Revista presei – 20 iulie 2021

Ansamblul ATEM, format din cadre didactice ale Universităţii de Vest Timişoara (UVT), a fost selecţionat să participe la cea de-a treia ediţie a Festivalului Expresiones Contemporaneas din Mexic, ce va avea loc în luna octombrie, în format online.

Proiectul propus de ATEM conţine înregistrarea a două lucrări prezentate publicului în cadrul evenimentului sincretic Vortex Symphony (din Festivalul Timişoara Muzicală, 6 mai 2019), prima aparţinându-i compozitorului japonez Toshio Hosokawa, "Stunden-Blumen. Hommage a Olivier Messiaen" pentru clarinet, vioară, violoncel şi pian (2008). A doua lucrare este compusă de compozitorul american George Crumb, "Eleven Echoes of Autumn" pentru flaut alto, clarinet, vioară şi pian (1965), transmit reprezentanţii ATEM, într-un comunicat remis, luni, AGERPRES.

Muzica interpretată de membrii ansamblului ATEM (Vlad Alecsandru Colar - flaut, Cristian Miclea - clarinet, Cristina Mălăncioiu - vioară, Darius Tereu - violoncel, Victor Andrei Părău - pian) este susţinută de o componentă vizuală "Arhetipuri vizuale", realizată de artistul Gabriel Kelemen.

Noul conducător al Clubului Sportiv Universitar „Universitatea de Vest din Timișoara” este Doru Costică. Anterior, acesta a activat în compartimentul de marketing ale Federației Române de Handbal, în ultimii cinci ani.

În noua sa calitate managerială, Doru Costică își propune să contribuie la dezvoltarea tuturor secțiilor sportive, prin includerea tuturor studenților talentați, dar și a celor care au absolvit specializări de profil la UVT. Clubul sportiv al Universităţii de Vest din Timişoara cuprinde 11 secții; la jocuri sportive sunt Volei (Divizia A1), Volei pe plajă, Handbal (Divizia A), Fotbal (Liga a 4-a), Baschet (3×3), iar la discipline individuale Lupte, Ciclism, Karate, Badminton, Șah și Aeronautică.

După mai bine de un an de incertitudine din cauza crizei sanitare, începutul acestei veri a însemnat o speranță către revenirea la normalitate. Relaxarea restricțiilor a adus o mobilitate mai mare a oamenilor, revenirea la lucru a celor aflați în șomaj tehnic, dar și deblocarea unor proiecte aflate în impas din cauza faptului că multe companii s-au temut de o criză financiară asemănătoare cu cea din perioada 2008-2010. O analiză a rectorului Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, arată că într-un timp foarte scurt numai în vestul țării au fost anunțate investiții de aproape un miliard de euro, pentru următorii ani.

Multinaționale din domeniile IT&C și automotive, deja prezente în România, au ales să își extindă portofoliul de afaceri cu noi proiecte de cercetare sau unități de producție.

“O mare parte dintre aceste investiții sunt din domeniul automotive pentru că aici este deja o piață foarte bună și găsesc un bazin de forță de muncă deja calificată, atât pe partea de inginerie, cât și pe partea de producție. Unele erau deja prevăzute încă de acum câțiva ani, dar în momentul în care au scăzut vânzările, la începutul pandemiei, au fost puse în așteptare. Fie că ne place sau nu, criza sanitară a arătat că este bine să ai mașina ta pentru a te deplasa dintr-un loc în altul, pentru a evita aglomerația din mijloacele de transport în comun. Companiile din industria automotive și-au dat seama de acest lucru și au pus în mișcare planurile pe care le aveau. De altfel, observăm un interes crescut pentru eMobilty. Toate aceste proiecte de investiții au în componență și soluții pentru mașini electrice”, susține Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.

În momentul de față, în vestul țării, este deja un deficit de ingineri și programatori, iar pentru investitori va fi dificil să umple pozițiile nou create. Universitatea Politehnica Timișoara și-a mărit oferta educațională cu 10% la sută, în fiecare an, în domeniile unde există cerere mare în piața muncii.

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) va avea o bază ştiinţifică / academică la malul Mării Negre, în urma adjudecării unei clădiri situate în localitatea Neptun, judeţul Constanţa. Adjudecarea a fost realizată în urma licitaţiei organizate de către statul român (RA-APPS), fiind validată de forurile UBB, iar în data de 14 iulie 2021 au fost semnate actele cu RA-APPS (https://www.apps.ro/2021/06/11/anunt-referitor-rezultat-licitatie-din-11-06-2021-neptun/).

"Prin angajamentul forurilor de decizie din UBB (Rector/Consiliu de Administraţie/Senat) vom dezvolta acolo o staţiune ştiinţifică şi academică a UBB, care să aibă funcţii (1) educaţionale, (2) de cercetare-dezvoltare-inovare şi (3) de relaţie cu societatea. Demersul a fost motivat (1) de jos în sus - solicitările de practică şi/sau de cercetare în zona Dobrogei/Mării Negre din partea cadrelor didactice, a cercetătorilor şi studenţilor UBB (iar închirierea unor spaţii pe măsura nevoilor nu este fezabilă) şi (2) de sus în jos, în condiţiile în care UBB, ca o universitate globală world-class de 5 stele (QS*****), nu poate să nu fie ancorată în proiectul european al "Iniţiativei celor Trei Mari (I3M)" (ex. în digitalizare, energie etc.), aceasta şi în coordonare cu proiectul Danubius în care dorim să fim parte activă prin staţiunea ştiinţifică/academică de la Coronini. De asemenea, noi ţintim proiecte comune cu autorităţile locale, deoarece experienţa a arătat că prezenţa academică a UBB în diverse localităţi ale ţării le dinamizează socio-economic şi spre avantaje competitive, cu impact pozitiv apoi asupra bunăstării populaţiei", afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

Cu o tradiţie academică de 440 de ani, UBB face parte din galeria universităţilor de prestigiu şi de referinţă din România, fiind astăzi adesea cea mai bine poziţionată în România în rankingurile universitare globale şi pe domenii, de cinci ani aflându-se pe prima poziţie în ţară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaţionale majore ale universităţilor. Recent, în urma auditului internaţional QS STAR, UBB a fost confirmată ca o universitate "world-class" (QS*****), iar din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizaţia unora din cele mai prestigioase universităţi europene "world-class/research-intensive".

UBB - cea mai mare comunitate academică din ţară - are în prezent alte şase staţiuni de cercetare ştiinţifică/academice: Staţiunea ştiinţifică Arcalia (jud. Bistriţa-Năsăud), Staţiunea Ştiinţifică Danubius (jud. Caraş-Severin), Centrul de Cercetări Biologice din Jibou (jud. Sălaj), Complexul Beliş (jud. Cluj), Complexul Baru (jud. Hunedoara), respectiv Baza Didactică, Arheologică şi de Cercetări Interdisciplinare "Hadrian Daicoviciu" (jud. Hunedoara).

Top spectaculos al celor mai căutate facultăți din Iași la etapa de admitere 2021 în marile universități de stat. Astfel, Universitatea „Cuza” (care a încheiat procesul pe 17 iulie) a avut cei mai mulți înscriși. Aici, cele mai căutate facultăți sunt: Dreptul, Informatica, de Economie și Administrarea Afacerilor, de Educație Fizică și Sport, Filosofie și Științe Social-Politice, respectiv de Psihologie și Științe ale Educației.

Marile universități de stat din Iași se află în plin proces de admitere 2021. Astfel, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) (care a încheiat procesul pe 17 iulie) a avut cei mai mulți înscriși (12.134, la programe de licență). Aici, cele mai căutate facultăți sunt: Dreptul, Informatica, de Economie și Administrarea Afacerilor, de Educație Fizică și Sport, Filosofie și Științe Social-Politice, respectiv de Psihologie și Științe ale Educației. Aici, comparativ cu numărul de locuri bugetate, concurența este de la 3 până la 6 candidați pe loc. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a scos la concurs, pentru sesiunea de admitere din iulie, 7.687 de locuri pentru admiterea la studii universitare de licență.

Astfel, la Drept ( pe 192 locuri bugetate) sunt 1.106 înscriși, la care se adaugă alți 210 la nivel de Români de pretutindeni. Pe 867 de locuri bugetate la toate specializările, la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) sunt 2.073 candidați, plus 400 la nivel de Români de pretutindeni. Pe 100 de locuri la buget și taxă (în total) la Facultatea de Educației Fizică și Sport (FEFS) sunt 586 înscriși, respectiv 55 la nivel de Români de pretutindeni. Pe 399 de locuri bugetate la toate specializările, Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice are 1.205 înscriși plus 178 la nivel de Români de pretutindeni.

S-au înscris 5.430 de candidați online la facultățile de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), potrivit unui comunicat primit la redacție. Aceștia candidează pe cele 800 de locuri fără taxă la cele 10 programe de studii universitare de licență. SNSPA a afișat rezultatele pentru programele de licență din cadrul celor 7 domenii fundamentale din științele sociale: management, psihologie, relații internaționale și studii europene, sociologie, științe administrative, științe ale comunicării, științe politice.

În perioada 20-25 iulie 2021, fiecare candidat va confirma locul la programul de studii la care a fost admis și se va înmatricula conform calendarului anunțat de fiecare facultate în parte.

Confirmarea locului la programul de studii la care au fost admiși se face prin depunerea documentelor necesare la sediul SNSPA (Bd. Expoziției nr. 30A).

Candidații admiși se vor prezenta la secretariatul facultății conform unei programări, prin completarea unui formular disponibil aici.

Contrar așteptărilor, în anul pandemic 2020-2021 opțiunile liceenilor pentru alegerea unei facultăți în străinătate au crescut semnificativ, în locul unei stagnări sau scăderi așa cum previzionau specialiștii, susține Adina Cristescu, manager Edmundo, parte a grupului Educativa*, care a vorbit în proiectul ENTR despre preferințele și criteriile adolescenților din România în privința studiilor universitare.

Principalele idei din interviu:

• Tinerii se lasă cel mai adesea atrași de relația profesor-student mult mai apropiată decât în România și de programele de studii inedite pe care în România nu le pot urma.
• Să studiezi aplicat spectacolele de circ, victimele infracțiunilor, cancerul ori psihologia pozitivă și bunăstărea emoțională sunt doar câteva dintre domeniile pe care adolescenții le pot studia în universitățile din Uniunea Europeană, dar nu și în România.
• Se întâmplă acest lucru pentru că mediul universitar românesc alocă foarte puține resurse umane și financiare pentru cercetare și studiu aplicat, la fel cum alocă resurse infime pentru dotarea laboratoarelor din diferite domenii.
• Totodată, când își aleg facultățiile pe care vor să le urmeze, tinerii din România se uită mai ales la poziția pe care universitatea din care fac parte acestea o ocupă în topurile mondiale, apoi la costurile pe care studiul le implică și, nu în ultimul rând, la posibilitatea acestora de a beneficia de un internship sau de a se angaja part time.
• Apoi, dacă până nu demult Marea Britanie conducea detașat topul țărilor pe care adolescenții români le alegeau pentru a-și urma studiile universitare lucrurile s-au schimbat semnificativ după Brexit, atunci când împrumutul pus la dispoziție de Guvernul britanic pentru viitorii studenți s-a închis pentru români, fondurile de burse au scăzut, iar taxele de școlarizare au crescut rapid până la 12.000 de lire/an.
• Așadar, astăzi, primele opțiuni ale tinerilor români sunt bifate în universități din Olanda, Danemarca, Italia și Germania, datorită accesibilității acestora din punct de vedere financiar comparativ cu alte state UE.
• O altă surpriză bifată de adolescenții români este numărul în creștere al celor care vor să se întoarcă în România după finalizarea studiilor universitare în țările Uniunii Europene: Comparativ cu anii precedenți, cu 8% mai mulți tineri susțin că vor reveni în România după absolvirea facultății.

Nu suntem obișnuiți să ne uităm cu atenție la nuanțe și să ținem seama de context, iar uneori se întâmplă ca noi, românii, să fim și ipocriți. Combinația asta ne orbește și nu ne lasă să ne vedem în oglindă așa cum suntem, cu toate problemele și vulnerabilitățile noastre. Fenomenul migrației nu e o problemă separată a României.

Și pentru că nu ne uităm la oameni și la poveștile lor individuale, ne pierdem empatia. Asta e o explicație pentru o parte dintre comentariile negative pe care le-am primit în ultimii doi ani și jumătate, de când lucrăm la proiectul „Plecat”, despre românii din diaspora.

Unii comentatori i-au numit „venetici” și „sclavi” pe cei care și-au pus sufletul pe masă și au vorbit despre greutățile prin care au trecut în țară și în străinătate. I-au numit așa pentru că n-au făcut efortul să-i înțeleagă și pentru că la urechile lor au ajuns doar generalizările: „Au plecat din țară ca să-și construiască vile cu etaj”.

Dar fenomenul migrației e mai complex de atât și există o legătură directă între migrație și violență domestică, mame minore, rasism, corupție, șomaj, neregulile din educație și din sănătate.

Românii pleacă din țară pentru că statul nu le protejează pe victimele violenței domestice. Românii pleacă din țară pentru că transportul școlar nu e gratuit la liceu. Românii pleacă din țară pentru că în școli nu se fac ore de educație sexuală. Românii pleacă din țară pentru că din spitale lipsesc citostatice. Românii pleacă din țară pentru că societatea românească e rasistă. Românii pleacă din țară pentru că copiii cu dizabilități nu sunt primiți în școlile de masă. Românii pleacă din țară pentru că n-au bani să-și repare acoperișul, să-și construiască o baie sau să le cumpere jucării copiilor.

Vorbim despre milioanele de români plecați – și despre cei care continuă să plece – de parcă fenomenul acesta ar fi o problemă separată a României, nu consecința tuturor celor de mai sus.