Revista presei – 21 ianuarie 2022

Centrul de Studii Evreieşti şi Israeliene de la UVT începe anul cu un eveniment special. Scriitorul Norman Manea va discuta cu Dorian Branea, într-o conferință online.

Centrul de Studii Evreieşti şi Israeliene de la Universitatea de Vest a fost deschis în luna noiembrie. El se va ocupa de studierea și promovarea interferenţelor culturale dintre comunitatea evreiască şi cea română. Printre obiective se numără dezvoltarea şi promovarea de proiecte culturale şi de cercetare româno-israeliene, construcţia unei biblioteci de specialitate, colaborarea cu Comunitatea Evreilor din Timişoara și de pretutindeni sau organizarea de expoziţii şi evenimente.

Miercuri, 26 ianuarie, de la ora 17, are loc o primă conferință organizată de CSEI. Invitat special este scriitorul Norman Manea, care va purta un dialog cu Dorian Branea, directorul ICR New York. Discuția va fi moderată de Luciana Friedmann, directorul centrului.

Cei care doresc să urmească acest inedit dialog se pot conecta cu următoarele coordonate:
meeting ID: 921 9648 0749, passcode: 906480.

Astăzi vă prezentăm primul episod din noua noastră serie intitulată 𝗠𝗶𝘁 𝘃𝘀. 𝗥𝗲𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲.

Tema pe care o abordăm este despre modul prin care se armonizează atât de iscusit realitatea scenică împreună cu cea cotidiană și rolul esențial pe care îl au toți directorii de teatru în acest proces.

Aflați toate aceste răspunsuri chiar de la directorii celor trei teatre de stat din Timișoara: Teatrul German de Stat Timișoara, Deutsches Staatstheater Temeswar, Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely Timisoara și Teatrul National Timisoara.

Universitatea de Vest din Timișoara a găsit un inspirat joc de cuvinte, „Cultura e capitală“,  ca generic pentru diversele proiecte și programe culturale pe care le dezvoltă. Într-adevăr, la Timișoara, cultura este capitală și asta o dovedesc nu doar vitalitatea Universității de Vest, cît prezenta unor spații creative unice, ca Ambasada și Faber, existența unui proiect ca Typopassage, prezența activă în viața cetății a grupului de intelectuali care a generat „A treia Europă”, revista Orizont, bienala Art Encounters, Fundația Triade (proiectele Sorinei și ale lui Andrei Jecza), KunstHalle Bega, festivalurile Plai și Simultan sau cel de Literatură (FILTm), cele trei teatre și Opera Națională, Filarmonica și librăria „La două Bufnițe”, festivalul CEAU, Centrul Intercultural, grupul Aoleu, comunitatea de grafferi, muraliști și Street Art... și cîte altele.

Ei bine, toată această resursă vie ar fi trebuit să poată genera o Capitală Culturală Europeană extraordinară. Firește că nimic nu s-a consumat, deocamdată, dar premisele de azi nu sînt cele mai bune. Cu toate că ar fi convenabil să plasăm responsabilitatea pe umerii cuiva, realitatea e mai puțin unilaterală. În metafora budistă cu pietrele – în care înțeleptul ne sfătuiește să punem la început pietrele mari, și abia apoi pe cele mici, într-un vas, pentru ca baza să fie solidă și să constituie o ancoră perenă – găsim o bună exemplificare a ceea ce se petrece acum cu proiectul a cărui nouă șansă a fost oferită de nesperata sa amînare pentru 2023.

Universitatea Sapientia din Transilvania, Universitatea Creştină „Partium” din Oradea şi Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca au format un consorţiu universitar.

Obiectivele consorţiului universitar Pro Bono Publico au fost prezentate, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc miercuri, la Cluj-Napoca, de către Márton Tonk, rectorul Universităţii Sapientia (care are facultăţi la Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Miercurea Ciuc), József Pálfi, rectorul Universităţii “Partium” (Oradea) şi Vilmos József Kolumbán, rectorul Institutului Teologic Protestant (Cluj-Napoca).

Márton Tonk a relatat că o treime dintre studenţii din România care studiază în limba maghiară sunt şcoliţi în aceste trei instituţii de învăţământ superior. Scopul consorţiului este acela de a promova interesele comune şi de a atinge împreună obiectivele propuse. Universităţile doresc să acţioneze împreună în privinţa problemelor legate de învăţământul superior din România, respectiv în construirea relaţiilor cu Ungaria şi a celor pe plan internaţional.

Márton Tonk a explicat alegerea denumirii spunând că cele trei universităţi doresc să servească binele comunităţii maghiare din Transilvania şi că nu există niciun interes de a face profit în urma creării consorţiului.

József Pálfi a adăugat că odată cu crearea consorţiului a fost creată o formă care în perioada următoare va trebui umplută de fond. Se doreşte ca de infrastructura intelectuală şi fizică a celor trei universităţi să se beneficieze la comun, a adăugat rectorul.

Tribunalul București a admis marți, 18 ianuarie, cererea unor studenți de suspendare a deciziei Universității București prin care accesul la examene era condiționat de certificatul verde.

Biroul Executiv al Consiliului de Administrație al Universității București a decis pe 16 decembrie 2021 condițiile privind accesul studenților la examenele în format fizic din sesiunea de iarnă. Studenții trebuie să prezinte certificatul COVID-19 sau un test negativ. Exista și o excepție, în cazul în care toți studenții de la un examen și profesorii erau de acord să nu se verifice existența certificatelor verzi.

Mai mulți studenți ai contestat decizia la instanța de contencios administrativ, solicitând, odată cu anularea actului, ci suspendarea executării până la o decizie pe fond. Tribunalul București a admis cererea de suspendare, soluție care este executorie, astfel că studenții Universității București au acces la examenele din sesiunea în curs fără condiții de ordin sanitar.

• Solutia pe scurt: „Admite cererea formulată de reclamantii BELCIU MIRUNA IOANA, GEORGESCU IVONA CODRUŢA, NICOLAU ANASTASIA, SLABU IONUŢ, ŢACU IULIA PETRUTA, ŢUGUI ŞTEFAN şi VOICU KARRINA FLORIANA, în contradictoriu cu pârâta UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI. Dispune suspendarea executării Deciziei Biroului Executiv al Consiliului de Administratie din 16.12.2021 referitoare la accesul studentilor in spatiul de invatamant pentru sustinerea examenelor in format fizic, până la soluţionarea definitivă a actiunii în anulare, ce face obiectul dosarului nr. 34374/3/2021. Executorie de drept, potrivit art. 14 alin. 4 din Legea nr. 554/2004. Ia act că nu se solicită acordarea cheltuielilor de judecata. Prezenta hotărâre poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare, potrivit art. 14 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, conform art. 490 C.pr.civ. Prezenta hotărâre se va comunica părţilor, în copie, conform art. 427 C.pr.civ. Pronunţată astăzi, 18.01.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.”

Un tânăr absolvent de universitate are un salariu net de 2.597 de lei net cu indemnizația de hrană inclusă, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la PROTV. Oficialul a făcut o pledoarie pentru salarizare motivantă în Educație, în contextul grevei de avertisment de miercuri a salariaților din învățământ. Ministrul a mai spus că învățământul românesc este într-o perioadă de criză.

„Învățământul romanesc este într-o perioadă de criză în care problemele generate de pandemie s-au suprapus peste problemele cronice, grave și multe, din învățământul românesc.

Moderator: Iar profesorii au fost în grevă din cauza salariilor mici, a condițiilor de lucru, cum credeți că se poate soluționa problema aceasta?

„Am pledat și voi preda întotdeauna pentru o salarizare motivantă în sistemul de învățământ. Logica este simplă: atâta vreme cat ne dorim de un văd un învățământ de calitate avem nevoie de profesori buni. Profesori buni nu pot exista, nu pot alege cariera didactică altfel decât fiind motivați. Cei mai buni absolvenți ai universităților nu o să ia decizia de a rămâne în sistemul de învățământ, nu o să îmbrățișeze cariera de dascăl dacă nu vor fi motivați și din această perspectivă a salarizării. În momentul de față, un tânăr absolvent de universitate care decide să intre în învățământ are un salariu net de 2597 RON net cu indemnizația de hrană incluse. Apreciază fiecare dacă acesta este suficient de motivant pentru a intra în sistemul de învățământ ca profesor.

Sunt profesori cu vechime de peste 40 de ani care, fără celelalte sporuri de dirigenție, de predare simultan, acolo unde este cazul, gradație de merit – un lucru foarte important, dar doar 16% din profesorii din România iau gradația de merit – fără aceste sporuri la 40 de ani vechime ajung de la 2.597 lei salariul net în ianuarie al unui debutant la 4.398 de lei, salariu net pentru profesori cu 40 de ani vechime”, a declarat Sorin Cîmpeanu.