Revista presei – 21 septembrie 2022

La Universitatea de Vest din Timișoara a avut loc reuniunea de lucru a Alianței Timișoara Universitară, luni 19 septembrie, într-un cadru informal, pregătitor pentru o viitoare reuniune oficială a ATU.

Cu acest prilej, au fost grupate echipele de management strategic ale universităților componente, pentru structurarea proiectelor comune pe care aceste universități le vor desfășura în următoarea perioadă, corespunzătoare noului an universitar.

Alianța Timișoara Universitară este o platformă de colaborare universitară locală, cu format unic în România, care facilitează cooperarea dintre Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I al României” din Timișoara.

În cadrul acestei reuniuni de lucru au fost parcurse oportunitățile și mijloacele de actualizare a strategiei de promovare de care va beneficia Timișoara ca oraș universitar, prin campania comună „Study in Timișoara!”, în contextul anului 2023, când va fi parcurs calendarul Capitalei Europene a Culturii – TM2023.

Universitatea de Vest din Timişoara, prin Centrul Suport pentru participarea la proiecte internaţionale – SupportTM, organizează la finalul lunii septembrie o suită de evenimente în cadrul cărora vor fi abordate subiecte referitoare la cele mai importante iniţiative europene în domeniul inovaţiei climatice: EIT Climate-KIC.

Primul eveniment din această serie va avea loc vineri, 23 septembrie 2022, în intervalul orar 10:00 – 13:00, sub forma unei sesiuni de informare.

Intitulată „EIT Climate-KIC: schimbări sistemice pentru o economie cu zero emisii de carbon”, sesiunea de informare se va derula on-line, participarea fiind gratuită.

Persoanele interesate să participe la eveniment sunt rugate să se înscrie prin completarea acestui formular până cel târziu joi, 22 septembrie 2022, ora 18:00. Informaţii suplimentare se pot obţine la adresa de e-mail: supporttm@e-uvt.ro.

Echipa Centrului Suport îi aşteaptă pe cei interesaţi de participarea la acest eveniment şi va reveni în timp util cu informaţii despre evenimentele următoare.

În weekendul 23-25 septembrie 2022, Universitatea Politehnica Timișoara organizează evenimentul „StartUPT – Bun venit în Universul Politehnicii!”, prin care dorește să ofere studenților din anul I o experiență memorabilă la prima interacțiune cu reprezentanții universității. Facultățile, ligile și departamentele universității și-au unit forțele pentru a transforma Ceremonia de deschidere a anului universitar 2022-2023 într-un eveniment demn de reputația și prestanța Universității Politehnica.

Programul evenimentului este următorul:

Vineri: 23 septembrie 2022

Locație: Stadionul Știința

• 17:00 – Ceremonia de deschidere a anului Universitar 2022-2023
• 18:00 – Concert Rareș Mariș
• 19:00 – Cinema în aer liber / Proiecție de film în parcul Mecanica
• 19:00 – After Party cu DJ

Sâmbătă: 24 septembrie 2022

Locație A: Stadionul Știința

• 10:00 – 17:00 – Activități de tip „bun venit la POLI” organizate de facultăți, ligi studențești, departamente și companii partenere.

Locație B: Biblioteca UPT

• 12:15 – 17:00 – „The Drive to Win” – Eveniment  organizat de ZF și UPT – Prezentarea primului monopost electric în România

În perioada 24-26 septembrie 2022, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) organizează a XI-a ediție a evenimentului „Bun venit la UAIC”, dedicat informării și orientării studenților din anul I.

Pe parcursul celor trei zile, „bobocii” vor fi întâmpinați, la standurile amenajate în fața Universității, de colegi mai mari, asociații studențești, angajați ai UAIC și reprezentanți ai instituțiilor de cultură și companiilor din Iași. La standul „Informații despre Studenție”  din zona centrală de informare, personalul și voluntarii universității vor oferi detalii despre burse, cazare, biblioteci etc. Studenții vor primi pachetul de bun-venit care conține informațiile esențiale de orientare în studenție: ghidul studentului, harta campusului, materiale despre serviciile Universității, despre oportunitățile de angajare etc. Pe parcursul evenimentului vor fi organizate vizite ghidate la Muzeul Universității și la Centrul de Învățare al UAIC, tururi ale orașului, workshopuri susținute de specialiști din cadrul Serviciului pentru Studenți, Orientare în Carieră și Inserție Profesională și Alumni din cadrul UAIC, dar și activități sportive cu premii și alte surprize.

Una dintre activitățile esențiale ale evenimentului va avea loc duminică, 25 septembrie 2022, ora 17.00,  atunci când „bobocii” sunt așteptați să își cunoască mentorii, colegi din ani mai mari de la care vor afla tot ce au nevoie pentru începutul vieții de student.

Sute de liceeni din Transilvania vor putea experimenta, timp de câteva zile, viața de student la UBB - Universitatea Babeș-Bolyai. Ei vor fi cazați într-un cămin studențesc și vor participa la cursuri.

Sute de liceeni vor experimenta viața de student la UBB / Foto: Universitatea Babeș-Bolyai - Facebook.

Peste 200 de elevi din mai multe județe ale Transilvaniei vor putea experimenta viața de student la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) în cadrul Weekend-ului lung pentru liceeni organizat în perioada 22 - 25 septembrie 2022.

Programul le este destinat liceenilor cu rezultate bune la învățătură și are menirea de a le oferi acestora un prim contact cu mediul universitar, cu viața de student, dar și cu oferta educațională a UBB.

Liceenii participanți vor fi cazați într-unul dintre căminele UBB, vor mânca la Cantina studențească, vor participa la cursuri și seminare interactive susținute de cadrele didactice ale UBB, vor participa la diverse activități extracurriculare și se vor bucura de o „noapte a muzeelor UBB”, organizată special pentru ei.

„Ne bucurăm că putem să organizăm din nou la Cluj-Napoca acest program pentru elevi, de fapt le oferim o mostră de viață studențească la cea mai mare universitate din România. În cei doi ani de pandemie programul a fost online și nu credem că a fost o experiență completă pentru elevii participanți. La ediția de anul acesta le-am pregătit o serie de surprize participanților. Vă putem divulga una dintre ele. Lect. Dr. Alexandru Stermin, de la Facultatea de Biologie, autorul volumelor Călătorie în jurul omului și Căzuți din junglă, va avea o întâlnire interactivă cu elevii”, au declarat organizatorii.

Weekend-ul lung pentru liceeni este deja la a zecea ediție și face parte dintr-o serie de activități educative și interactive dedicate elevilor, organizate, în perioada septembrie–noiembrie 2022, în cadrul proiectului intitulat Sprijinirea accesului generației born-digital la învățământul superior prin măsuri adecvate de incluziune – Born2UBB, finanţat din Fondul de Dezvoltare Instituţională destinat universităţilor de stat – FDI 2022.

Anul universitar 2022 – 2023 este primul an post-pandemie în care studenții revin în băncile facultăților pe deplin, căci până acum cursurile și seminariile s-au ținut, în mod majoritar, în circuit online pe baza pandemiei de Covid-19. Astfel, mulți studenți se confruntă acum cu prețurile mari ale chiriilor din marile orașe universitare ale țării.

Costurile sunt deja ridicate în cazul chiriilor, iar acestea sunt în continuă ascensiune, căci au început să crească încă din lunile trecute. Astfel, la finalul lunii august, cifrele privind chiriile medii solicitate pentru apartamentele cu una, două și trei camere (construite până în anul 2000) au înregistrat, în majoritate, creșteri de până în valoarea de 10% față de aceeași lună a anului 2021.

Orașul Cluj-Napoca se menține în topul acestui clasament, căci ocupă primul loc în ceea ce privește cele mai mari prețuri medii solicitate pentru chirii. În acest oraș, suma medie care trebuiescoasă din buzunar pentru studenții care vor să închirieze o garsonieră s-a mărit considerabil în ultimul an, ajungând la circa 300 de euro pe lună, față de 250 de euro pe lună în august 2021.

Acestuia îi urmează Capitala țării, unde, pentru o garsonieră, un student din București ar trebui să plătească, în medie, 283 de euro pe lună în cazul unui apartament. În schimb, la Iași și la Brașov, prețul se menține constat față de anii anteriori. În aceste două orașe, o garsonieră se închiriază cu 250 de euro pe lună, aceeași sumă cu care se închiria și înainte de pandemia de Covid-19.

Dacă vorbim despre închirierea unui apartament cu două camere prețurile sunt, de asemenea, unele crescute. De exemplu, în Cluj-Napoca, prețul mediu a ajuns la 450 de euro pe lună, acest oraș fiind în continuare în fruntea clasamentului. În cazul Bucureștiului, costul în medie ajunge la suma de 400 de euro, iar la Iași, 350 de euro pe lună.

Chiar și așa, specialiștii și analiștii din domeniul imobiliar susțin că prețurile locuințelor de închiriat, cu mici excepții, sunt sub nivelul înregistrat în anul 2019, anul ante-pandemie. Cu toate acestea, se subliniază faptul că, din cauza impactului inflației și a creșterii generale de costuri, dar mai ales pe fondul unei cereri în creștere, în perioada următoare prețurile vor fi într-o creștere accelerată, iar costurile vor depăși astfel valorile de dinainte de pandemie.

Un sondaj de luna trecută realizat de o platformă de anunțuri imobiliare, sondaj cu peste 5.000 de respondenți din rândul studenților din România, scoate în evidență că 44% dintre aceștia sunt interesați de garsoniere de închiriat, 38% de apartamente de două camere și doar 8% de apartamente mai spațioase, de trei camere.

Universitatea Politehnica din București a anunțat, marți, lansarea lucrărilor pentru construcția unui nou cămin studențesc, valoarea totală a proiectului fiind de 24.415.163 euro (TVA inclus). Pentru aceasta, instituția are sprijinul Ministerului Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții. Este al doilea cămin nou construit pentru UPB, după unul aprobat de guvern în urmă cu un an, cu o valoare a investiției declarată atunci la 120 de milioane de lei.

Noul cămin va fi în campusul din Regie și va oferi 700 de locuri de cazare (350 de camere). Potrivit UPB, clădirea de zece etaje va fi dotată pe fiecare etaj cu săli de lectură, spălătorii și uscătorii și săli de mese. 20 dintre camere vor fi special amenajate pentru studenți cu dizabilități. Pentru apa caldă menajeră vor fi instalate panouri solare.

Valoarea în lei raportată de ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Cseke Attila, citat de Agerpres, pentru cele 700 de locuri de cazare, se ridică la 101,8 milioane lei.

Rectorul Politehnicii București, Mihnea Costoiu, este citat de Agerpres spunând că “este pentru prima oară, după foarte mulţi ani, când Guvernul României decide să investească în universitate, într-un proiect de investiţii destinat studenţilor”. Pe de altă parte, UPB notează că a demarat, anul acesta, și lucrările pentru un alt cămin nou, cu 334 de locuri de cazare, ce urmează să fie dat în folosință în octombrie 2023 și care beneficiază de o investiție declarată de 5 milioane de euro.

• Suma declarată pentru acel proiect este considerabil mai mică și decât cea destinată noului cămin, cât și decât cea aprobată anul trecut de guvern pentru primul cămin nou al UPB – o investiție de aproximativ 120 milioane de lei cu termen de execuție 12 luni.

Termenul de finalizare pentru căminul început acum este de 24 de luni, conform comunicatului UPB. Pe de altă parte, ministrul Atilla Cseke, citat de agenția de presă, vorbește despre un termen mai scurt: “Termenul asumat în procedura de achiziţie publică de către antreprenorul câştigător este 15 luni, dintre care trei luni e termenul de proiectare şi 12 luni este termenul de execuţie. (…) Tot ceea ce înseamnă procedură necesară pentru începerea construcţiei este inclusă în această perioadă de proiectare de trei luni”.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că România este unul dintre actorii principali care au contribuit la documentul final.

”Mobilizarea, transformarea educaţiei şi declaraţiile naţionale de angajament, prin care şefii de stat şi de guvern şi-au exprimat viziunea şi acţiunile concrete avute în vedere pentru reforma educaţiei, sunt reperele care marchează viitoarele direcţii de acţiune”, afirmă ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu într-o postare pe pagina sa de socializare.

Potrivit lui Cîmpeanu, președintele Klaus Werner Iohannis a inițiat și susținut implicarea României în acest exercițiu de elaborare de politici încă din primele momente ale demarării pregătirii Summit-ului, România fiind una dintre cele 10 țări care au co-prezidat cele 5 linii de acțiune în procesul de pregătire a evenimentului.

”Obiectivul declarat al Summit-ului a fost coagularea tuturor factorilor resposabili pentru o mai bună finanțare a educației în vederea implementării Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU, dar mai ales pentru reforma educației și pentru a contracara regresul înregistrat în atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă a educației, în contextul în care perioada de criză sanitară a fost definită atât la nivel UNESCO, cât și la nivel ONU, în peste 190 de state membre, drept o adevărată catastrofă educativă/generațională”, potrivit aceleiași surse.

Au fost propuse 5 linii de acțiune tematică:

1. Școli incluzive, echitabile, sigure și sănătoase;

2. Învățare și abilități pentru viață, muncă și dezvoltare durabilă;

3. Profesori, predare și carieră didactică;

4. Învățare și transformare digitală;

5. Finanțarea educației.

România a co-prezidat a 3-a linie de acțiune tematică, dedicată profesorilor și carierei didactice.