Revista presei – 2 noiembrie 2021

La Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) se află în vizită, în această săptămână, cercetătorul şi strategul american de origine română Edward N. Luttwak, un eveniment cu o semnificaţie aparte, în cadrul căruia distinsul profesor se alătură comunităţii noastre universitare prin decernarea titlului de Doctor Honoris Causa al UVT.

Suntem convinşi că reputaţia internaţională a profesorului Edward N. Luttwak va însemna o bornă aparte în evoluţia şcolii timişorene de ştiinţe ale relaţiilor internaţionale şi ale securităţii, domnia sa urmând să joace un rol inspiraţional pentru generaţiile de studenţi şi cercetători, de maestru fondator al unei noi etape de dezvoltare a acestui domeniu de studiu la UVT. Vizita reputatului strateg este încă o confirmare a preocupărilor şi eforturilor de maturizare a programelor de studii şi de cercetare aparţinând spaţiului intelectual al culturii de securitate, realizate în UVT prin programele de studii de masterat Studii de Securitate Globală, dar şi prin cel de Securitate Cibernetică, înfiinţate în ultimii ani la UVT.

Reputatul universitar, consilier guvernamental şi autor de lucrări specializate în domeniul gândirii strategice politico-militare şi al relaţiilor internaţionale, a onorat şi evenimentul online de lansare a uneia dintre cele mai influente lucrări ale sale, "Strategia: logica războiului şi a păcii", traduse din limba engleză în română de Radu Carp şi apărută la Editura Universităţii de Vest din Timişoara în acest an. În cadrul evenimentului online desfăşurat astăzi la UVT, autorul lucrării, profesorul Edward N. Luttwak, a declarat: "În ştiinţa strategiilor internaţionale vorbim despre ştiinţa contrariilor, căci, aşa cum ştim, pentru a avea pace, întotdeauna trebuie să ne pregătim de război. Lucrarea pe care am scris-o despre logica războiului şi a păcii este una de teorie, dar face apel la multe exemple, care sper că vor fi pe deplin relevante pentru studenţii şi cercetătorii de la UVT".

Orchestra Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest Timișoara va susține marți, 2 noiembrie, începând cu ora 19, un concert simfonic, avându-l ca solist pe maestrul Alexandru Tomescu. Concertul se desfășoară în cadrul „Festivalului Internațional Timișoara Muzicală”, ce are loc în această perioadă la Filarmonica „Banatul”, festival ajuns la cea de a 45-a ediție, la care participă artiști de renume.

Concertul are o încărcătură simbolică aparte, fiindu-i dedicat lui Ludwig van Beethoven, de la nașterea căruia se împlinesc 251 de ani. Un moment atât de special nu poate sta decât sub bagheta unui dirijor excepțional, așa cum este Sebastian Felea.

Această surpriză muzicală oferită timișorenilor reprezintă un efort creativ al Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Atât binecunoscutul dirijor Sebastian Felea, cât și Alexandru Tomescu, violonist de talie internațională și singurul român care cântă la o vioară Stradivarius, sunt cadre didactice în cadrul facultății.

Au aplicat si au fost selectati in cadrul apelului lansat de Centrul de Proiecte Timisoara.
Vorbim de 7 curatori si experti care vor fi responsabili, din partea Primariei Timisoara, „de coerenta artistica si coordonarea strategica a programului cultural Timisoara 2023 – Capitala Europeana a Culturii”.

Finalistii sunt: Cosmina Goagea (Spania/Romania) – curatoarea Teritoriului „Locuri”, Corina Oprea (Suedia/România) – curatoarea Teritoriului „Oameni”, Matevž Čelik (Slovenia) – curatorul Teritoriului „Conexiuni”, Teodora Borgoff (România) – experta educatie si mediere culturala, Corina Bucea (România) – experta educatie si mediere culturala, Silviu Scrob (România) – expert in managementul productiei culturale si Oana Boca-Stanescu (România) – experta strategii de comunicare si marketing.

Prezentarile celor sapte curatori pot fi studiate AICI.

Reprezentantii Centrului de Proiecte precizeaza ca selectia membrilor Echipei Curatoriale Timisoara 2023 a fost facuta de o comisie formata din experti independenti: Adriana Babeti, Stefan Ghenciulescu, Ovidiu Hrin, Constantin Petcou si Raluca Voinea.

„Suntem extrem de onorati de cele 70 de aplicatii primite la apelul de candidaturi lansat de Centrul de Proiecte, toate impresionante prin dedicarea si anvergura experientei candidatilor si suntem cu atat mai incantati de cei 7 finalisti selectati de comisie. Le dorim mult succes celor 7 curatori si experti, in care avem mare incredere”, transmite Alexandra Rigler, directoarea Centrului de Proiecte Timisoara.

Ministrul Educatiei, Sorin Cimpeanu, a facut precizari cu privire la modalitatea in care elevii din Romania vor incepe scoala in 8 noiembrie, in conditii de pandemie.

”In data de 8 noiembrie, scoala va incepe. Exista un document, o anexa, in care s-au prezentat o serie de masuri propuse spre adoptare prin ordin comun al ministrului Educatiei si ministrului Sanatatii. Ministrul Educatiei va ramane in continuare consecvent principiului conform caruia scolile trebuie sa functioneze cu prezenta fizica, in limita in care conditiile sanitare pot fi asigurate pentru elevi si profesori. Este un principiu de baza. Nu voi abdica de la acest principiu.

Vom avea consultari cu autoritatile sanitare si vineri vom vedea care va fi exact modul de deschidere al scolilor in data de 8 noiembrie, avand ipoteza de baza a prezentei fizice si avand deja acceptul exprimat pentru propunerea Consilului National al Elevilor, propunere care este insusita de Ministerul Educatiei, pentru un mod de functionare adaptat realitatilor.

Nu vom ajunge in niciun caz in situatia in care, daca, sa spunem, in jumatate din tara vom avea o rata de infectare foarte scazuta, fara cazuri in scoli, sa nu poata functiona cu prezenta fizica acele scoli. Nu se va ajunge la aceasta situatie”, a spus Cimpeanu.

De asemenea, ministrul Educatiei a anuntat ca, in acest an scolar, ”in mod special”, elevii vor avea un numar redus de teze.

Doar 1 din 4 români consideră că știința este importantă în viața de zi cu zi, potrivit unui Eurobarometru. Fizicianul Cristian Presură consideră că în România ar trebui să se întâmple „un nou moment Spiru Haret”, pentru că pandemia ne-a demonstrat că într-o situație de criză n-am reușit să înțelegem elementele esențiale ale științei. Iar acest „moment Spiru Haret” ar trebui să înceapă din universități: este nevoie de studenți care să-și dorească să ajungă profesori. Fizicianul consideră însă puțin probabilă o reformă rapidă, din temelii, a învățământului românesc, așa cum s-a întâmplat în America, de exemplu, după ce rușii au reușit să iasă primii în spațiu. Cristian Presură a povestit la Digi24 că a semnat în urmă cu doi ani un contract cu o editură pentru un manual de fizică de clasa a IX-a și nici până acum nu a primit curicula de la Ministerul Educației.

Unu din doi români crede că știința este prea complicată și afirmă că nu înțelege mare lucru din ce presupune aceasta, a relevat un sondaj european. Așa se face că doar 3 din 10 români știu, de exemplu, că antibioticele omoară doar bacterii, și nu omoară virusuri. Mai mult, procentajul în această privință a scăzut comparativ cu 2005. Cum este posibil ca nivelul de informare științifică să scadă în timp în plină eră a tehnologiei? a fost întrebat profesorul Cristian Presură la Digi24.

Trebuie să fim atenți la definiția cuvântului „știință” din aceste sondaje, spune fizicianul. „Cred că atunci când oamenii au fost întrebați dacă au încredere în știință, au avut în vedere știința modernă și s-au gândit poate la lucruri avansate - la energie nucleară, la atomi, la 5G și așa mai departe. Nu cred că au realizat, atunci când au fost întrebați, că sunt înconjurați de știință din momentul în care se urcă în autobuz, din momentul în care aprind lumina, din momentul în care își sună părinții la telefon, pentru că atunci probabil că răspunsurile ar fi fost puțin diferite. Cred că atunci ar fi fost mai mulți români care să conștientizeze și să recunoască faptul că suntem înconjurați de știință și că trăim într-o societate în care depindem de știință. Însă numărul celor care sunt speriați de faptul că știința avansează destul de repede, că există un progres în știință, numărul românilor care spun că nu înțeleg probabil că ar fi rămas același. Pentru că aceasta este o problemă de alfabetizare științifică, de cunoaștere științifică în societate și, așa cum arată testele PISA, alfabetizarea științifică în România este scăzută, tot așa cum este și alfabetizarea funcțională, pentru că este o legătură între cele două”, a explicat Cristian Presură.

Întrebat ce ar trebui să se întâmple în România pentru a „salva” generațiile care sunt în prezent la școală, Cristian Presură spune că ar fi nevoie de un nou „moment Spiru Haret”.

„Aș zice că ar trebui să avem un nou moment Spiru Haret și spun asta foarte serios, pentru că acum pandemia ne-a demonstrat că într-o situație de criză n-am reușit să înțelegem elementele esențiale ale științei. Faptul că într-adevăr, știința are și dezavantaje, știința câteodată este periculoasă, tot așa cum curentul electric este periculos, da, are și aceste aspecte, dar eu cred că atunci când știi cum să lucrezi cu știința, ea te ajută. Și atunci în mod sigur am fi făcut față mult mai bine pandemiei. Și cred că momentul acesta pandemic trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toți decidenții în acest lanț al educației științifice și să urmeze, eventual, un moment Spiru Haret care, cum poate să urmeze altfel decât urmărind acel lanț, care este absolut normal, care este de la educator către elev, acel lanț în care să avem profesori de știință pasionați, profesori de știință ajutați, respectați în societate, care de-a lungul mai multor ani nu numai să-i învețe pe tineri și pe copii cunoștințele științifice, dar mai ales metoda științifică. Nu trebuie să știi toate lucrurile, dar trebuie să știi în esență cum funcționează știința, care este metoda științifică, cum poți să te uiți la niște date și să-ți dai seama că vaccinul funcționează. Nu este foarte greu”, a arătat fizicianul.

Creşte rata de vaccinare în rândul profesorilor.

Secretarul de stat din Ministerul Educaţiei Sorin Ion spune că procentul „începe să devină mulţumitor”, în rândul unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Faţă de 9 septembrie, când a avut loc ultima comunicare oficială pe această temă, numărul persoanelor vaccinate a crescut cu 21.352.

Sorin Ion a anunţat, vineri, că a fost finalizată o nouă etapă de colectare a datelor în unităţile de învăţământ preuniversitare cu privire la numărul persoanelor vaccinate din sistem.

Faţă de 9 septembrie, când a avut loc ultima comunicare oficială pe această temă, numărul persoanelor vaccinate a crescut cu 21.352.

„Ca procent este peste 66%, ceea ce putem să spunem că începe să devină mulţumitor”, afirmă secretarul de stat.

Pe de altă parte, Ministerul Educaţiei a transmis o informare potrivit căreia rata generală de vaccinare a angajaţilor din aparatul propriu al Ministerului Educaţiei este de 66%.

Raportat la personalul care deţine funcţii de conducere, ponderea celor vaccinaţi este de peste 93%.

Alexandru Holicov este co-fondator al firmei Adservio, prima platformă online de management educaţional din Romȃnia și utilizată cu succes în aproape 500 de grădinițe, școli și licee din țară. Și-a început cariera antreprenorială în 2008, fiind implusionat de ideea de a îmbunăţăţi sistemul educaţional din Romȃnia. Așa a prins contur ideea unei platforme destinate școlilor.

Holicov crede cu tărie că tehnologia va umaniza sala de clasă și va accentua rolul profesorilor în modelarea și învăţarea elevilor și, mai ales, că tehnologia în educaţie poate stimula ceea ce constatăm din ce în ce mai mult că lipsește: interacţiunea dintre profesor și elev, profesor și părinte și chiar părinte – elev.

În noiembrie 2015, a lansat un proiect pilot de “clasă interactivă”, unic în ţară prin noutatea și utilitatea sa, apărut la propunerea Ministerului Educaţiei și Cercetării Știinţifice privind utilizarea manualelor digitale pentru clasele I și a II-a.

În prezent, Adservio a început proiecte pilot în alte 5 țări: Austria, Ungaria, Germania, Finlanda și Canada.