Revista presei – 21 decembrie 2022

Guvernul a alocat 16,3 milioane de lei provenind din Fondul de rezervă, pentru achiziţionarea de către Inspectoratul Școlar Județean Timiș și Casa Corpului Didactic a unei clădiri din centrul Timișoarei care să servească drept sediu. În acest moment IŞJ Timiş plăteşte o chirie lunară de peste 8 mii de euro Administrației Bazinale de Apă Banat.

Aventura imobiliară a Inspectoratulului Școlar Județean Timiș, care stă în chirie de mai mulţi ani, pare să se fi sfârşit. Dincolo de miliardul acordat din Fondul de rezervă al Guvernului unităţilor administrativ teritoriale, din aceeaşi sursă s-a acordat Ministerului Educaţiei, prin Hotărâre de Guvern, suma de 16.326.000 lei (echivalent a 3,3 milioane de euro). Suma este destinată expres pentru achiziţionarea unui imobil pentru Inspectoratul Școlar Județean Timiș și Casa Corpului Didactic. Banii au fost alocaţi în urma insistenţelor deputaţilor PSD de Timiş, Alfred Simonis şi Sorin Grindeanu, precum şi a şefei IŞJ, Aura Danielescu.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de hotărâre, ISJ Timiș își desfășoară în prezent activitatea într-un imobil al Administrației Bazinale de Apă Banat, pe baza unui contract de închiriere, plătind lunar o chirie de 8.154 euro. Casa Corpului Didactic funcționează într-un cămin al Colegiului Tehnic “Emanuil Ungureanu” și în două birouri situate în imobilul închiriat de ISJ. Drept urmare, “în vederea asigurării unui spațiu adecvat desfășurării activității” celor două instituții, a fost identificat spre achiziționare un imobil în centrul orașului, format dintr-o clădire și o anexă totalizând circa 1.700 de metri pătrați.

Deputatul liberal de Timiș Marilen Pirtea transmite câteva gânduri tinerilor, noi generații, cea de după Revoluție, la 33 de ani de la ziua în care Timișoara devenea primul oraș din România liber de comunism. „E mai ales Revoluția celor născuți după 1989; ei au avut șansa de a se ivi într-o lume liberă”, a spus parlamentarul liberal.

„Multă vreme, în discursurile noastre, când avântat-patetice și când lucid-interogative, am crezut că a fost doar revoluția noastră, a celor care am participat direct la ea ori i-am fost martori. În realitate, e mai ales Revoluția celor născuți după 1989. Ei au avut șansa de a se ivi într-o lume liberă, cu toate beneficiile democrației, o lume în care până și cuvintele par să se lege mai firesc. Poate că, odată cu trecerea timpului, evenimentele de atunci, care ne-au deschis calea spre libertate și Europa, spre lumea occidentală în general, s-au estompat din memoria colectivă. Dar poate că ele s-au metamorfozat într-o realitate pentru care noi, cei deja maturi, nu suntem încă pregătiți să o înțelegem în toată complexitatea ei.”, a transmis Marilen Pirtea, printr-un comunicat de presă.

Parlamentarul aduce, în context, în discuție tema aderării României la spațiul Schengen. Educația, spune el, „e soluția la problemele trecute, la cele existente și chiar la cele care nu s-au ivit încă.”

„Sigur că devine exasperant să trebuiască să explicăm la nesfârșit că nu suntem «mâncătorii de lebede» de la Viena și că drumul emigranților din nefericitele țări din Orient nu trece decât cu rarisime excepții pe la noi. Și, în fond, problemele vehiculate astăzi în chestiunea emigrației au fost create de țări aflate în interiorul zonei Schengen, nu în afara ei. Se pare însă că nu noi suntem singurii care au datoria să renunțe la mentalități vechi. Cu atât mai mult cu cât ele sunt păguboase pentru toate taberele. În chestiuni atât de sensibile ar trebui consultați mai degrabă oamenii de afaceri și șoferii de tiruri, nu politicienii demagogi care-și imaginează că printr-un vot cinic își asigură simpatia electoratului. Dar se vede că și în acest domeniu lipsește experiența: în fond, spațiul Schengen e doar cu patru ani mai bătrân decât democrația din România! Avem toată răbdarea, dar și speranța că cei aflați în interiorul granițelor Schengen se vor maturiza măcar cu jumătate din viteza cu care am deprins noi uneltele democrației.”, a explicat Marilen Pirtea.

Viaţa poate fi amuzantă uneori… iar această perspectivă a determinat-o pe Oana Ţifrea-Marciuska să studieze, în facultate, tiparele glumelor făcute timp de luni de zile de prietenii săi. Era prima sa activitate de cercetare practică în construirea şi interpretarea modelelor de inteligenţă artificială (AI), pentru teza sa de licenţă, prima lucrare în domeniu.  De atunci, şi-a continuat pregătirea academică şi evoluţia profesională în şase ţări, iar umorul a însoţit-o în tot acest parcurs.

„Îmi amintesc că odată, când eram încă la şcoală ne-am uitat la un interviu la televizor cu nişte români care studiau la licenţă la Oxford. M-am gândit atunci că nu voi putea merge niciodată acolo. Ani mai târziu, eu sunt persoana care este întrebată despre cariera ei. :) Viaţa poate fi amuzantă uneori”, constată Oana Ţifrea-Marciuska, în interviul pentru Business MAGAZIN, la câţiva ani distanţă după ce a bifat şi studiile la Oxford, dar şi numeroase alte experienţe – academice şi profesionale –  la care nici nu visa atunci.

Acum, din rolul de AI Scientist and Engineer al Bloomberg, face parte din echipa de ingineri din grupul de inteligenţă artificială al grupului media, care dezvoltă şi menţine Bloomberg Knowledge Graph (reţeaua semantică de concepte financiare, relaţii şi instanţe a Bloomberg). Knowledge Graph conectează diverse entităţi, cum ar fi oameni, companii, produse, mărci sau industrii, cu diverse proprietăţi, cum ar fi angajarea, lanţul de aprovizionare sau locaţia geografică. Echipa lor îmbunătăţeşte produsele Bloomberg, cum ar fi ştirile automate sau procesarea limbajului automat(NLP).

Din rolul de cercetător ştiinţific, citeşte articole legate de noile proiecte în care şi-au propus să inoveze, mentorează stagiari sau colaborează cu oameni din mediul academic, revizuieşte articole ştiinţifice ale colegilor, participă la conferinţe ca prezentator, organizator sau învăţăcel. În calitate de inginer, proiectează, implementează şi testează software, revizuieşte codul colegilor săi, participă la diferite întâlniri pe teme de agilitate şi repară posibile erori în cod.

„În cazul meu, lucrurile au evoluat în mod natural. Am participat la diferite competiţii în timpul liceului care au implicat matematică, programare, scriere creativă şi limbaj. În timp ce lucram la teza de licenţă în informatică, am putut să-mi combin cele două pasiuni – limbajul şi programarea – şi am lucrat la «Recunoaşterea automată a umorului în texte»”, îşi aminteşte Oana Ţifrea-Marciuska prima sa activitate de cercetare practică în construirea şi interpretarea modelelor AI (Artificial Intelligence â inteligenţă artificială – n.red.).

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV) se apropie de sfârșitul unui an cu realizări multiple, cu încă o reușită în planul cercetării științifice: câștigarea unui proiect finanțat de Uniunea Europeană, pe pilonul III, componenta 9, investiția 15: „Înființarea și operaționalizarea unui centru de competență pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformarea societală” (Competence Center for Climate Change Digital Twin for Eat forecasts and societalredressment: DTEClimate).

„În calitate de partener al acestui proiect, vom face parte dintr-un consorțiu coordonat de Universitatea Politehnică București. Ca și partener al sectorului privat asociat Universității de Științele Vieții va fi Societatea Laboratoarele Praxis, cu care vom colabora de-a lungul celor 36 de luni în acest proiect și ulterior în crearea și dezvoltarea unor platforme de cercetare comune. Bugetul acestui proiect complex este de 24.671.000 lei (echivalentul a 5 milioane euro)”, a transmis prof. univ. dr. Liviu Miron, prorectorul cu cercetarea științifică și relațiile internaționale de la USV Iași.

Zevo Tech este un startup atipic. A pornit din inițiativa unor grupuri de cercetare care lucrează de la începutul anilor 2000 în tehnologia vorbirii. Acum 10 ani Zevo Tech a fost înființat ca business, însă abia în 2019, după încă ceva ani de maturizare, atât ai business-ului, cât și ai pieței, ai tehnologiei, au apărut primii clienți. Despre ce urmează acum pentru startup a aflat de la Horia Cucu, cofondator și CEO-ul Zevo Tech.

În acest moment, produsele comercializate de Zevo Tech conțin componente de inteligență artificială ce rezolvă sarcini precum transcrierea vorbirii în text, generarea de vorbire pornind de la text, identificarea emoțiilor din vorbire, identificarea vorbitorului, inserarea automată a diacriticelor și semnelor de punctuație.

”Produsele noastre se adresează și companiilor și instituțiilor din domeniul medical unde sunt utilizate pentru dictarea de rapoarte sau notițe medicale, chiar în timpul investigațiilor (ex. ecografii) și completarea documentelor structurate în urma apelurilor de telemedicină. În domeniul Media, produsele Zevo Tech sunt utilizate la transcrierea interviurilor, podcast-urilor, conferințelor de presă, monitorizare media prin transcrierea materialelor difuzate la radio și TV, căutare în arhive mari de date”, completează el.

Nu în ultimul rând, soluțiile Zevo Tech se adresează instituțiilor din domeniul administrației publice pentru generarea proceselor verbale pentru ședințe de consiliu, procese, audieri, respectiv transcrierea în timp real a declarațiilor.

”Soluțiile Zevo sunt foarte potrivite zilelor noastre în care se produc zilnic cantități foarte mari de materiale multimedia ce nu pot fi procesate și analizate manual”, mai spune Horia despre ajutorul pe care startup-ul îl oferă clienților actuali, dar și potențiali.

Creşterea PIB în primele 9 luni din 2022 a fost de 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (serie brută) (Fig. 1), arată o analiză realizată de Ella Kallai, Economist Şef Alpha Bank România, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Conform sursei citate, ritmul de creştere a fost mai redus comparativ cu ritmul anual de 6,8% înregistrat în primele 9 luni din 2021 (Fig. 2), astfel că poziţia României în clasamentul UE s-a îndepărtat de vârf. În 2021, ţara noastră avea a zecea cea mai ridicată creştere economică, iar în 2022 a douăsprezecea cea mai ridicată creştere economică. Contribuţia trimestrelor la creşterea anuală PIB la 9 luni 2022 a fost relativ echilibrată spre deosebire de cea la 9 luni 2021, când contribuţia cea mai mare la creşterea PIB a avut-o trimestrul 2 urmat de trimestrul 3.

Pe partea de resurse, motoarele de creştere au fost construcţiile şi serviciile (Fig. 3a), contracţia agriculturii şi industriei frânând expansiunea PIB. Pe partea de utilizări, au fost tot două motoare care au susţinut creşterea: primul, consumul atât privat cât şi public, şi al doilea, formarea brută de capital fix (Fig. 3b). Contribuţia negativă a exportului net la ritmul de creştere PIB la 9 luni 2022 s-a înjumătăţit faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021 la -0,8pp de la -1,9pp. Situaţia se poate însă modifica, având în vedere că cifrele pentru 2022 reprezintă primele date provizorii.

Vestea bună care reiese din evoluţia PIB din primele 9 luni din 2022 este că în trimestrul 3 s-a accelerat formarea brută de capital fix (investiţiile). Această accelerare împreună cu expansiunea consumului public, a compensat încetinirea puternică a consumului privat al cărui ritm anual de creştere a scăzut la 3,1% în trimestrul 3 2022 de la 7,5% în primul semestru din 2022. În 2023, la expansiunea consumului public nu ne mai putem aştepta, având în vedere nevoia de consolidare fiscală, dar investiţiile ar putea continua dacă fondurile europene alocate României vor fi accesate. Astfel, încetinirea consumului care se prefigurează ar putea fi contracarată cel puţin parţial, iar încetinirea creşterii PIB ar putea fi mai moderată.