, cât și selectarea propunerilor pentru agenda specifică a viitorului an. De asemenea, GPS UVT și-a desemnat un nou președinte cu mandat anual, prin votul membrilor fiind desemnat dr. Adrian Bădescu – CEO Clinicile Medici’s.

În cadrul evenimentului, rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea a subliniat: „Grupul Partenerilor Strategici – GPS UVT își realizează misiunea de a aduce comunitatea locală în prim-planul preocupărilor sale academice și își accelerează concretizarea de proiecte mai bine aliniate cu nevoile spațiului public timișorean. Vom avansa, în 2023, mai multe proiecte destinate calendarului TM2023, dar și educației practice, o serie de preocupări în care se vor concentra cele mai bune idei și măsuri dedicate calității vieții în Timișoara. Va urma o integrare mai bună între interesele și resursele din UVT, alături de administrația publică locală și de stakeholderii din comunitate, având ca obiectiv generic dezvoltarea orașului și regiunii de vest.”

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca anunță un nou program în domeniul medical, “focalizat pe cercetare avansată”. Programul, numit UBBMed și desfășurat în cadrul “UBB School of Health”, care e listată alături de facultățile instituției, se lansează oficial miercuri după-amiază, potrivit unui comunicat al instituției.

UBBMed (Postgraduate Program for Bio-Behavioral Integrative Medicine) folosește drept cadru general de lucru un “model bio-psiho-social” și este profilat pe domenii unde UBB înregistrează deja performanță academică:

• Programul include trei secțiuni clinice – în domeniile sănătății mintale (UBBMed-Psy), sănătății publice (UBB-PublicH) și medicini generale-interne și cancer (în această fază mai ales bio-oncologie/psiho-somatica/psiho-oncologie) (UBBMed – G).
• O altă secțiune, UBBMed-Tech, care “stimulează dezvoltarea tehnologiilor avansate în domeniu (ex. Roboterapie/Realitate virtuală pentru tratamentul tulburărilor psihice/Tehnologii de imagistică medicală/Nanomedicină etc.)”.

• O secțiune transversală (UBBMed-T) care “reflectă competitivitatea UBB în tehnologia informației (ex. incluzând supercomputerul UBB și inteligența artificială pentru analize de big medical data) și aspecte etice/sociale ale medicinei/sănătății.”

• O secțiune exploratorie (UBBMed-M) – “cuprinde dezvoltările în domeniu în curs de formalizare (ex. health economics).”

• Platforma InfoBioNano4Health este prezentată drept o “nouă specializare a orașului/țării”, care “va constitui o infrastructură academică centrală a Programului UBBMed, utilizând dezvoltările inovative preclinice (InfoBioNano) și tehnologiile avansate (ex. BrainQ Institute – RMN clinic 7 Tesla și preclinic 11 Tesla/Centrul EON-UBB pentru realități virtuale/augmentate/mixte) pentru aplicații medicale (Health)”.

Spin-offul academic este o companie fondata de către cercetătorii unei instituții de cercetare/ universitate sau institut, care transferă și pune  în aplicare, în  economia reală, invențiile tehnologice dezvoltate de instituția de cercetare. La nivel global este uzitat termenul de spin-out universitar.

In Romania în legislație este folosit termenul de spin-off al unei  organizații de cercetare dezvoltare, pentru a include  atât universitățile cât și institutele naționale de  cercetare  și dezvoltare.

Conform datelor furnizate de R&D World, la nivel mondial cheltuielile în domeniul cercetării au fost de peste 2,44  trilioane de dolari pentru anul 2021, în creștere cu 4,47% față de anul precedent, din care finanțările pentru spin-off-urile academice, conform celor de la Global University Venturing, s-au ridicat la 39,3 miliarde dolari anul trecut.

Investițiile in spin-offurile academice  au crescut în 2021 cu 72% fata de anul precedent.  Privind în retrospectivă, în doar nouă ani, sumele atrase de spin-offuri au crescut de la 1,82 miliarde de dolari la aproape 40 de miliarde, reprezentând o creștere  de 22  de ori, comparabilă cu boomul criptomonedelor în termeni procentuali. Diferența este ca sumele atrase de spin-off-uri  au generat la rândul lor  importante sume de bani pentru instituțiile de cercetare, un câștig generos pentru investitori și au influențat societatea prin inovațiile pe care le-au implementat.

Unul dintre programele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) finanțează dezvoltarea de consorții regionale, pentru înființarea și dotarea unor campusuri profesionale pentru învățământul dual, la toate nivelurile, preuniversitar și universitar. Participarea cu proiecte în cadrul acestui apel implică alcătuirea unui consorțiu educaționalformat din Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) pe raza căreia se va înființa campusul (în cazul de față, Primăria Sibiu), alte UAT-uri interesate, operatori economici, unități de învățământ profesional și tehnic, instituțiile de învățământ superior de stat acreditate, alți parteneri relevanți pentru scopul educațional al campusului.

Valoarea maximă a unui proiect pentru înființarea unui campus este de 21,12 milioane euro, valoare eligibilă PNRR, iar campusul va rămâne în proprietatea UAT-ului pe raza căruia a fost înființat, în acest caz Primăria Sibiu. Consorțiul format trebuie să facă dovada deținerii, în proprietatea sau în administrarea partenerilor, fie prin UAT, fie prin universitatea coordonatoare a proiectului, a unui teren de minim 20.000 m², compact sau fragmentat, după caz, pentru construcția noii infrastructuri finanțată prin PNRR, aceasta fiind o condiție de eligibilitate a proiectului. Conform ghidului competiției, în Regiunea de Dezvoltare Centru vor fi finanțate două proiecte.

Ținând cont de importanța majoră a acestui proiect pentru dezvoltarea comunității sibiene, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a acționat încă din luna august a.c. în sensul constituirii consorțiului educațional, invitând la discuții Primăria Municipiului Sibiu, reprezentanți ai companiilor private și ai liceelor care derulează învățământ dual în județul Sibiu. Ca urmare, în prezent sunt îndeplinite condițiile necesare constituirii consorțiului educațional pentru depunerea aplicației în vederea construirii unui campus educațional pentru învățământ dual.

Membrii fondatori ai consorțiului sunt: Primăria Municipiului Sibiu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Colegiul „Școala Națională de Gaz”, Liceul Tehnologic Automecanica Medias, Liceul Tehnologic „Avram Iancu” Sibiu, Liceul Tehnologic „Henri Coandă”, S.C. Automecanica Medias S.R.L, Compa SA, Continental Automotive Systems S.R.L, Marquardt Schaltsysteme S.C.S, ODU Romania Manufacturing SRL, SC SOLINA Romania SRL.

Legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României, adoptată de Parlament. Va fi înființat Sistemul Național de Securitate Cibernetică

Proiectul de lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României a fost adoptat, în cursul zilei de miercuri, de către Seant, în calitate de for decizional. Proiectul prevede înființarea Sistemului Național de Securitate Cibernetică în scopul organizării și desfășurării în mod unitar la nivel național a activităților specifice.

Proiectul de lege, adoptat de Camera Deputaţilor, cuprinde cadrul juridic şi instituţional referitor la organizarea şi desfăşurarea activităţilor din domeniile securitate cibernetică şi apărare cibernetică, a mecanismelor de cooperare şi a responsabilităţilor instituţiilor cu atribuţii în aceste domenii. Actul normativ stabileşte acţiunea autorităţilor şi instituţiilor publice cu responsabilităţi şi capabilităţi specifice prevenirii şi contracarării ameninţărilor, vulnerabilităţilor şi riscurilor cibernetice.

„Securitatea şi apărarea cibernetică se realizează prin adoptarea şi implementarea de politici şi măsuri în scopul cunoaşterii, prevenirii şi contracarării vulnerabilităţilor, riscurilor şi ameninţărilor în spaţiul cibernetic”, prevede proiectul.

În scopul organizării şi desfăşurării în mod unitar la nivel naţional a activităţilor specifice securităţii cibernetice, se înfiinţează Sistemul National de Securitate Cibernetică (SNSC) drept cadru general de cooperare care reuneşte autorităţile cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniile de aplicare a legii, în vederea coordonării acţiunilor la nivel naţional pentru asigurarea securităţii cibernetice.

Actul normativ se aplică în domeniul securităţii cibernetice pentru:

a) reţelele şi sistemele informatice deţinute, organizate, administrate, utilizate sau aflate în competenţa autorităţilor şi instituţiilor publice din domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, justiţiei, situaţiilor de urgenţă, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat;

b) reţelele şi sistemele informatice deţinute de persoanele fizice şi juridice de drept privat şi utilizate în vederea furnizării de servicii de comunicaţii electronice către autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale;

c) reţelele şi sistemele informatice deţinute, organizate, administrate sau utilizate de autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, altele decât cele prevăzute anterior la lit. a), precum şi de persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi cu scop lucrativ şi nelucrativ de cercetare, dezvoltare, inovare şi producţie în domeniul tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor sau furnizează servicii publice ori de interes public, altele decât cele de la lit. b).

Anul 2022 a fost unul intens pentru piaţa muncii din România. Inflaţia, războiul de la graniţă şi necunoscutele legate de pandemia de COVID-19 au pus presiune atât pe angajaţi, cât şi pentru angajatori.

Recrutarea a fost un punct important pe agenda tuturor companiilor din România. Numărul angajaţilor din economia locală a ajuns la 5,08 milioane de persoane în luna octombrie a acestui an, cel mai mare număr de angajaţi din ultimii 23 de ani. Lupta pentru talente a fost mai acerbă anul acesta decât înainte de pandemie, având în vedere că acum modul de lucru remote permite com­pa­niilor străine să aibă acces la bazinul de candidaţi din România.

La nivel de salarii, angajatorii s-au străduit să ţină pasul cu inflaţia anul acesta. Per total, salariul mediu net pe economie a ajuns la peste 4.000 de lei net în luna octombrie 2022, ultima lună pentru care există date la Institutul Naţional de Statistică, în creştere cu circa 13% faţă de aceeaşi lună din anul 2021. Cu toate acestea, creşterea de la an la an a salariului mediu net pe economie a fost încă o dată înghiţită de rata anuală a inflaţiei, care a ajuns la 15,8% în luna octombrie, iar în noiembrie a crescut la 16,8%.