Revista presei – 20 iulie 2022

Avanpremiera documentarului „Legenda Casei H” marchează debutul proiectului de amploare „Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri”

Joi, 21 iulie, de la ora 21:30, se va prezenta în curtea Centrului de Proiecte (strada Vasile Alecsandri, nr. 1), avanpremiera unui film cum nu se poate mai captivan. „Legenda Casei H” este un documentar despre o locuinţă unicat în România, unul dintre cele mai spectaculoase proiecte arhitecturale din țara noastră.

Documentarul face parte din seria „Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri”, în care Adriana Babeți, alături de o echipă minunată, explorează istoriile uitate, neștiute, dar impresionante, ale Timișoarei și îi aduce în atenția publicului pe unii dintre oamenii deosebiți ai locului…
Înainte de proiecție, spectatorii sunt chemați să intre în dialog cu echipa Harta Secretă, cu Andrei și Delia Herczeg, proprietarii casei, și Radu Mihăilescu, arhitectul Casei H.

La final de vară, în Pădurea Bistra va răsuna din nou muzica, cu ocazia Festivalului Codru. Până atunci, organizatorii evenimentului pregătesc și alte acțiuni de impact social, iar astăzi au început ateliere la Liceul de arte Plastice.

Chiar dacă vacanța școlară e în toi, de astăzi au început atelierele pe tema Festivalului Codru, la Liceul de Arte Plastice. Timp de patru zile, eleivi vor picta în curte mai multe manechine. Le-au fost puse la dispoziție peste 40 de manechine, iar tema e cum văd elevii natura și cum cred că o pot proteja. Acțiunea e organizată și în parteneriat cu Facultatea de Arte și Design de la Universitatea de Vest din Timișoara. Ulterior, tot vara aceasta, va avea loc și o acțiune similară cu desene ep asfalt. În 2019 și 2022, organizatorii au plantat 8000 puieți de arbori, cu ajutorul a peste 2000 de voluntari, al Pădurea Bistra.

Festivlaul va avea loc anul acesta între 25 și 28 august. Din line-up face deja parte: Hooverphonic, Nneka, Kadebostany, Deliric X Silent Strike cu CTC & Muse Quartet, Macanache, Surorile Osoianu & Lupii lui Calancea, Implant pentru Refuz, Om la lună, Robin and the Backstabbers, Alexandrina, Alexandra Ușurelu, El Negro, Via Dacă, Jurjak, Melting Dice, DJ Shiver, Gojira & Planet H feat. Psihotrop, Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, Florin Chilian și Pragu’ de Sus.

Festivalul își dorește să promoveze Pădurea Bistra, arie protejată, dintre comunele Ghiroda și Moșnița.

„E în dezbatere noua lege a educației. Am văzut critici justificate, dar și multe băgări în seamă aiurea, că doar la școală și fotbal se pricepe tot poporul. Eu cred că avem o «viziune spartă», care era prezentă oricum din proiectul ultra-superficial demarat de Iohannis: descentralizare prin centralizare, incluziune prin excludere”, scrie Costi Rogozanu, care predă la o școală din mediul rural din județul Vrancea.

Să-mi anunț propria utopie întâi. Aș renunța la masa lingvistică lemnoasă: „schimbare”, „de la zero”, „resetăm sistemul” etc. Apoi, la cuvintele căznite – „să scorăm”, „să mapăm” – cu care m-au înnebunit specialiștii în educație, mai ales cei din jurul ministrului Sorin Cîmpeanu. După ce renunțăm la abureală, rămâne treaba serioasă de făcut.

Vreți revoluție în educație? Eu știu o singură cale: dreptul la școală de 8 ore pe zi – adică inclusiv un afterschool și un pachet social consistent pentru copiii defavorizați.

Am un an de observație directă în zona preuniversitară. Copiii de azi sunt cei ai generațiilor celor mai chinuite de tranziții, inflații, muncă la negru, afară sau aici. Nu mai putem băga inegalitățile sub preș. Deci dacă vrem SCHIMBARE cu adevărat, nici nu trebuia schimbată toată legea educației. Doar adăugat un articol cu dreptul la învățământ de 8 ore măcar până într-a VIII-a.

Prefer să-i zic „drept la învățământ” și nu „învățământ obligatoriu”. Implicarea totală în educarea copiilor până la 14 ani, cu after school asigurat, ar fi un ajutor enorm dat și părinților, și elevilor, și o presiune pentru conceperea școlilor gimnaziale ca niște case prietenoase de refugiu pentru mulți elevi – nu o închisoare, cum o percep mulți. Dar asta nu e decât ce vede un începător ca mine. Am vorbit cu oameni cu experiență enormă în educație și am extras câteva idei, zic eu esențiale pentru dezbaterea noii legi a învățământului.

România este țara europeană în care oamenii și-au înmulțit cel mai mult orele lucrate săptămânal, în ultimii cinci ani, arată datele Organizației pentru Cooperare și dezvoltare Economică.

Deși în folclorul urban persistă ideea că românii muncesc puțin, datele OECD contrazic această prejudecată.

Românii muncesc cel mai mult din Europa, cu 1.835 de ore, imediat după Grecia cu 1.872 de ore, cifre la nivelul anului 2021. În comparație, cel mai puțin muncesc germanii cu 1.349 de ore.

Conform statisticilor Eurostat, angajații români au lucrat, în medie, 40,4 ore pe săptămână, anul trecut. La polul opus este tot Germania cu 34,3 ore.

O prejudecată printre americani este reputația Europei privind vacanțele generoase. Aceștia spun că europenii pun mai mult accent pe relaxare, decât pe muncă. Dacă ne uitam la cifre, românii muncesc mai mult decât americanii: 1.835 de ore, față de 1.791.

Românii se află în topul cetăţenilor UE interesaţi de subiectele care ţin de Uniune şi Parlamentul European. Mai mult, aproape două treimi sunt de părere că pot identifica dezinformările şi ştirile false.

Ultimul eurobarometru, adică sondajul făcut la nivelul statelor UE, analizează „în profunzime deprinderile oamenilor în domeniul mass-media”, încrederea pe care o au în diverse surse de informaţii, dar şi atitudinile lor faţă de ameninţarea dezinformării. Nu mai puţin de 52.347 de oameni au fost intervievaţi la nivelul UE pentru eurobarometru. 72% dintre respondenţii sondajului afirmă că au citit, văzut sau auzit recent ştiri despre Uniunea Europeană, aceasta fiind media europeană.

De asemenea, 57% au afirmat acest lucru despre Parlamentul European. La nivel european, televiziunea domină ca sursă principală de ştiri (75% dintre respondenţi), mai ales pentru generaţiile mai în vârstă. În general, posturile publice de radio şi de televiziune sunt sursele de ştiri în care cetăţenii au cea mai mare încredere în Uniune (49%), iar următoarele sunt presa scrisă (39%) şi posturile private de radio şi de televiziune (27%).

Răspunsurile date de românii care au luat parte la sondaj arată un interes al acestora faţă de Uniunea Europeană, fie el direct, prin informarea din proprie iniţiativă, fie indirect, adică ascultarea, vizionarea sau citirea ştirilor despre structura comunitară.

Românii se informează cu precădere de la televizor, opt din zece declarând că au urmărit ştiri în ultimele şapte zile, în timp ce 53% au citit platforme de ştiri. 37% au ascultat ştiri la radio, 29% au accesat bloguri pentru informare, iar doar 15% au parcurs materiale din presa scrisă. Una dintre întrebările eurobarometrului au vizat şi aflarea interesului pentru citirea unei ştiri în funcţie de interes, titlu sau imaginea folosită pentru ilustrarea acestuia.

Pentru 55% dintre românii care au răspuns la întrebări a contat ca titlul articolului să fie „relevant” pentru interesele cititorului, pentru 41% a contat faptul că e publicat pe „canal mediatic” în care să aibă încredere, iar pentru 36% a contat „titlul captivant”. Ilustraţia ştirii a contat cel mai puţin, adică 23%.

Peste un sfert dintre respondenţi (28%) consideră că, în ultimele şapte zile, au fost expuşi „des” sau „foarte des” la dezinformare şi ştiri false. Cifra atinge cote maxime în Bulgaria, cu 55% dintre respondenţi, iar Olanda se află la polul opus: doar 3% dintre respondenţi consideră că au fost expuşi „foarte des” şi 9% „des” la dezinformare sau ştiri false. În ceea ce priveşte România, 20% dintre respondenţi consideră au fost expuşi „foarte des” la dezinformare şi ştiri false în ultimele zile, iar 25% că au fost expuşi „des”.

Rețelele sociale vor fi obligate să devină mai transparente, după implementarea Actului pentru Servicii Digitale (DSA), aprobat la nivelul Uniunii Europene.

Până atunci, am adunat într-un singur loc informațiile de care ai nevoie pentru a înțelege ce știm până acum despre algoritmii Facebook - rețeaua socială cea mai folosită în România, cum funcționează ei și la ce să te aștepți în viitorul apropiat de la platformele de big tech. 

Acesta este un articol dintr-o serie amplă despre dezinformare, mecanismele și efectele ei. 

La începutul lunii martie, când lumea era sub șocul izbucnirii războiului din Ucraina, pe Facebook și în alte medii online curgeau informații mai mult sau mai puțin adevărate. Conturi cu audiență mare distribuiau postări care susțineau, printre altele, că Statele Unite ar finanța arme biologice în laboratoarele ucrainene -- un fals împins în față de propaganda rusă și de cea chineză.

Pentru credibilitate, postările erau însoțite uneori de citate scoase din context, care susțineau că oficiali de la Casa Albă ar fi confirmat informația. Presa rusă și cea chineză, plus diplomați ai celor două țări, au rostogolit teza în articole sau conferințe de presă. La un moment dat, a apărut chiar și un număr exact al presupuselor laboratoare pentru arme biologice care s-ar afla pe teritoriul Ucrainei: 26.

Aceste postări s-au răspândit nu doar în Rusia și China, ci pe tot internetul, fiind preluate intens inclusiv de utilizatori europeni și americani care, voit sau nu, au amplificat mesajul.

Cu cât auzi un zvon mai des și din mai multe surse, cu atât e mai probabil să-l crezi.

Povestea „armelor biologice” produse de laboratoare finanțate de Statele Unite este una clasică, iar rușii o folosesc încă din 1949, deși experții ONU și jurnaliștii nu au reușit să găsească nicio dovadă care să o susțină. Chiar și așa, în cazul războiului din Ucraina, rețelele de socializare nu au fost pregătite să lupte cu această narațiune menită să dezinformeze: 80% dintre postările scrise pe Facebook pe tema așa-ziselor arme biologice finanțate de americani au continuat să se răspândească, fără să fie blocate de rețeaua de socializare.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a afirmat că proiectul legii învăţământului preuniversitar trebuie să pună în aplicare politicile naţionale privind descentralizarea, dar acest lucru nu va conduce la desfiinţarea palatelor copiilor, a cluburilor copiilor şi a cluburilor sportive şcolare.

El precizează că, începând cu anul 2025, Ministerul Educaţiei va putea, prin consultare publică, să iniţieze legislaţia specifică, astfel încât Palatul Naţional

al Copiilor, palatele copiilor, cluburile copiilor şi cluburile sportive să se organizeze şi să funcţioneze ca instituţii publice în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv a consiliilor locale, cu personalitate juridică, pentru desfăşurarea activităţilor extraşcolare sau a unui program sportiv suplimentar.

„Personalul didactic de predare titular existent în cluburile sportive şcolare, palatele copiilor şi cluburile copiilor, în Palatul Naţional al Copiilor şi care se transferă în instituţiile cu program sportiv suplimentar, respectiv pentru activităţi extraşcolare din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale îşi păstrează dreptul, pentru o perioadă de 10 ani de la momentul transferului, să participe la etape de mobilitate a personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în vederea ocupării de posturi didactice/catedre vacante în unităţi de învăţământ preuniversitar, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei”, a explicat Cîmpeanu.

El a precizat că terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea Palatul Naţional al Copiilor, palatele copiilor şi cluburile copiilor, cluburile sportive şcolare vor fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin hotărâre a Guvernului, sub condiţia păstrării destinaţiei iniţiale pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului şi schimbării regimului juridic al domeniului public.

Potrivit ministrului, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Educaţiei va iniţia actele normative pentru reglementarea transferului de competenţe şi de patrimoniu.

„Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti funcţionează ca unitate conexă în subordinea Ministerului Educaţiei. Palatele şi cluburile copiilor funcţionează ca unităţi conexe pentru activităţi extraşcolare în subordinea DJIP. Palatele şi cluburile copiilor funcţionează în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor care oferă activitate extraşcolară aprobat prin OMECTS nr. 5.567/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Finanţarea cheltuie lilor privind palatele şi cluburile copiilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei.Palatele, şi cluburile copiilor pot să fie finanţate şi de autorităţile administraţiei publice locale”, a menţionat el.

Totodată, terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea Consiliului judeţean, respectiv a Consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Celelalte componente ale bazei materiale rămân de drept în proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie ale acestora.

Firmele care doresc să îmbunătăţească performanţa economică a noilor afaceri pe care le administrează vor putea obţine fonduri nerambursabile în valoare maximă de 200.000 lei în cadrul celei de-a treia ediţii a programului Start-Up Nation, care va fi lansată marţi.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului (MAT), pe platforma informatică granturi.imm.gov.ro, marţi, începând de la ora 10:00, aplicanţii, cu profilul, userul şi parola generate, vor completa, semna electronic, încărca şi transmite formularul de înscriere.

Un aspect important de care beneficiarii programului trebuie să ţină cont se referă la obligativitatea achiziţionării a două plăcuţe informative care vor fi plasate astfel: o plăcuţă în interiorul spaţiului de la locaţia de implementare a proiectului (indoor), în locul cu vizibilitatea cea mai bună pentru vizitatori (recepţie, secretariat, loc de aşteptare etc) şi o plăcuţă în exteriorul spaţiului de la locaţia de implementare a proiectului (outdoor), în locul cu vizibilitatea cea mai bună pentru clienţi, pe lângă spaţiul unde se desfăşoară activitatea (faţada stradală, intrare în clădire etc), notează Agerpres.

Aplicanţii care îşi asumă crearea şi menţinerea unui singur loc de muncă prin intermediul programului Alocaţie Financiară Nerambursabilă (AFN) pot obţine maximum 100.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta cel mult 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societăţile neplătitoare) aferente proiectului.

Aplicanţii care îşi asumă crearea şi menţinerea a două locuri de muncă prin intermediul programului Alocaţie Financiară Nerambursabilă (AFN) – vor putea beneficia de maximum 200.000 lei/beneficiar, sumă care poate reprezenta maximum 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru societăţile neplătitoare) aferente proiectului.

Pentru anul curent, bugetul alocat schemei de minimis, aprobat prin Legea nr. 317/2021, este de 520 milioane lei, din care 500 milioane lei pentru Pilonul I Start-up Nation România şi 20 milioane lei pentru Pilonul II Start-up Nation Diaspora. Aplicanţii nu vor avea posibilitatea înscrierii pe ambii piloni ai programului.

Aproape 600 de dosare au fost depuse în primele două ore, de la deschiderea programului Start-Up Nation de anul acesta.

Astfel, au fost depuse 580 de dosare pentru pilonul I Start-Up Nation România 2022 și  7 dosare pentru pilonul II Start-Up Nation Diaspora 2022.