Revista presei – 20 octombrie 2022

Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) traversează în ultima perioadă un amplu proces de reabilitare, extindere, modernizare și dotare a spațiilor de învățământ, implementând practic un nou standard de calitate, menit să asigure un mediu favorabil studiului și performanței academice. Complementar dezvoltării infrastructurii materiale, o serie de noi proiecte și inițiative de dezvoltare instituțională și nu numai cresc atractivitatea ofertei educaționale și științifice a UVT și consolidează statutul său de universitate europeană, inovativă, de altfel prima din România care a reușit să implementeze un brand educațional propriu. Descoperim noutățile alături de rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea.

„Viitorul aparține celor care cred în frumusețea viselor lor”, spunea Eleanor Roosevelt, iar noi , la UVT, credem în frumusețea visurilor celor care ne trec pragul. Tocmai de aceea, investim, dezvoltăm și inovăm constant, pentru a le oferi studenților, profesorilor și personalului administrativ din Universitatea de Vest din Timișoara un mediu în care pot deveni cea mai bună versiune a lor. În ultimii ani, am demarat lucrări complexe de renovare a spațiilor UVT, de extindere, dar și de dezvoltare a infrastructurii tehnologice.

Astfel, la sediul central al Universității de Vest din Timișoara sunt în curs de finalizare lucrări ample, printre care reabilitarea și modernizarea sălilor de seminar, laboratoarelor și cabinetelor cadrelor didactice. Au fost înlocuite toate instalațiile, vechi de aproape șaizeci de ani, instalațiile termice, electrice, cele de curenți slabi, înlocuirea pardoselilor. În blocul turn, cel care are șapte etaje, a fost introdus un sistem centralizat de ventilație, care va conduce la eliminarea unităților externe de pe fațadă turnului, total inestetice, pe care trebuia să le eliminăm pentru a aduce fațada principală a universității la un nivel adecvat. Nu în ultimul rând, începând cu anul 2023 demarăm procedura pentru dotarea cu mobilier nou a tuturor cabinetelor cadrelor didactice.

Numărul doctoranzilor din România a crescut considerabil în perioada 2015/2016-2019/2020, dar creșterea e datorată în special unei explozii de înmatriculări la studiile doctorale cu “frecvență redusă”, introduse în 2014, potrivit unui recent raport UEFISCDI privind studiile doctorale din România.  Această formă de studii a ajuns să fie preferată de circa un sfert dintre doctoranzi, iar în unele domenii, precum științele biologice și biomedicale, ponderea se apropie de 30%. Ea presupune, în principal, că studenții nu au obligația să desfășoare activități corespunzătoare rolului de asistent de cercetare sau de asistent universitar, activități care i-ar împiedica să lucreze în domeniile lor.

• Legea educației din 2011 prevede că programele de studii universitare de doctorat se pot organiza “de regulă” la forma cu frecvență: În urma unei modificări din 2014 a legii, a apărut o excepție ce permite organizarea lor cu frecvență redusă. În cazul acestora, pe de o parte, obligațiile referitoare la frecvența redusă sunt stabilite la nivelul universităților, în baza autonomiei universitare, dar există obligații privind alocarea unui timp semnificativ programului doctoral, prin Codul studiilor doctorale. Detalii despre prevederile în vigoare, mai jos.

Raportul “Studii doctorale în România: Provocări și oportunități” (accesibil aici), publicat în anul acesta de UEFISCDI, notează că numărul studenților doctoranzi a înregistrat, în perioada 2015/2016-2019/2020, o creștere de 23%, creștere mai mare decât cea înregistrată în cazul numărului de studenți la nivel de licență sau master. Dar creșterea a fost susținută în special de numărul mare al studenților înscriși la studii cu frecvență redusă: “Trebuie să menționăm că această creștere, distribuită pe forme de învățământ, se reflectă astfel: 4% creștere a numărului de doctoranzi care studiază „la zi” și 210% creștere a numărului de doctoranzi înmatriculați la forma de studiu „fără frecvență”, cea din urmă fiind reintrodusă în legislație în anul 2014”, arată raportul citat.

Universitatea Politehnica Timișoara găzduiește, între 18 – 21 octombrie 2022, prima reuniune din România a E³UDRES², un consorțiu de 9 universități europene care promovează dezvoltarea orașelor mici și mijlocii și a mediului rural din jurul acestora, transformându-le în regiuni inteligente și durabile, conturând și contribuind la crearea unui viitor prosper, cu o mai bună calitate a vieții pentru o societate europeană în plin progres.

Universitățile europene din consorțiu sunt: St. Pölten University of Applied Sciences (Austria), Instituto Politécnico de Setúbal (Portugalia), Universitatea Politehnica Timișoara, Szent Istvan University Gödöllö (Ungaria), UC Leuven Limburg (Belgia), Vidzeme University of Applied Sciences (Letonia), Saxion University of Applied Sciences (Olanda), Fulda University of Applied Sciences (Germania) și JAMK University of Applied Sciences (Finlanda).

Reuniunea de la Timișoara are două obiective majore. Pe de o parte, dezvoltarea de laboratoare virtuale – iLiving Labs – în care studenții lucrează în echipe internaționale și multidisciplinare pentru a oferi soluții la provocările regionale ale Europei. În cadrul reuniunii, au fost lansate 36 de astfel de laboratoare virtuale, echipele mixte de studenți și cadre didactice din universitățile partenere urmând să formuleze propuneri și soluții creative de dezvoltare regională inteligentă la provocări din viața reală, oferite de universități, instituții și companii. Laboratoarele sunt grupate pe trei categorii principale: economie circulară, inteligența artificială și interacțiunea umană, respectiv bunăstare și îmbătrânire activă.

Cel de-al doilea obiectiv este reprezentat de organizarea la Timișoara a Forumului strategic E³UDRES² care va reuni rectorii și prorectorii universităților implicate în proiect, instituții, autorități locale, antreprenori, Comitetul Director al Universității Politehnica Timișoara – ce reunește reprezentanți ai celor mai importante companii din zonă, pentru a discuta direcțiile strategice pentru dezvoltarea viitoare a proiectului. Universitatea Politehnica Timișoara va prezenta prioritățile strategice ale instituției, dar și ale orașului, mai ales din perspectiva viitoarei Capitale Europene a Culturii, Timișoara 2023.

Cu sprijinul Camerei de Comerţ Româno-Germane AHK, un grup de 15 investitori din Landul Bavaria a fost prezent astăzi la Reşiţa. Delegatia a vizitat Parcul Industrial, unde firma EMZ Hanauer construieşte o unitate de producţie. Membrilor delegaţiei le-a fost prezentată activitatea companiei germane, apoi aceştia au avut o intrevedere la Centrul Universitar „Babes-Bolyai” şi la Primăria municipiului de pe Bârzava, după care s-au întors în Timişoara, a declarat pentru Radio Reşiţa, Oana Borza din partea Agenţiei de dezvoltare locală Reşiţa.

„Astăzi avem la Reșița prezența unei delegații comerciale bavareze, care este o vizită organizată de Ministerul de Stat Bavarez pentru Economie, Dezvoltare Regională și Energie. În cadrul acestei delegații sunt peste 15 investitori din Bavaria, care în primul rând au venit să vadă șantierul investitorului nostru din Germania, EMZ România Hanauer. În același timp, ocazia cu care se desfășoară această delegație și care este prezentă aici la Reșița, faptul că a AHK România, Camera de Comerț Română-Germană sărbătorește 20 de ani de activitate alături de statul bavarez din Germania. Cu această ocazie noi ne bucurăm de această vizită, vom merge și la Universitate, vom avea o ședință și la primărie, după care ne vom îndrepta către Timișoara.„

Istoricul Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, recomandă să privim lucrurile contextual: toate țările din jur făceau același lucru. Danemarca oferea, spre exemplu, mai mult de 16%, în timp ce Olanda propunea un buget de 25%, iar bugetul României era comparabil cu cel al Ungariei și al Poloniei.

Ministru al instrucțiunii publice era Constantin Angelescu, din partea Partidului Național Liberal, care a și primit în epocă numele de „doctorul cărămidă” pentru că a insistat pe construirea de școli în cât mai multe zone: a pus la dispoziție, prin experții de la minister, schițe pentru mai multe tipuri de școli pentru ca ele să fie făcute cât mai repede. De aceea, explică Ovidiu Buruiană, există și această uniformitate a felului în care arată multe școli din mediul rural.

„Se încerca recuperarea unui deficit, fiindcă la 1924 vorbim de un învățământ interbelic cu un deficit de 19.000 de învățători față de necesar. Este un deficit enorm pe care Angelescu a încercat, prin școlile normale, fondurile alocate elevilor, burse etc. să îl mai atenueze. Învățământul primar era dominat de suplinitori care nu aveau pregătirea necesară, vorbim despre un deficit de clădiri, despre probleme structurale ale învățământului. Deși mitizat, învățământul românesc interbelic se afla într-o suferință foarte mare”, a mai explicat istoricul ieșean.

Inclusiv abandonul școlar era foarte mare: un raport din 1932 arată că din 3,8 milioane de copii cu drept de școlarizare, circa 850.000 nu mergeau deloc la școală. Iar promovabilitatea era la rândul ei foarte redusă, mai ales în mediul rural: în învățământul primar era de 62-63%.

13 țări din Europa Centrala și de Est, printre care și România, vor beneficia de oportunități crescute de finanțare prin intermediul sistemului widenning din Horizon Europe, principalul program al UE pentru cercetare și inovare. Având la dispoziție un buget triplu față de programul anterior (Horizon 2020), acum în valoare de 3,3 miliarde de euro, țările beneficiare, denumite „widenning countries”, își vor putea crește capacitatea de cercetare și inovare de excelență. Oportunitățile de finanțare care se deschid pentru cercetătorii și întreprinderile românești au fost prezentate pe 19 septembrie în cadrul unui eveniment dedicat, organizat de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați alături de Comisia Europeană și Parlamentul European.

Prezența la Galați a Comisarului European pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel (foto), vorbește de la sine despre importanța acestei manifestări, care a atras europarlamentari, parlamentari și membri ai Guvernului României, reprezentanți ai institutelor de cercetare, universități partenere, oficialități locale și regionale, oameni de afaceri atât locali cât și regionali. Aceștia au aflat care sunt oportunitățile pe care România le are prin participarea la programul Horizon Europe, cum pot folosi mai bine instrumentele de extindere disponibile și cum pot crește participarea și rata de succes la granturile europene de cercetare. Totodată, agenții economici regionali, cercetătorii și directorii de instituții de cercetare au interacționat cu specialiștii DG Research, UEFSCDI și cei guvernamentali pentru a stabili modalități eficiente de accesare a fondurilor europene și a granturilor din cadrul proiectelor de cercetare.

„Prin această Conferință dorim să transmitem un mesaj puternic: putem construi o Europă unită cu ajutorul unii limbaj universal: cercetarea de top. Programul își propune să dezvolte soluții pentru un nivel de trai mai sănătos, să acomodeze transformări digitale absolut necesare în secolul 21 și să lupte împotriva schimbărilor climatice, pentru binele nostru colectiv. E important să creștem contribuția la cercetare a acelor <<widening countries>>, iar faptul că s-a triplat bugetul destinat celor 13 țări, este meritul europarlamentarului gălățean Dan Nica și a colegilor din Parlamentul European care l-au sprijinit”, a subliniat Mariya Gabriel.

„Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) şi EIT Digital Budapesta organizează, vineri, 21 octombrie 2022, evenimentul Romania Info Day – Innoveit Week 2022. Evenimentul va avea loc începând cu ora 10.00, în sala Nicolae Iorga a clădirii centrale a UBB (str. M. Kogălniceanu nr. 1, et. 1). Romania Info Day – Innoveit Week 2022 face parte din seria INNOVEIT organizată de European Institute of Innovation and Technology (EIT) în diferite ţări din Europa şi este primul astfel de eveniment organizat în România, scopul fiind acela de a prezenta politici-cheie şi iniţiative pentru domenii de interes ale Comunităţii Europene şi de a crea reţele de cercetători şi profesori din universităţi de prestigiu, antreprenori şi reprezentanţi din mediul de business. De asemenea, evenimentul îşi propune să prezinte în România activităţile EIT şi a comunităţilor sale de inovare„, se arată într-un comunicat trimis, miercuri, de UBB.

Conform sursei citate, în calitate de membru EIT Digital, UBB derulează diverse programe educaţionale şi de inovare şi colaborări cu parteneri de renume din Europa.

„UBB are cea mai mare şi una dintre cele mai competitive facultăţi de informatică (IT) din România. UBB a început de mai multă vreme să-şi concentreze un ecosistem de IT, capitalizând avantajele competitive pe care le are, la nivel naţional şi internaţional, în (1) Inteligenţa artificială/AI (ex. generând, ca şcoală, cei mai mulţi doctori în AI din România şi dezvoltând servicii inovative, inclusiv prin machine learning, pentru actori majori, precum Banca Transilvania, spitale judeţene etc.), (2) Big data/data mining/high performance computing (ex. în parteneriat cu Bosch şi SAS – pe baza celui mai puternic supercomputer din universităţile româneşti prin prisma capacităţii de calcul simultan), (3) Realitate virtuală (ex. dezvoltând tehnologii dedicate sănătăţii mintale şi primul Centru din ţară în parteneriat cu compania americană EON Reality), (4) Roboterapie (ex. dezvoltând, prin proiecte europene, primii roboţi psihoterapeutiţi autonomi pentru anumite tulburări psihice), (5) Digitalizare strategică (ex. în parteneriat cu Microsoft) şi cybersecurity şi (6) Tehnologie blockchain. Evenimentul pe care îl găzduim acum vine să confirme că lucrurile se întâmplă aşa cum le-am gândit şi că proiectele pe care le-am iniţiat se concretizează„, afirmă, potrivit comunicatului, rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

„La propunerea premierului Nicolae-Ionel Ciucă, chiar în timpul şedinţei de guvern, varianta iniţială propusă de Ministerul Educaţiei a fost majorată. Astfel, s-a dublat de la 1.000 la 2.000 de lei valoarea acestui stimulent financiar pentru fiecare absolvent care a obţinut media 10 la evaluarea naţională din clasa a VIII-a, sesiunea 2022, şi de la 3.000 la 5.000 de lei a fost mărirea acestui stimulent pentru fiecare absolvent de liceu care a obţinut media 10 la examenul naţional de bacalaureat. Este vorba despre 237 de absolvenţi ai clasei a VIII-a şi, respectiv, 239 absolvenţi de liceu", a transmis purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Astfel, absolvenţii clasei a VIII-a care au obținut media 10 la Evaluarea Națională, sesiunea 2022, și la examenul de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2022, vor primi stimulente financiare.