Revista presei – 21 octombrie 2021

Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) a marcat o premieră în spaţiul universitar digitalizat din România, conectându-şi infrastructura la reţeaua europeană, informează Agerpres. Instituția de învățământ s-a alăturat iniţiativei Comisiei Europene – European Student Card (ESC), care va facilita procese academice, inclusiv mobilitatea de studii, utilizând tehnologii moderne.

Pentru aceasta, UVT a creat un întreg flux automatizat, total digital, dar şi o aplicaţie automatizată care generează, în acelaşi context, legitimaţia de student, arată un comunicat al Universității de Vest din Timișoara. “European Student Card” va permite fiecărui student să se identifice şi să se înregistreze electronic, cu uşurinţă şi în siguranţă, la instituţiile de învăţământ superior din Europa, eliminând necesitatea finalizării procedurilor şi a lucrărilor pe hârtie.

Potrivit unui comunicat transmis de Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, instituția este cea care elaborează strategia României în comunicaţiile cuantice, împreună cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.

„Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), în calitate de coordonator, împreună cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCD-FM), în calitate de partener, va elabora, în perioada 2021-2023, Strategia pentru dezvoltarea capabilităţilor naţionale în domeniul comunicaţiilor cuantice (QTSTRAT). Tehnologiile cuantice reprezintă o nouă paradigmă asumată de Uniunea Europeană, cu potenţial revoluţionar în ştiinţă, societate şi economie (https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/quantum-technologies-flagship). Spre exemplu, reţelele de telecomunicaţii cuantice şi de internet securizat cuantic sunt în strânsă legătură cu securitatea cibernetică, care grevează obligatoriu orice segment care implică o componentă de digitalizare”, se arată în comunicat.

Rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, spune că îşi propune ca România să devină un actor internaţional important în domeniu.

„UBB are cei mai buni specialişti în elaborarea de planuri strategice/strategii, în diverse domenii, care, împreună cu experţii de top din zona „quantum technologies” din UBB şi ţară (inclusiv din alte instituţii care nu sunt acum parte a consorţiului declarat câştigător, dar care au o expertiză avansată utilă proiectului), vor propune o Strategie prin care nu doar să implementăm performant în ţară noile tehnologii cuantice, dar care să transforme România într-un actor important în acest domeniu la nivel european şi internaţional”, a declarat Daniel David.

16 universități românești, dintr-un total de 18 analizate, au fost incluse în clasamentul pentru 2022 al universităților din economii emergente, publicat de Times Higher Education. Academia de Studii Economice din București este cea mai bine clasată dintre instituțiile românești de învățământ superior, pe locul 157 din totalul de 906 luate în calcul, în prima parte a ranking-ului mai aflându-se Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București. Toate celelalte se află în a doua jumătate a clasamentului.

Din totalul de 906 de universități luate în considerare, 208 sunt fără încadrare numerică și apar în coada listei ca instituții care au raportat date, însemnând că sunt ierarhizate doar 698 de universități din toată lumea. Clasamentul vizează doar instituții din economii incluse în categoriile emergente de către bursa de la Londra, România intrând în același grup cu țări precum China, Egipt, India, Pakistan, Federația Rusă sau Arabia Saudită. Indicatorii folosiți pentru clasificarea universităților sunt aceleași ca în clasamentul global Times Higher Education, dar cu pondere diferită, pentru a reflecta prioritățile specifice instituțiilor de profil din economiile emergente.

Univeristățile românești din clasamentul THE privind universitățile din economii emergente, 2022:

ASE București – locul 157 (din total 906 luate în considerare), UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca – locul 251-300, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca – locul 351-400, Universitatea din București – locul 351-400.

Universități situate pe pozițiile 501+:

• Universitatea Al. I. Cuza Iași
• Universitatea Dunărea de Jos
• Universitatea George Emil Palade din Târgu Mureș
• Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași
• UMF Grigore T. Popa din Iași
• Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
• Universitatea din Oradea
• Universitatea Politehnica din București
• Universitatea Politehnica din Timișoara
• Universitatea Transilvania din Brașov
• Universitatea de Vest din Timișoara

Sistemul românesc de învățământ superior se confruntă de peste 10 ani cu o serie de provocări, precum scăderea populației studențești, competiția la nivel global cu alte universități pentru atragerea de studenți și, cel mai recent, impactul COVID-19. În contextul scăderii numărului de studenți cauzat de declinul demografic, rata mică de promovare a examenului de bacalaureat, dar și de abandon și migrație, necesitatea atragerii studenților internaționali, pe lângă cei din România, devine dintr-un deziderat o necesitate pentru progresul învățământului superior.

În acest context a apărut și nevoia unei abordări unitare privind promovarea ofertei educaționale. Platforma StudyinRomania (www.studyinromania.gov.ro sau www.sir.gov.ro) a devenit astfel instrumentul și brandul central de promovare a României ca destinație de studiu pentru tinerii din afara țării. Acest lucru a fost posibil si datorită Consiliului Național al Rectorilor și a altor instituții centrale precum Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), care au ințeles nevoia internaționalizării și au susținut și promovat brandul StudyinRomania.

Astfel, StudyinRomania e considerat astăzi un instrument de diplomație culturală și totodată un instrument de dezvoltare a internaționalizării educației, dar și de creștere a participării în învățământul superior românesc.

Principalele obiective ale StudyinRomania sunt:
- atragerea de studenți internaționali, promovând astfel internaționalizarea educației, cât și creșterea diversității,
- creșterea vizibilității ofertei de studiu, dar și a condițiilor de trai și a condițiilor de lucru în România, prin transparentizare și promovarea facilităților oferite la nivel național;.
- creșterea participării tinerilor români din diverse medii la învățământ superior.
Rolul StudyinRomania este multi-dimensional, pe de o parte promovează România ca destinație de studiu, oferind informații despre oferta educațională românească, iar pe de altă parte susține universitățile românești, prin oferirea unei imagini umbrelă sub egida căreia să se poată promova la nivel internațional.

Deși sunt pe locul 2 în topul celor mai activi candidați, cu peste 330.000 de aplicări lunare, doar 17,7% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani spun că s-au și angajat în ultimele 6 luni, conform unui sondaj eJobs.

Cu siguranță una dintre cele mai mari surprize din ultimul an și jumătate a fost activarea tinerilor. Odată cu declanșarea pandemiei, segmentul de vârstă 18-24 a urcat de pe ultimul loc pe locul 2 în topul celor mai activi candidați, aplicările lunare ale acestora depășind 330.000. Cu toate acestea, doar 17,7% dintre ei spun că s-au și angajat în ultimele 6 luni, conform celui mai recent sondaj eJobs România.

Principalul motiv care i-a determinat pe tineri să aplice mai mult în această perioadă e dorința de stabilitate financiară. Totodată, studiul efectuat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România, arată că următoarele motive au fost nevoia de a acumula experiență într-un timp cât mai scurt, faptul că au avut mai mult timp liber ca urmare a mutării cursurilor în mediul online, creșterea numărului de joburi remote, dar și de nevoia de a-și putea acoperi cheltuielile pentru a nu se întoarce să locuiască cu părinții, odată cu trecerea în online.

„Una dintre puținele și cele mai îmbucurătoare surprize ale pandemiei a fost să vedem că tinerii au devenit foarte harnici când vine vorba de aplicări. Intenția lor de angajare e, cu siguranță, mult peste perioada prepandemică și chiar la un nivel istoric: avem cu 123% mai multe aplicări din partea lor în luna septembrie a acestui an versus 2019. Oferta de joburi pentru acest segment e și ea una extrem de generoasă - peste 27.000 de noi joburi lunare. Cu toate acestea, realitatea din piață ne arată că procentul celor care își și transformă intenția în fapt este foarte mic”, precizează Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România

O lipsă acută de programe de susţinere i-a dus pe mulţi tineri spanioli în pragul disperării în ultimii ani marcaţi de crize multiple. În condiţiile în care studenţii au cel mai mult de suferit, Spania face eforturi pentru a-i ajuta, scrie Deutsche Welle.

Majoritatea tinerilor spanioli nu se pot muta din locuinţa părinţilor înainte de 30 de ani, cu patru ani mai târziu decât media pentru întreaga UE. Însă lucrurile s-ar putea schimba dacă planurile guvernului condus de premierul Pedro Sanchez vor fi aprobate de parlamentul ţării.

Acesta vrea să acorde tinerilor o indemnizaţie de 250 de euro pe lună pentru a-i încuraja să se mute din locuinţele părinţilor. Toţi adulţii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 care câştigă sub 23.725 de euro pe an vor fi eligibili.

Propunerea vine într-un moment în care Spania se confruntă cu o rată ridicată a şomajului în rândul tinerilor, o piaţă a închirierilor de locuinţe în scădere şi chirii în creştere.

Sanchez vrea de asemenea să introducă un bonus cultural de 400 de euro pentru toţi tinerii care împlinesc 18 ani, menit să încurajeze activitatea culturală în Spania după criza provocată de pandemie.

Guvernul lui Sanchez plănuieşte şi reforme ale pieţei muncii menite să îmbunătăţească imaginea pregătirii profesionale, iar în acest scop va fi folosită o parte din finanţarea de 140 miliarde de uro pe care Spania o va primi de la Bruxelles. Guvernul, angajatorii şi sindicatele au convenit deja să majoreze salariul minim naţional la 950 de euro pe lună, să reducă numărul uriaş de contracte de muncă precare şi să instaleze un model de pregătire profesională după modelul celui din Germania.

Polonia, țară cu 52% vaccinați integral, își sună oamenii nevaccinați la telefon și îi întreabă cum îi poate ajuta.

Experţii ECDC (Centrul european pentru prevenţia şi controlul bolilor) au strâns, într-un raport publicat zilele trecute, atât principalele obstacole ce stau în convingerea celor nevaccinaţi, cât şi diferite strategii implementate de ţările europene pentru a le depăşi. Toate ideile vin din ţări care depăşesc cu mult rata vaccinării în România.

Ca să aibă succes, un program de vaccinare poate fi construit numai pe înţelegerea percepţiilor, credinţelor şi aşteptărilor indivizilor şi comunităţilor cu privire la boală şi la vaccinare, explică autorii raportului tehnic publicat de ECDC şi OMS la 15 octombrie.  Ei propun un model de lucru numit „5C”:  Confidence (încredere)  Constraints (restricţii)  Complacency (complacere, automulțumire) Calculation (calcul) Collective Responsability (responsabilitate colectivă) Pe aceste 5 paliere pot fi aşezate atât piedicile din calea vaccinării, cât şi strategiile pentru a creşte rata vaccinării.

Statele membre UE au adoptat diferite strategii pentru a construi încrederea. În Belgia, autorităţile au ajuns la grupurile sociale vulnerabile prin implicarea unor membri de încredere din comunitatea acestora. „Ambasadorii din interior” au avut nu doar un rol în informare, ci un rol activ în a însoţi oamenii la vaccin şi a ţine legătura cu ei şi după.

Big data şi demontarea miturilor

Un exemplu vine din Olanda, unde Institutul Naţional pentru Sănătate Publică şi Mediu a investit în analiza „big data” pentru a identifica și cele mai frecvent căutate întrebări privind vaccinarea şi pentru a analiza conţinutul site-urilor care critică vaccinarea.

Olandezii folosesc aceste analize şi pentru a produce informaţii accesibile şi uşor de înţeles, pentru a contracara dezinformările din online.

Echipa de monitorizare răspunde şi direct dezinformărilor care apar online, în funcţie de sursă şi acoperire.   În plus, olandezii au un think tank pe dezinformare, coordonat de Ministerul Sănătăţii, unde experţii fac, ca voluntari, munca de a demonta miturile privind vaccinarea, folosind propriile conturi de social media.

Gala Bienalei Naționale de Arhitectură 2021 de la Timișoara va avea loc vineri, 22 octombrie, dar expoziția proiectelor participante poate fi deja vizitată la Bastionul Theresia.

Echipa coordonata de Doru Covrig a primit panourile secțiunilor “Clădiri industriale, administrative, turistice, sport-loisir și clădiri socio-culturale (educație, sănătate, culte) și a organizat expoziția proiectelor participante la secțiunile referitoare la lucrări publice din Bastionul Theresia.

”Deși gala va avea loc, în 22 octombrie, expoziția proiectelor participante poate fi deja vizitată!”, îndeamnă Uniunea Arhitecților din România.

Bienala Națională de Arhitectură – România (BNA) este cel mai important eveniment profesional al breslei arhitecților, organizat constant, din anul 1994, de Uniunea Arhitecților din România. Ca multe alte manifestări culturale, ediția a XIV-a a fost amânată din anul 2020, din cauza pandemiei de Covid 19.

Denumirea de „Bienala Națională de Arhitectură” este marcă înregistrată de UAR și reflectă amploarea națională a manifestării și reprezentarea teritorială la nivelul întregii țări.

Bienala are un concept pentru fiecare ediție, propus de conducerea UAR și de echipa curatorială. Conceptul este structurat ca program cultural, având un conținut complex și de interes, atât pentru breasla arhitectilor, participanți, cât și pentru utilizatorii și locuitorii cărora li se adresează producția de arhitectură, publicului larg.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri seara, că una dintre măsurile luate în contextul crizei sanitare provocate de pandemie este aceea că toți elevii vor avea două săptămâni vacanță, începând de luni.

În mod normal, începând de luni, deci, de săptămâna viitoare de luni, va fi vacanţă pentru cei mici. S-a decis astăzi ca această vacanţă să fie valabilă nu numai pentru ciclul primar, ci şi pentru gimnaziu şi liceu pentru două săptămâni. Deci, începând de luni este vacanţă şcolară", a declarat șeful statului, de la Palatul Cotroceni, după ședința convocată privind noile restricții impuse în contextul crizei Covid.