Revista presei – 20 ianuarie 2022

În condițiile în care populația județului Timiș este în creștere, inspectoratul școlar a fost nevoit să majoreze numărul de clase propus pentru anul educațional următor. Noul plan de școlarizare prevede, pentru prima dată, și clasele de la creșă.

Inspectoratul Școlar Timiș a pregătit noul plan de școlarizare pentru anul educațional 2022-2023. Acesta urmează să fie transmis Ministerului Educației, care-l va aproba în baza unei Hotărâri de Guvern până cel târziu în luna mai a acestui an.

„Populația județului Timiș este pe un trend crescător. În anii școlari următori ne așteptăm să atingem o țintă de peste 6.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a. Anul trecut am avut 4.300 de absolvenți, iar acum avem 5.000. Este cunoscut faptul că județul Timiș este un pol economic puternic, de aceea și populația este în creștere”, a declarat Marin Popescu, inspectorul școlar general al județului Timiș.

Francisc Halasz, inspector școlar general adjunct, a explicat că, în total, sunt propuse în jur de 4.600 de clase, începând de la creșă și până la învățământul postliceal. Pentru că numărul copiilor este în creștere, pentru anul școlar următor au fost propuse 212 clase de-a IX-a, cu aproximativ 30 mai multe față de acest an. Dintre acestea, 39% sunt pentru învățământul teoretic, 8,5% pentru cel vocațional, iar 52% pentru învățământul tehnologic, care include clase de liceu și școală profesională.

„Este raportul cel mai sănătos pe care-l avem din punctul de vedere al împărțirii numărului de clase”, a precizat Francisc Halasz. La aceste clase se adaugă și 14 de la învățământul privat. De asemenea, au fost propuse și locuri speciale pentru elevii de etnie rromă, cu cerințe educaționale speciale și care provin din Republica Moldova, alte țări învecinate și diaspora.

A fost grevă de avertisment de două ore în școlile din toată țara, miercuri. Și în Timiș s-a ținut, cu prezența la clasă, însă fără predare. Inspectorul școlar general al Timișului spune că deja se fac demersuri pentru renegocierea contractului colectiv de muncă și vrea ca dascălii din județ să aibă parte de „lucruri benefice”.

Dascălii din țară au protestat miercuri, de la 11 la 13, din cauza salariilor mici și orelor neplătite. Nu au predat la clase, însă au fost prezenți. Protest au făcut și angajații din unitățile de învățământ, care au oprit activitatea. Greva s-a ținut și în Timiș, iar conducerea Inspectoratului Școlar Județean urmează să renegocieze un nou contract colectiv de muncă.

„Respectăm dreptul la grevă și noi și managementul unităților de învățământ. Este un drept garantat de inspectoratul școlar. Avem o relație foarte bună cu cele trei sindicate din Timiș afiliate la confederația de nivel național. După doi ani de zile vom negocia contractul colectiv de muncă la nivelul județului Timiș, împreună cu cele trei sindicate. El expiră în această primăvară. Deja am demarat negocierile. Am simțit că suntem parteneri cu ei în zona de educație într-un context delicat, dar asta nu înseamnă că nu le-am spus sindicatelor că e nevoie să inoveze în zona de resurse umane, adică să se înconjoare de lideri la nivelul școlilor care să fie pozitivi și proactivi, nu acei care să fie în contradicții cu managementul. Am recomandat de asemenea sindicatelor să se concentreze asupra mediului școlar în care lucrează profesorii”, a declarat Marin Popescu, inspectorul școlar general al Timișului.

Guvernul a aprobat, miercuri, suplimentarea posturilor din învăţământ cu peste 1.100, pentru buna funcţionare a celor 148 de creşe pentru învăţământul în limbile minorităţilor, altele decât cea maghiară.

”Pentru buna funcţionare a celor 148 de creşe preluate în sistemul de educaţie, pentru implementarea PNRR, pentru învăţământul în limbile minorităţilor (alta decât cea maghiara), pentru mediatori şcolari şi asistenţă psihopedagogică, Guvernul a aprobat astăzi, 19 ianuarie, suplimentarea schemei de personal în educaţie cu un număr de 1.175 de posturi”, a anunţat, miercuri seară, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

În 10 septembrie, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă privind preluarea tuturor creşelor în sistemul de educaţie.

Lista de posibile măsuri care pot ajuta universitățile și institutele de cercetare să combată eventuale ingerințe externe este publicată integral aici.

Între acestea, este propusă pentru strategia celor care se confruntă cu astfel de situații în cadrul activității sau proiectelor, între altele:

• Verificare, dacă acordurile externe de parteneriat protejează în mod adecvat libertatea academică
• Monitorizarea întâlnirilor externe, precum și premiile onorifice acordate cercetătorilor
• Stabilirea unui mecanism pentru a depista amenințări privind libertatea academică
• Instruirea cercetătorilor și studenților și echipelor administrative în „corectitudine cibernetică” și pentru identificarea riscurilor și cum să contracareze atacurile cibernetice
• Dezvoltarea și comunicarea unor procese simplu de aplicat în cazul suspiciunii privind atacuri cibernetice suspecte
• Întocmirea și comunicarea unei liste Top 10 riscuri cibernetice; și altele.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că este adeptul salarizării motivante în domeniul educaţiei şi că cel mai mic salariu este de 2.597 de lei net, la care se pot adăuga unele sporuri.

Profesorul român debutant, la fel de prost plătit ca cel maghiar și polonez. Bulgaria stă mai bine

”După această majorare, începând cu ianuarie 2022, cel mai mic salariu al unui debutant, salariu net, este 2.597 de lei. Cu indemnizaţia de hrană inclusă. Există plusuri care pot fi posibile, dacă ai acel spor de 10 la sută pentru dirigenţie, dacă eşti în mediul rural, în funcţie de zonă şi de gradul de izolare, poţi să mai aduagi un spor între 3 şi 20 la sută. Dacă trebuie să faci predare simultană, ai un alt spor între 7 şi 20 la sută, în funcţie de numărul de clase la care predai simultan, deci există şi aceste sporuri care se pot adăuga.

Dar baza, minimum este cel care l-am zis, 2.597 lei”, a declarat ministrul. Cel mai mare salariu, al unui profesor cu experienţă, este de peste 1.000 de euro, mai afirmă Cîmpeanu transmite News.ro.

Ungaria, creștere salarială de 10%

Și profesorii din Ungaria se plâng că sunt extrem de prost plătiți și doar din 2023 vor avea o creștere mai consistentă a salariului. În prezent, salariul minim este de 167.000 HUF (464 euro), scrie dailynewshungary.com.

Salariile profesorilor cresc, în Ungaria cu 10% anul acesta. Sursa citată scrie că „un sondaj realizat la începutul anului 2021 a arătat că asistentele medicale, asistenții sociali și profesorii se află pe primul loc pe lista celor mai prost plătite profesii”.

Bulgarii, mai generoși cu profesorii

Nici Polonia nu oferă salarii foarte mari pentru profesorii debutanți: 3.000 de lei brut pentru profesorii debutanți cu contract. Sursa AICI.

Salariul profesorului debutant a crescut în ianuarie 2021 la 1.260 BGN, (3.180 lei) anunța ministrul Educației din Bulgaria de la acea vreme Krassimir Valchev.

În 10 ani, salariul mediu al profesorului a crescut cu 400%. De la aproximativ 450 de leva în 2009, la 1750 (4.400 lei brut) în 2021, când va fi mai mare decât media națională de 1500 de leva. Sursa AICI

Tot felul de scuze şi pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenţie pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim şi lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câţiva antreprenori cu spirit civic au adus şi în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!

Naked Shop a ales să prindă viaţă în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile următoare. „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în ţară! Sper că este un model de urmat şi în alte oraşe şi un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conştiente şi fără plastic”, spune Paula Amariei.

La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu foloseşte plastic, ci bandă de hârtie şi ambalaje reciclate, reutilizează cutii şi ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, şi aproximativ 36.000 de sticle din plastic şi 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiaşi număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piaţă. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.