EȘTI AICI:
Revista presei – 20 ianuarie 2023

Revista presei – 20 ianuarie 2023

Revista presei – 20 ianuarie 2023
Peste 9 milioane de euro din fonduri norvegiene și SEE pentru proiectele culturale din Timișoara
ziuadevest.ro

Luni, 16 ianuarie, Punctul Național de Contact pentru Granturile SEE și Norvegiene a publicat lista proiectelor care primesc finanțare în cadrul apelului „Timișoara-Capitală Europeană a Culturii 2023”. Vorbim de 9,2 milioane de euro, care vor merge către 24 de inițiative. Organizatorii acestora sunt, în general, asociații cunoscute, care au aplicat și la alte finanțări nerambursabile pe plan local sau național.

Finanțările sunt între 200.000 și 500.000 de euro. Cea mai mare sumă, 493.650 de euro o primește Fundația Călina pentru inițiativa „Shared Spaces”, care va fi realizată împreună cu „Small Projects Tromso”, și care presupune documentare și testare de artă digitală. Pe locul 2, ca sumă primită, cu 493.000 de euro, ar fi proiectul Caleido Festival al Fondației Amfiteatru. Având o colaborare cu Morten Bruun, festivalul va avea 20 de spectacole care „celebrează diversitatea și dialogul intercultural”. Podiumul ar fi completat de „Istorii invizibile”, proiect al Identity Education Association – 486.900 de euro. Acesta va fi realizat împreună cu Oslo Pride AS și presupune vizite bilaterale, documentare despre istoria queer și evenimente specifice.

Alte asociații locale care au primit finanțare ar fi: Asociația Galeria Nouă, Art Encounters, Asociația Națională a Surzilor, Asociația Culutrală Artmedia, Asociația META Spațiu, Universitatea Politehnică, Trib/Art, UVT, Asociația Documentor, Asociația Bastion – Varbastya, Asociația Culturală Pelicula, Asociația Culturală Metropolis, Asociația Centrul Cultural Clujean și Institutul Român de Educație a Adulților.

Revista presei – 20 ianuarie 2023
Daniel Funeriu, despre proiectele legilor Educației Deca: Legea educației este cea mai importantă lege a unei țări, o operație pe creierul deschis al unei națiuni
edupedu.ro

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, în mandatul căruia a fost aprobată Legea Educației nr. 1/ 2011, spune că “principala atribuție a unei legi a Educației este să stabilească un soclu moral pe care o țară se va dezvolta”. Invitat în emisiunea Info Edu, de pe TVR+, Daniel Funeriu spune despre proiectele educației inițiate de Ligia Deca în plin scandal de plagiat care îi are ca protagoniști pe ministrul de Interne Lucian Bode și pe premierul Nicolae Ciucă: “Are emitentul unei astfel de legi autoritatea morală în acest moment și autoritatea politică pentru a propune o astfel de lege, în contextul în care avem în coaliția de guvernare un partid PSD care a demolat legea nr. 1, care a fost lăudată de Comisia Europeană (…), și pe cealaltă parte avem un guvern care este plin de acuzații de plagiat, deci de furt intelectual?”.

  • Potrivit surselor Edupedu.ro, printre experții PNL care rescriu legile Educației este și fostul ministru demisionar Sorin Cîmpeanu, cel care a scris prima variantă a legilor și care a demisionat în septembrie anul trecut pe fondul unui scandal de plagiat. Legile Educației trebuie aprobate apoi în Guvernul condus de Nicolae Ciucă, acuzat și el plagiat și care a blocat în instanță analiza tezei sale de doctorat. – Detalii aici

Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, inițiatorul actualei legi a Educației, legea nr. 1/ 2011, pune la îndoială capacitatea celor care scriu acum proiectele legii Educației: „Trebuie să stabilim foarte clar că principala atribuție a unei legi a educației este să stabilească un soclu moral pe care o țară se va dezvolta (…)”, a spus acesta.

Revista presei – 20 ianuarie 2023
Noul proiect de lege a învățământului superior: doctorii nu mai pot renunța voluntar la titlu
adevarul.ro

Față de varianta Cîmpeanu, această nouă formă este un pas înainte, consideră expertul în educație Ștefan Vlaston. Și aceasta pentru că în actuala variantă se prevede că posesorii titlurilor de doctor nu vor mai putea renunța voluntar la acestea, prevedere care fusese introdusă în legislație în 2019.

O altă propunere care îmbunătățește proiectul este aceea ca lucrările de doctorat și anexele lor să fie publicate pe o platformă a Ministerului Educației cu 90 de zile calendaristice înainte de susținerea lor publică, în condițiile protecției drepturilor de autor, față de 20 de zile, cum este acum. „După emiterea diplomei de doctor‚ teza de doctorat‚ în format tipărit‚ se arhivează la biblioteca instituţiei cu termen permanent”, se mai spune în document.

O altă bilă albă a actualului proiect este reapariția Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), instituție-cheie în verificarea acuzațiilor de fraudă intelectuală și care fusese restructurat și redenumit în varianta Cîmpeanu.

Însă, rolul acesteia a fost preluat în mare marte de comisiile de etică din universități, Consiliul redenumit comisie având un rol mai degrabă administrativ în analizarea plagiatelor, înainte de acordarea titlurilor.

Astfel, Art. 70 din proiect prevede că „în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la primirea dosarului de doctorat‚ CNATDCU emite un aviz conform‚ cu privire la respectarea procedurii administrative desfășurate la nivelul IOSUD – Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat – și respectarea criteriilor minimale pentru acordarea diplomei de doctor. Procedura administrativă include ca pas distinct verificarea declaraţiei privind originalitatea lucrării și a analizei privind gradul de similitudine”.

Revista presei – 20 ianuarie 2023
ChatGPT: provocare sau oportunitate?
rfi.ro

Cum ne va schimba viața inteligența artificială? Întrebarea a intrat în atenția presei internaționale, odată cu succesul global al aplicației ChatGPT. Provocarea este importantă pentru mediul academic.

Inteligența artificială prezintă provocări serioase pentru mediul academic – dar și oportunități serioase , scrie Murtaza Haider, profesor de management la Universitatea Metropolitană din Toronto în publicația canadiană Globe&Mail :

"Vestea bună pentru profesori este că ChatGPT nu poate genera conținut cu adevărat original; poate produce text (și informații) pe baza a ceea ce a văzut în trecut. Cel puțin deocamdată, nu poate genera idei noi. Aceasta înseamnă că, deși ChatGPT poate să scrie o lucrare academică coerentă și convingătoare, este probabil să se bazeze pe cercetări și idei existente, mai degrabă decât să ofere noi perspective sau contribuții în domeniu".

Irish Examiner este de părere că ChatGPT va reprezenta o provocare majoră pentru profesori :

În Marea Britanie, lectorii au fost îndemnați să revizuiască formele de evaluare a cursurilor în contextul acestui nou instrument, care are potențialul de a produce conținut credibil și de înaltă calitate, cu un aport uman minim. Profesorii trebuie să decidă dacă vor valorifica această tehnologie și vor găsi diferite forme de evaluare sau își vor petrece timpul încercând să identifice utilizatorii. Dar nimeni nu a urmat o carieră în educație pentru a face asta".

Revista britanică The Spectator crede că inteligența artificială este sfârșitul scrisului :

"Calculatoarele o vor face în curând mai bine. Orice scriere este un algoritm. Problema fundamentală care trebuie rezolvată în scris este modul de transmitere a informațiilor sub formă de cuvinte. Calculatoarele sunt bune la algoritmi. Aceasta este treaba lor. Și înseamnă că, având suficiente date pentru a se antrena (de exemplu, toate cuvintele scrise vreodată pe internet), computerele pot deveni foarte bune. După cum putem vedea cu ChatGPT".

Revista presei – 20 ianuarie 2023
UAIC a stabilit oferta de studii pentru admiterea 2023
ziare.com

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a stabilit oferta de studii și condițiile de admitere pentru anul universitar 2023-2024. La cele 15 facultăți ale Universității, candidații pentru studii de licență vor putea alege dintre 89 de specializări, în timp ce pentru studii de master oferta cuprinde 129 de programe de studii.

La 8 dintre cele 15 facultăți ale UAIC, admiterea pentru studii de licență se va face exclusiv pe baza mediei generale de la examenul de bacalaureat. Patru facultăți (Drept, Educație Fizică și Sport, Informatică și Teologie Ortodoxă) au reintrodus probele scrise, care vor avea o pondere de maxim 60% din media de admitere, iar unele facultăți (Geografie și Geologie, Informatică, Matematică) vor lua în calcul și nota la diverse probe din cadrul examenului de bacalaureat. În funcție de facultatea aleasă, candidații vor susține și probe eliminatorii de aptitudini (Psihologie și Științe ale Educației, Teologie Ortodoxă) sau probe sportive (Educație Fizică și Sport).

Admiterea la studii de master se va face, în cazul majorității facultăților, pe baza unei medii în care examenul de licență va conta în proporție de 60%, iar nota la prezentarea CV-ului și/sau a scrisorii de intenție sau interviul va avea o pondere de 40%. În cazul Facultății de Drept, media examenului de licență va avea o pondere de 50%, media anilor de studii 25% și tot 25% nota obținută în urma analizei dosarului, pe baza scrisorii de intenție şi CV. Facultatea de Informatică este singura la care examenul de licență nu este luat în calculul mediei de admitere, aceasta fiind formată din nota la interviul de specialitate (pondere de 50% sau 60%, în funcție de programul ales) și media ECTS a anilor de studii de la programul de licență absolvit (pondere de 50% sau 40%, în funcție de programul ales).

Revista presei – 20 ianuarie 2023
Cum lovește ministrul Educației în formarea viitorilor învățători? Semnalul de alarmă tras de liceele pedagogice
spotmedia.ro

Liceele pedagogice nu vor mai avea specializarea de educator-învățător, ci doar pe cea de educator-puericultor, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar. Cadrele didactice din școlile cu profil pedagogic nu sunt de acord cu această măsură și susțin că ea afectează grav formarea dascălilor din România.

Proiectele de legi ale educației în varianta propusă de ministrul Ligia Deca nu au fost încă făcute publice, însă informațiile apărute până acum pe surse în presă potrivit cărora liceele pedagogice nu vor mai avea specializarea de educator-învățător au stârnit preocupare în rândurile cadrelor didactice din școlile pedagogice.

Dacă legea va include această prevedere, cei care au absolvit liceele pedagogice vor putea preda doar copiilor din creșe și grădinițe. Până acum, liceele pedagogice aveau și specializarea de educator-învățător, potrivit Edupedu.ro.

Cadrele didactice din sistemul de învățământ pedagogic nu sunt de acord cu această decizie și susțin că afectează grav baza formării dascălilor din România.

Încercări de desființare a acestui profil au mai existat în perioada postdecembristă, dar timpul a dovedit că au fost decizii eronate și s-a revenit asupra lor, se arată într-o scrisoare deschisă trimisă de cadrele didactice din 29 de licee pedagogice către preşedintele Iohannis, premierul Ciucă şi alţi factori de decizie.

Scrisoarea primită şi de SpotMedia.ro prezintă mai multe argumente pentru menținerea profilului de educator-învățător.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.