Revista presei – 21 februarie 2023

În contextul deschiderii programului Capitalei Europene a Culturii TM2023, Universitatea de Vest din Timişoara a organizat o serie de dialoguri filosofice şi de gândire politică, de introspecţie şi evaluare critică despre trecutul, prezentul şi viitorul Europei, în care amfitrionul întâlnirilor cu publicul timişorean a fost prolificul scriitor şi profesor la Universitatea din Karlsruhe, Peter Sloterdijk.

Trei evenimente speciale, înscrise în ciclul de evenimente "La UVT, Cultura este Capitală !" desfăşurate la Universitatea de Vest din Timişoara în aceste zile speciale din deschiderea programului TM2023, au propus publicului timişorean şi vizitatorilor din ţară şi străinătate conferinţe şi dialoguri pline de inspiraţie.

În prima dintre conferinţe, binecunoscutul filosof a abordat o temă deosebit de interesantă, despre Europa, încă "o haină prea mare pentru majoritatea dintre noi". Sub titlul "Câteva gânduri despre Europa de azi", reputatul filosof a realizat o incursiune în istoria continentului european, cu trimiteri vibrante spre actualitatea politică şi socială a lumii noastre, deosebit de atractivă pentru publicul prezent la UVT.

În cea de-a doua conferinţă, filosoful Peter Sloterdijk s-a aflat alături de Andrei Ujică, cunoscutul scriitor şi regizor român, cei doi protagonişti intrând într-un dialog despre apariţia fotografiei şi filmului în sec. al XIX-lea, cu multe semnificaţii ulterioare.

În cel de-al treilea eveniment, desfăşurat în această dimineaţă la UVT, comunitatea academică a Universităţii de Vest din Timişoara a avut deosebita onoare de a marca, într-o ceremonie emoţionantă, acordarea titlului onorific de Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum al Universităţii de Vest din Timişoara, pentru semnificativele contribuţii pe care filosoful Peter Sloterdijk le-a adus la dezbaterea filosofică europeană contemporană.

Comunitatea academică a Universității de Vest din Timișoara a marcat luni, într-o ceremonie emoționantă, acordarea titlului onorific de Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum filosofului Peter Sloterdijk pentru semnificativele contribuții pe care le-a adus la dezbaterea filosofică europeană contemporană.

„Universitatea de Vest din Timișoara, o comunitate academică implicată în viața comunității timișorene, propune o serie de evenimente de talie europeană, înscrise în ansamblul programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Venirea filosofului Peter Sloterdijk la UVT, prolific scriitor și profesor la Universitatea din Karlsruhe, oraș înfrățit cu Timișoara, contribuie semnificativ la calitatea programului TM2023 și răspunde multor așteptări din partea segmentului avizat al publicului timișorean. De astăzi, comunitatea noastră universitară cuprinde și unul dintre cei mai reputați filosofi ai momentului, titlul de Doctor Honoris Causa, pe care UVT l-a acordat filosofului german, reprezentând o recunoaștere a contribuției intelectuale pe care acesta o aduce dezbaterii critice din Europa de astăzi, cu impact în toate țările europene, inclusiv în mediile universitare românești.”, a declarat Marilen Pirtea, rectorul UVT.

Sâmbătă și duminică, în contextul deschiderii programului Capitalei Europene a Culturii TM2023, Universitatea de Vest din Timișoara a organizat o serie de dialoguri filosofice și de gândire politică, de introspecție și evaluare critică despre trecutul, prezentul și viitorul Europei, susținute în fața publicului timișorean de Peter Sloterdijk, scriitor și profesor la Universitatea din Karlsruhe.

În prima dintre conferințe, filosoful a realizat, sub titlul „Câteva gânduri despre Europa de azi”, o incursiune în istoria continentului european, cu trimiteri la actualitatea politică și socială a lumii noastre.

Lumea zilelor noastre se confruntă cu o serie de amenințări și provocări simultane, care pun în pericol oamenii și mijloacele de existență ale acestora, unele dintre ele putând fi considerate, până de curând, ca fiind evenimente rare. Fenomene precum pandemia de COVID, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică au zguduit lumea și ne arată, dincolo de toate, importanța pregătirii pentru situații excepționale.

Pe măsură ce lumea își revine din șocul pandemiei și, din nefericire, continuă să se confrunte cu multiple alte crize și fenomene extreme, realizăm că probabilitatea apariției unor dezastre naturale accentuată de schimbările climatice exacerbează și mai mult vulnerabilitățile în fața unor evenimente adverse.

Efectele schimbărilor climatice, din în ce mai puternice și mai vizibile, și degradarea mediului înconjurător amplifică riscurile, întrucât reduc capacitatea ecosistemelor de a ne proteja, cauzând uneori astfel de fenomene extreme. Acestea, din păcate, devin tot mai frecvente și mai intense, iar gradul de expunere și vulnerabilitățile față de dezastrele naturale sunt în continuă creștere. În plus, alți factori, precum creșterea fluctuațiilor legate de vreme, poluarea, defrișările masive, pierderea biodiversității, creșterea nivelului de urbanizare, extinderea unor activități în zone uneori inadecvate ș.a., contribuie, de asemenea, la riscurile de producere a dezastrelor (inundații, alunecări de teren, avalanșe, temperaturi extreme, secetă, epidemii etc.).

Doar 20% din stomatologi profesează în rural, unde locuiește aproape 48% din populația României, conform datelor Patronatului Medicilor Stomatologi din România (PMSR). Președintele asociației consideră că este necesară o legislație care să-i stimuleze pe absolvenți să profeseze în zonele fără cabinete stomatologice.

„Aproximativ 80% dintre medicii stomatologi din România profesează în mediul urban, preponderent în centre universitare, ceea ce creează mari dezechilibre privind posibilitățile de adresabilitate ale pacienților”, arată PSMR.

„În momentul de față în România sunt 27.649 de medici stomatologi, care își desfășoară activitatea în aproximativ 15.000 de cabinete sau clinici stomatologice private. Cei mai mulți dintre medicii stomatologi sunt în București – 6.557 și cei mai puțini în jud. Călărași – 94″, menționează Colegiul Medicilor Stomatologi.

Experții în domeniul luptei anti-trafic de persoane atrag atenția despre pericolele pe care le reprezintă în ultimii ani rețelele sociale. În contextul creșterii acestor amenințări, pentru adolescenți, copii și tineri în general, Mircea Meriacri, președintele Consiliului Tineretului din România a spus la dezbaterea „Love sau loverboy? Cum ne ferim de pericolele traficului de persoane” că este necesară, în opinia sa, un control al conținutului cu riscuri crescute.

„Rețelele sociale, internetul, tehnologia sunt într-o continuă și alertă evoluție și noi avem responsabilitatea, ca societate să ne asigurăm, că toate aceste instrumente sunt mai degrabă în folosul dezvoltării sociale, a accesului la informații, educării și cât se poate de puțin în zona de riscuri și de încurajare a unor comportamente deviante”, a spus Mircea Meriacri.

Acesta a menționat intențiile de restricționare a accesului la Tiktok, din Franța – „tocmai pentru că a devenit o platformă foarte greu de controlat și riscuri crescute în multe direcții, în special accesul copiilor la această platformă.”

„România trebuie să-și asume responsabilitatea dezvoltării unor mecanisme de control. de cybersecurity a acestor lucruri care vin prin rețelele sociale, Să nu uităm, România este în zona cea mai propice a globului cu privire la viteza internetului, la atuul tinerilor români ca fiind extrem de pricepuți  la industria IT. Sunt convins că avem și resursele umane dar și cele financiare, avem nevoie de un pic de voință politică și de asumare a faptului că aceste rețele de socializare nu mai pot zburda libere oricând și cu orice fel de informații, desigur având în continuare libertăți și drepturi dar având grijă foarte mare și la celelalte componente care fac parte din viața noastră dar care trebuie să aibă cât mai puțin impact.”

Programul Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023 a reușit, încă dinainte de deschiderea oficială să îi dezbine pe timișoreni. Ironia este că, în teorie, programul e menit să promoveze inter și multiculturalitatea, spiritul european incluziv, dar mai ales spiritul multietnic și tolerant al Timișoarei.

S-au scris sute, dacă nu chiar mii de mesaje și comentarii pe site-uri și rețele de socializare cu păreri pro și contra despre “schela cu flori din centru”, despre accesul restricționat la anumite evenimente din programul deschiderii oficiale, despre prezența Tarafului de Caliu în concertul inaugural din Piața Unirii, despre zone centrale slab luminate și multe altele.

Una peste alta, la momentul inaugural, desfășurat, vineri seara, în Piața Unirii, au participat în jur de 10 mii de oameni, conform estimărilor făcute de către autorități. Inundată de o ploaie de confetti și de lumina proiectoarelor de pe scenă, cu muzică pentru toate gusturile, de la lăutari la DJ, Piața Unirii s-a animat în mod spectaculos.

Evenimente au fost în diverse locații din oraș, de la expoziții, la ateliere, teatru, concerte și street performance, tururi ghidate, dans contemporan – în jur de 130 de manifestări, în trei zile.

Prima seară a fost marcată de efervescența mulțimii adunate în Piața Unirii, unde au concertat și lăutarii de la Taraf de Caliu, o prezență care a creat, încă dinainte de deschidere dezbateri aprinse și controverse, atât în cercuri de discuții, dar mai ales pe Facebook. Au curs sute de opinii pro și contra, mai mult sau mai puțin argumentate. Cert e că, per ansamblu, evenimentul public de debut a fost un succes.

În a doua zi a weekendului inaugural, sâmbătă seara, Piața Libertății și Piața Unirii, deși animate de mulți oameni ieșiți la plimbare, erau cufundate în beznă, aprinse fiind doar elementele de iluminat ale clădirilor, aceleași care se aprind în orice seară a anului. Nimic special care să confirme valabilitatea sloganului TM 2023 “Luminează oraşul prin tine”.

În majoritatea sistemelor de învăţământ din Europa există diferenţe semnificative de salariu între directorii de şcoală în funcţie de mărimea sau alte caracteristici ale şcolii. În cinci ţări toţi directorii de şcoală de la un anumit nivel de învăţământ sunt plătiţi pe aceeaşi gamă de salarii, dar poziţia pe grila de salarii este atribuită pe baza mărimii şcolii. Franţa, Italia, România, Slovenia şi Albania aparţin acestui grup.

Un director de şcoală primară câştigă mai puţin de 6.400 de lei brut pe lună, adică circa 3.700 de lei net, iar unul de şcoală gimnazială câştigă între 6.000 şi 6.400 de lei brut pe lună, adică între 3.500 şi puţin peste 3.740 de lei net, după cum arată un raport al Comisiei Europene despre salariile cadrelor didactice din ţările europene la nivelul anului şcolar 2020 – 2021.

„Răsplata financiară oferită directorilor de şcoală poate influenţa decizia unui profesor de a aplica la o astfel de funcţie de conducere. Pe lângă alţi factori, diferenţa de salariu dintre profesori şi directori de şcoală poate fi un stimulent economic important pentru a-şi asuma responsabilitatea de a conduce o şcoală”, scrie raportul Comisiei Europene.

Directorii de şcoală sunt adesea plătiţi pe o scară de salariu diferită de cea a profesorilor, iar salariile lor tind să crească odată cu dimensiunea şcolii.

”Cazierul judiciar online este gratuit, este pe Ghiseul. ro şi deja 25.000 de români şi l-au eliberat online”, a spus Sebastian Burduja, citat de News.ro.

Potrivit ministrului, românii îşi vor putea descărca pe telefoane şi aplicaţia Ghiseul.ro, pentru un acces mai rapid, mai scrie sursa citată.

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a precizat că românii care doresc să îşi obţină cazierul judiciar o pot face în mod gratuit pe platforma Ghiseul.ro. Burduja a explicat că un site privat percepe taxe pentru eliberarea acestui document, afacerea nefiind legală.

Este nevoie ca autorităţile locale să-şi construiască o agendă punctuală de urmărire şi de prevenţie a fenomenului abandonului școlar, deoarece amplitudinea lui are efecte negative pentru viitorul social şi economic al comunităţilor locale, potrivit unui comunicat al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), citat de Agerpres.

În urma unor dezbateri pe marginea proiectului “Pactul pentru Tineri”, inițiat de organizație, aceasta arată că, pentru a calibra intervenţiile menite să reducă abandonul şcolar şi să atragă tinerii care au renunţat prematur la educaţie în traseul de învăţare profesională, este nevoie de cunoaşterea aprofundată a cauzelor acestuia.

Potrivit acesteia, “datele dure, statistice, ale abandonului şcolar sunt mai mult decât îngrijorătoare. 41,5% dintre copiii se află în risc major de sărăcie. Suntem de ani de zile pe locul întâi în Uniunea Europeană ca număr al mamelor juvenile, avem acelaşi loc fruntaş în ceea ce priveşte gradul de alfabetizare în rândul tinerilor. Este un fenomen care ne afectează pe toţi în termen de predictibilitate, dezvoltare sustenabilă şi securitate socială şi sigur, am putea să ne punem întrebarea – care este rolul mediul de afaceri în tot acest proiect şi ce ne dorim să schimbăm? Doar împreună, la nivel extins ca societate, putem identifica soluţii”.

USR a depus o solicitare ca ministrul Educaţiei, Ligia Deca, să vină la „Ora Guvernului” în plenul din 1 martie al Senatului, de la ora 11.30, pentru a oferi explicaţii cu privire la situaţia legilor Educaţiei. Liderul senatorilor USR Radu Mihail consideră că este inacceptabil felul în care Ligia Deca amână de luni bune orice discuţie pe modificările la legile Educaţiei, relatează News.ro.

„Doamna Deca să vină să ne explice care e situaţia legilor Educaţiei pe care le ţine ascunse la sertar de atâta timp. Nu putem admite ca acest subiect, atât de important pentru noi, pentru copiii noştri, să fie discutat doar pe la colţuri, după cum iese un zvon sau altul de la Ministerul Învăţământului. Doamna Deca trebuie să clarifice încotro are de gând să ducă învăţământul românesc”, a declarat Radu Mihail, conform comunicatului de presă al USR.

Sursa citată mai spune că Ligia Deca a promis iniţial că modificările la legile Educaţiei vor fi depuse înainte de discutarea bugetului în Parlament, apoi a venit cu o amânare, şi anume până la începerea actualei sesiuni legislative, ultimul termen asumat şi neonorat fiind 15 februarie.

USR i-a solicitat în repetate rânduri Ligiei Deca să facă publice modificările la legile Educaţiei şi să organizeze dezbateri reale cu toate părţile interesate: profesori, studenţi şi elevi, părinţi şi autorităţi publice locale.

Mai mult, USR a invitat-o oficial pe Ligia Deca în Parlament nu mai puţin de patru ori de la preluarea mandatului. Însă ministrul Educaţiei nu a dat curs niciunei invitaţii la dialog, conchide sursa menţionată.