Revista presei – 21 iunie 2022

Andrei Vieru, unul dintre cei mai importanți pianiști ai României, va susţine la Universitatea de Vest din Timişoara un concert, urmat de un dialog cu un matematician de elită, Sergiu Klainerman, profesor la Universitatea Princeton. Ambele evenimente sunt desfășurate sub egida „La UVT, Cultura este Capitală!”.

Concertul de pian susţinut de Andrei Vieru va avea loc miercuri, 22 iunie, începând cu ora 18.30, în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara. Va interpreta două lucrări de J.S. Bach: Partita nr. 6 în mi minor BWV 830 şi Fantezia cromatică și fuga BWV 903, şi 6 momente muzicale, de Franz Schubert. Joi, 23 iunie, începând cu ora 18, Andrei Vieru va dialoga cu matematicianul Sergiu Klainerman, în jurul unei teme cu totul aparte: „Tentațiile totalitare ale lumii în care trăim”. Discuția va fi UVT. Ambele evenimente vor fi transmise live pe pagina de Facebook a UVT.

Andrei Vieru s-a născut într-o familie de muzicieni: tatăl lui a fost compozitorul Anatol Vieru, iar mama lui este muzicolog. După terminarea Conservatorului din București, Andrei Vieri a urmat cursuri cu Carlo Zecchi, la Salzburg, și cu Lev Naoumov, la Moscova. Este de asemenea unul dintre elevii străluciți ai pianistului Dan Grigore. Din 1988 s a stabilit la Paris. Este prezent pe numeroase scene internaționale, în Belgia, Marea Britanie, Germania, Italia și Canada. Socotit de critica muzicală un formidabil interpret al lui Bach, a înregistrat pentru prestigioase case de discuri Variaţiunile Goldberg, Arta Fugii, Clavecinul bine temperat, precum şi opere majore de Beethoven, Liszt sau Mussorgski. Când nu cântă la pian, Andrei Vieru scrie sau face cercetări în domenii ale matematicii. Este autorul mai multor eseuri publicate în reviste din România şi din Franţa şi al volumului Elogiul vanității. Mic tratat de libertate (Humanitas, 2021).

Sergiu Klainerman este un matematician american de origine română cunoscut pentru contribuțiile sale la studiul ecuațiilor diferențiale hiperbolice și al relativității generale. În prezent, este titularul Catedrei de matematică Eugene Higgins de la Universitatea Princeton, unde predă din 1987. Între anii 1980 și 1987, a fost membru al corpului profesoral al Universității New York.

Mai mulți reprezentanți ai E-ARC, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență - structură de expertiză și cercetare - dezvoltare în domeniul rezilienței, aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Externe - s-au întâlnit, miercuri, 15 iunie 2022, după-amiaza, cu rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. ing. habil. Constantin Bungău și cu prorectorul conf. univ. dr. habil. Sorin Borza.

Delegația E-ARC a fost condusă de președintele Centrului, Ovidiu Raețchi. Reprezentanții instituției guvernamentale au afirmat că sunt la Universitatea din Oradea deoarece își doresc să identifice oportunități de colaborare cu instituțiile academice din România. Printre domeniile în care E-ARC își caută parteneri sunt: transporturile, tehnologiile emergente, comunicații, combaterea dezinformării, sănătate, energie, studii de securitate ori reziliența societală.

Marilena Jeana Cîmpeanu, adjunct al directorului Departamentului de Cercetare și Pregătire al E-ARC, a subliniat că instituția pe care o reprezintă caută soluții în domeniul rezilienței, soluții care, mai apoi, vor fi împărtășite partenerilor din UE și NATO. „Dorim ca, împreună cu universitățile din România, să dezvoltăm și să implementăm programe de cercetare și dezvoltare. Nu în ultimul rând, considerăm că țara noastră are nevoie de experți în domeniul rezilienței, specialiști care, la rândul lor, se pot forma în universități”. Președintele Ovidiu Raețchi a subliniat că E-ARC își propune să funcționeze ca un hub care să adune „actori din toate zonele societății, mediul universitar fiind unul spre care țintim cu precădere”.

Președintele E-ARC este convins că acele state care vor înțelege și vor acorda atenție acestui nou concept, reziliența, se vor afla în prima linie a dezvoltării sociale și tehnologice. Rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. ing. habil. Constantin Bungău, a apreciat ca „excelente” ideile reprezentanților E-ARC, asigurându-i pe aceștia că vor avea, în universitatea pe care o conduce, „un partener care își dorește să contribuie la dezvoltarea societății”. Rectorul Universității din Oradea i-a îndrumat pe reprezentanții E-ARC să realizeze un ghid de reziliență, aplicabil la nivel național. Prof. univ. dr. ing. habil. Constantin Bungău considerând că un astfel de document poate deveni elementul esențial al oricărei strategii de dezvoltare. La inițiativa prorectorului conf. univ. dr. habil. Sorin Borza, s-a stabilit ca, în perioada următoare, reprezentații E-ARC să propună formatul unui acord de parteneriat, care ar putea fi semnat de ambele părți până la sfârșitul acestui an. „Deschiderea Universității din Oradea este evidentă și depinde numai de noi să punem în practică acest parteneriat”, a declarat, la finalul întâlnirii, președintele E-ARC, Ovidiu Raețchi.

„Facultatea de Automatică și Calculatoare, care prin numărul de studenți este cea mai mare facultate din Universitatea Politehnica din București, își reînnoiește continuu oferta educațională, aliniindu-se la noile cerințe cerute pe piața muncii din România. Astfel, în contextul actual, afectat puternic de evenimentele recente, programul BIS vine să completeze programele de studiu cu o componentă absolut necesară, aceea a programelor de formare permanentă, postuniversitară, într-un domeniul extrem de actual al analizei avansate de date”, a adăugat Decanul Facultății, Profesor Mihnea Alexandru Moisescu.

Programul postuniversitar „Specialist Sisteme de Business Intelligence” (BIS), realizat de SAS și Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul UPB, se adresează profesioniștilor din zona de IT și management care doresc să se specializeze într-un termen mai scurt în business analytics și data analytics pentru a implementa activități specifice de exploatare a datelor în scopul creșterii eficienței în cadrul unei companii. Participanții vor asimila competențe specifice pentru realizarea activităților de colectare, prelucrare și interpretare a datelor, care presupun atât îmbunătățirea competențelor deja existente, cât și dobândirea de noi aptitudini și competențe în domeniul propus.

„Într-o lume în care tehnologia devine o componentă esențială, integrată în produsele și serviciile pe care le utilizăm frecvent, care generează, procesează și utilizează date în diverse forme, rolul Universității este din ce în ce mai mult acela de actor integrat în viața comunității. Prin acest program postuniversitar ne dorim să asigurăm acele competențe care, prin aplicarea analizei avansate de date, să aducă aceste produse și servicii mai aproape de nevoile societății, ale comunității și mediului de afaceri”, a specificat Profesor Monica Drăgoicea, directorul programului BIS.

Programul este organizat pe trei niveluri de studiu, care vor asigura: acumularea de cunoștințe, aptitudini și deprinderi de inițiere în domeniu, înțelegerea conceptelor de bază, dezvoltarea abilităților de analiză și vizualizare a datelor din diverse surse, înțelegerea metodelor de predicție și modelare a datelor, precum și abordarea informațiilor ascunse în datele nestructurate. Conținutul cursurilor este structurat ținând cont de cerințe din lumea reală, privind pregătirea de profesioniști înalt specializați, capabili să preia conducerea proiectelor complexe de analiză de date, din perspectivă managerială.

Laserul de la Măgurele a fost deschis participării cercetărilor din consorțiul european ELI-ERIC, iar aceștia pot veni pentru a face cercetări, a spus duminică ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, într-o prezentare a priorităților în mandatul său. El a prezentat acest lucru drept un “prim pas să deblocăm” situația în care se află România după excluderea sa din consorțiu.

Anunțul vine la un an după ce România a fost exclusă oficial din ELI-ERIC. După ce, cu un an înainte, partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care România primise finanțare pentru proiectul paneuropean de cercetare Extrem Light Infrastructure (ELI), ceruseră alcătuirea consorțiului fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, după cum a scris Edupedu.ro.

Atunci, un comunicat al conducerii proiectului anunța că România se poate alătura ulterior consorțiului, fără să precizeze, însă, în ce calitate putea face acest lucru.

Pe marginea evenimentului de duminică, ministrul Burduja a spus, pe tema ELI-ERIC:

• “Aici s-au făcut anumite progrese și, pentru prima dată după mai mulți ani, acum câteva săptămâni, laserul de la Măgurele a fost deschis participării cercetătorilor din ELI-ERIC, care pot veni la Măgurele și pot face cercetări. Există un cadru acum, un protocol în vigoare, semnat de conducerea institutului. Este un prim pas, să deblocăm această situație. Urmează și întâlniri la nivel diplomatic, la nivel de demnitari, astfel încât să reintrăm în acest consorțiu cel puțin ca observatori-fondatori.”

În cadrul conferinței, el a prezentat proiectul ELI-NP printre subiectele strategice pentru perioada actuală, alături de cloud-ul guvernamental, plata datoriilor către Agenția Spațială Europeană sau măsuri precum cele luate în relație cu Rusia (retragerea cercetătorilor români de la Institutul din Dubna-Rusia, blocarea Kaspersky).

Ministerul Educației a pus în consultanță publică proiectul de guvern privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 300 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. În prezent sunt 150 de școli care beneficiază de acest program. Crește și tariful unui meniu zilnic, de la 10 la 15 lei.

Proiectul de ordonanță a fost propus în ziua în care în Camera Deputaților se dezbătea moțiunea simplă la adresa ministrului Educației, în care i se reproșa, printre altele că nu introdus nici o școală în plus în program, în tot mandatul său.

Un miliard de euro ar urma să fie investiți de guvern într-un program ce va fi propus de Ministerul Educației, “Masă sănătoasă în școli”, program ce ar urma să se desfășoare în perioada 2022-2027.

Companiile din România sunt pe ultimul loc din UE la folosirea tehnologiilor moderne precum inteligența artificială (AI) și „internetul lucrurilor” (Internet of Things, IoT), care cresc productivitatea companiilor moderne și le păstrează în competiție, potrivit datelor Eurostat pe 2021.

Numai 1% din companiile românești au folosit inteligența artificială (AI), care conferă mașinilor și sistemelor capacitatea de a învăța și a lua decizii cu un anume grad de autonomie pentru îndeplinirea unor sarcini.

Și doar 11% foloseau „internetul lucrurilor” (Internet of Things, IoT), tehnologie prin care dispozitivele, senzorii și sistemele sunt interconectate și comunică unele cu altele prin internet.

Austria, dar și următoare clasate în topul folosirii de către companii a inteligenței artificiale (Portugalia – 17%, Finlanda -16% din totalul companiilor) au utilizat cel puțin una dintre următoarele:

• tehnologii care analizează limbajul scris (text mining);
• tehnologii care convertesc limbajul vorbit într-un format lizibil de mașini (recunoaștere vocală);
• tehnologii care generează limbaj scris sau vorbit (generarea de limbaj natural);
• tehnologii de identificare a obiectelor sau a persoanelor pe baza imaginilor (recunoașterea imaginilor, procesarea imaginilor);
• machine learning (ex: învățarea profundă sau deep learning) pentru analiza datelor;
• tehnologii care automatizează diferite fluxuri de activitate sau care ajută la luarea deciziilor („robotic process automation” pe baza programelor AI);
• tehnologii care permit dispozitivelor/mașinilor să se deplaseze în spațiu în urma observării împrejurimilor și luarea de decizii autonome.

Companiile din Polonia, Ungaria, Bulgaria și Cipru sunt imediat deasupra celor românești, cu o proporție de 3%.