Revista presei – 2 martie 2021

Programul de Educaţie, Burse, Ucenicie şi Antreprenoriatul Tinerilor 2014-2021 (SEE) are ca scop îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei educaţiei şi formării, mobilitatea de învăţare a studenţilor între ţările donatoare şi ţările beneficiare, cooperarea şi parteneriatele între educaţie şi piaţa muncii precum și dezvoltarea profesională. Perioada de aplicații pentru mobilități internaționale studențești este deschisă în intervalul 1 – 19 martie.

Universitatea de Vest din Timișoara anunță, totodată, că anul academic 2020-2021 a adus schimbări majore în ceea ce privește selecția pentru mobilitățile Erasmus+ de practică, aceasta fiind deschisă pe tot parcursul anului academic.

O altă noutate specifică oferită studenților UVT începând cu acest an academic constă în disponibilitatea aplicațiilor și pentru mobilități de studii sau de practică în cadrul Unita-Universitas Montium Consortium, care este o rețea de universități europene din fac parte, pe lângă Universitatea de Vest din Timișoara, și alte cinci universități partenere din țări cu limbi romanice: Università degli studi di Torino, Université de Pau et des Pays de l’Adour, Université Savoie Mont Blanc, Universidad de Zaragoza şi Universidade Beira Interior.

Rectorul UVT, prof. univ. Marilen Pirtea, declară că, de peste 30 de ani, programul Erasmus oferă studenților ocazia să beneficieze de o experiență internațională pe durata studiilor universitare. „În perioada următoare, pe parcursul lunii martie, se va defășura la UVT campania de promovare a mobilităților studențești. Studenții vor avea parte de activități diverse, de la prezentarea oportunităților de studii și practică sau discuții cu foștii participanți la mobilități, până la vizionare de video-uri despre experiențele academice internaționale. Experiența internațională adusă de mobilitățile Erasmus devine și mai importantă astăzi, când lumea tindă să iasă criza unei pandemii prelungite și își dorește revenirea la normalitate”, mai spune Marilen Pirtea.

Universitatea de Vest din Timișoara lansează oficial, prin intermediul structurilor aferente ale Serviciului European de Acțiune Externă al Uniunii Europene, cursul de pregătire „Diplomacy for CSDP Missions” organizat sub egida ESDC1.

La curs colaborează specialiști aparținând unor instituții de renume precum Academia Diplomatică din Viena, Institutul Diplomatic Român, dar și din partea Oxford Digital Diplomacy Research Group (Oxford University) și a Ministerului Afacerilor Externe din România.

Acesta este structurat în format pilot, iar înscrierile sunt realizate doar prin intermediul instituțiilor guvernamentale ale fiecărui stat membru al UE. Urmare a proiectelor strategice derulate și a orientării structurale către dezvoltarea culturii de securitate în mediul academic, Universitatea de Vest Timișoara a obținut în 2020 statutul de membră a Colegiului European de Securitate și Apărare al UE, în cadrul căruia participa, prin componente educaționale, la dezvoltarea resurselor umane din UE.

Despre deschiderea UVT către cultura de securitate europeană, rectorul acestei instituții academice, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, a precizat:

„Concretizăm contribuția UVT la activitățile Colegiului European de Securitate și Apărare (ESDC) prin acest curs pilot, dedicat pregătirii în domeniul diplomației, pentru actorii interesați de misiunile aferente Politicii Comune de Securitate și Apărare a UE. Astfel, ne implicăm direct pentru susținerea intereselor publice ale României în corul familiei națiunilor europene unite”.

Proiectul WoW Europe s-a lansat la Timișoara, în prezența rectorului Universității Politehnica Timișoara și a unor oficialități importante ale județului Timiș și anunță primele acțiuni în școlile din județ.

Liceul cu program sportiv Banatul Timișoara (2 martie), Școala Gimnazială nr. 7 Sf. Maria din Timișoara (3 martie) și Școala Gimnazială din Moșnița Nouă (4 martie) sunt primele școli care vor avea profi de sport speciali - mari campioni, care sunt adevărate repere pentru tânăra generație, pentru că sportul formează, în primul rând, oameni.

La conferința de prezentare a Proiectului WoW Europe, al cărei MC a fost Florin Mihoc, au mai venit, ca ambasadori ai proiectului, nume mari ale sportului din județul Timiș, precum Zlatomir Balojin, Nicoleta Mariana Husar, Petricevic Dragan, Vera Gavrilă, Petru Brîndușan, Sebastian Gavrilă, Flavius Biea, Iulian Teacă,  Alex Beleiu, Jasmina Elena Ciocoiu, Marius Eugen Ciocoiu, Cristian Stoenescu, Marius Mihai Poclid, Cristian Cîndea.

„Am ales să venim cu proiectul WoW Europe în județul Timiș deoarce cunosc, îndeaproape, fenomenul sportiv din această zonă a țării și am rămas impresionată de numărul mare de legende și seniori și juniori campioni, dar și de numărul mare de antrenori de excepție, care m-au determinat să consider județul Timiș drept mândrie națională, dar și mondială”, a declarat Beatrice Mercado, președintele Asociației Junior Sport, care coordonează proiectul WoW Europe.

Orientarea în carieră nu a fost niciodată considerată mai importantă pentru tineri decât în prezent, când persoanele aflate la început de carieră sunt afectate grav de recesiunea economică produsă de pandemia Covid-19, iar școlile au un rol hotărâtor în sprijinirea acestora, arată Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) într-un nou raport.

Tinerii sunt printre primii care întâmpină greutăți pe piața muncii într-o recesiune, arată documentul, care explică:

• Tinerii sunt o forță de muncă mai ieftină, dar au mai puțină experiență și de obicei mai puține cunoștințe despre cum să găsească de muncă
• În recesiune, angajatorii au mai multe opțiuni pentru recrutare, pe măsură ce mai mulți oameni luptă pentru locurile de muncă.
• În criza financiară din 2008, rata șomajului în rândul tinerilor aflați la începutul carierei, în țările OECD, a crescut în medie cu 44%, de peste două ori mai mult decât în rândul persoanelor de peste 25 de ani.
• Rata șomajului a scăzut la nivelul de dinaintea acelei recesiuni abia în 2017. Chiar și așa, înaintea declanșării pandemiei, la nivelul țărilor OECD o persoană din cinci, în categoria de vârstă 15-24 de ani, nu era nici la școală, nici în câmpul muncii. În același timp, probabilitatea ca cei angajați să fie slab salarizați sau să fie angajați în locuri de muncă nesigure, din cauza automatizării, era mult mai mare.

În contextul crizei Covid-19, tinerii aflați la început de carieră iarăși sunt printre cei mai afectați, arată OECD, potrivit căreia aceștia mult mai probabil lucrează în domenii unde oportunitățile de angajare au scăzut, din cauza situației epidemiologice.

Într-o lume în care tehnologia este peste tot, iar elevii învață mai repede „Moara cu Noroc” și „Luceafărul” pentru Bac pe ritm de rap de pe Youtube, inclusiv profesorii s-au adaptat vremurilor moderne și intereselor elevilor și au început să predea teorema lui Pitagora pe Tik Tok.

Și poeții? Și ei au început să caute o limbă comună cu cei mici. Asta face Carmen Tiderle, în vârstă de 46 de ani: duce poezia mai aproape de copiii zilelor noastre și le menține atenția de la primul până la ultimul vers. Scrie despre curcubee înfometate, brazi care și-au luat om de Crăciun, vrăjitoare care provoacă accidente rutiere în aer, despre turme de scrumbii și mese care pleacă la mare pe propriile lor picioare.

Om de marketing și publicitate, Carmen Tiderle a ajuns să scrie pentru cel mai tânăr și mai energic public pornind chiar de la copiii ei, prea puțin atrași de lecturile obligatorii de la școală, de cuvintele învechite ale marilor scriitori și de personajele în care nu se regăseau.

Înainte de pandemie, aduna în jurul ei grupuri de copii la diverse evenimente. Acum, le citește pe Zoom din cărțile ei, cu o intonație care îi ține pe cei mici lipiți de ecrane și cu zâmbetele până la urechi.

Dincolo de umor, poeziile lui Carmen Tiderle sunt și educaționale, iar copiii învață niște lucruri fără să-și dea seama: „Scrie-ți tema cu ciocanul, Fă-ți sandviș din carioci. Cum nu poți? (…) Ții minte când te-am rugat să le pui de un’ le-ai luat?”.

„Ideea ca industria tehnologiei să fie dominată de monopoluri este atât de răspândită, încât a monopolizat mult abordările, de la strategiile investitorilor la dosarele juridice ale organizațiilor de reglementare antitrust. Totuși, o astfel de perspectivă este din ce în ce mai greu de susținut. După o lungă perioadă de osificare, industria intră într-o fază dinamică”, notează The Economist.

<< În America, piețele digitale se îndreaptă către oligopol, sistem în care a doua și a treia firmă îl concurează puternic pe titular. Marile firme de tehnologie se bat pentru clienți și date: e cazul confruntării dintre Apple și Facebook cu privire la cine controlează confidențialitatea utilizatorilor de iPhone. Iar în toată Asia, conglomeratele digitale se luptă și ele până la capăt. Structura emergentă a industriei este departe de capitalismul deschis și răsfirat pe care îl susține acest ziar. Dar un oligopol al rivalilor este mult mai bun decât un monopol.

Vântul distrugerii creatoare obișnuia să sufle puternic în Silicon Valley. Lista firmelor răsturnate de pe poziția dominantă se întinde de la Fairchild Semiconductor, la Hewlett-Packard. Cu toate acestea, în ultima vreme giganții s-au înfipt: Apple și Microsoft au peste 40 de ani, iar Alphabet și Amazon peste 20; chiar și Facebook împlinește 17 ani luna aceasta. Ce s-a întâmplat? Efectele de rețea și scară înseamnă că dimensiunea generează dimensiune, în timp ce datele pot acționa ca o barieră la intrare. Căutarea, rețelele de socializare, publicitatea, comerțul electronic, streaming-ul, livrarea și plățile prezintă, într-o anumită măsură, aceste proprietăți alchimice. După ce au obținut supremația în zona lor propriu-zisă, multe firme de tehnologie, în special cele mari, nu s-au arătat, în ultimul deceniu, prea dornice de a concura unele cu altele. Cele mai frecvente trei căutări pe Microsoft Bing sunt Facebook, YouTube și Google. Își amintește cineva de Fire Phone-ul de la Amazon?

Căreia numai bine nu-i merge. Pentru că în ultimele două-trei decenii și cu deosebire în ultima vreme globul și-a cam pierdut libertatea. Iar unde n-a ucis-o tirania, riscă să dispară în curând. Culmea, în goana după tot mai multe drepturi și în succesul ei, de pildă în triumful feminismului, au început să se erodeze cele pentru care a meritat să se lupte cel mai asiduu.

Brusc, femeile biologice s-au trezit, bunăoară, că nu mai pot câștiga onest anumite competiții sportive, pentru că bărbați care sunt, se cred, se consideră, ori se dau drept femei au obținut îndrituirea de a lua startul cot la cot cu ele, în ciuda evidentei inegalități biologice și deci de șanse, dintre concurenți. Ce rămâne din sportivitate? Din egalitatea de șanse? Din dreptate? Mai nimic. În numele drepturilor persoanelor transgender, se erodează cele dobândite de femei prin decenii de intensă luptă pentru drepturi egale cu ale bărbaților.

Cu atât mai istovitor este efortul celor ce le țin piept. Iată de ce merită florile și mărțișoarele noastre femei ca Sarai Idan (fosta ”Miss Irak”). Silită să-și părăsească patria pentru că s-a pozat în 2017 cu ”Miss Israel”, Sarai, care primește des amenințări cu moartea, a avertizat constant față de pericolul mortal reprezentant de regimul de la Teheran și de Frăția Musulmană, aliată cu Iranul și Turcia lui Erdogan, ca și de lacheii lor din presa globală.

Nu mai puține onoruri merită Masih Alinejad, vocea  iraniană pentru drepturile omului. Ca răsplată a luptei ei pentru libertatea femeilor si a tuturor iranienilor, Masih suportă exilul, represiunea la sânge a familiei ei din Iran și permanente amenințări cu moartea. Fratele ei a fost condamnat la sfârșitul anului trecut la opt ani de închisoare. Vina lui? Calitatea sa de frate și identitea lui de supus iranian. Devenită, ca si Sarai, ”inamic public” al teocrației iraniene, Masih nu-și ascunde opinia de bun simț, potrivit căreia Vestul nu trebuie sa mai tolereze, împăciuitorist, genocidalul regim de la Teheran.

Ministrul Tineretului si Sportului, Eduard Novak, a declarat luni, 1 martie, ca redeschiderea stadioanelor pentru suporteri va fi posibila intr-un anumit procent din capacitatea arenelor peste 2-3 luni, autoritatile luand in calcul si deciziile celorlalte state in aceasta privinta.

"Presiunea este din ce in ce mai mare. Din partea mea ar putea sa se intoarca suporterii si maine. Daca vedem insa exemplele de afara, nu este inca deschis nimic si cumva trebuie sa ne raportam la ce se intampla afara. Haideti sa o luam pas cu pas. Prima oara ne zbatem sa trecem de la testele PCR la antigen, ca sa usuram putin bugetele structurilor sportive si federatiilor, si mai incolo, peste doua-trei luni, sa vedem cum va evolua pandemia, poate reusim intr-un procent sa readucem spectatorii inapoi.

Cunoasteti foarte bine cum este fotbalul. La teatre nu o sa se stranga niciodata spectatorii in primul rand si sa tipe la actori. La fotbal este putin diferit si cred ca oamenii care lucreaza si analizeaza astfel de comportamente stiu foarte bine de ce au luat aceasta decizie. Daca noi am fi ultima tara din Europa care nu ar avea deschis, as intelege, dar trebuie sa vedem ce se intampla si in Europa si sa ne raportam la ce se intampla acolo", a declarat Novak.

Referitor la bugetul ministerului din acest an, Novak s-a aratat multumit, afirmand ca va fi impartit federatiilor in functie de performanta:

"Avem un buget foarte bun pe executie anul acesta. Am dezvoltat niste criterii de impartire a bugetelor federatiei si sunt sase criterii foarte solide, de performanta, costul federatiei, pe care nimeni nu poate sa le conteste si efectiv fiecare federatie imi doresc ca de anul acesta sa intre intr-un echilibru. Fiecare sport sa simta care este locul lui si daca doreste sa aiba un buget mai mare, sa lucrez profesionist".

Tot pe baza de performanta obtinuta la diferite discipline sportive vor fi construite si sali de sport, a mai spus ministrul Eduard Novak.

"In ceea ce priveste salile, va fi un proiect national in care se va stabili care sunt sporturile prioritare si acolo trebuie sa investim efectiv in infrastructura. Pentru ca este foarte important ca toata infrastructura pe care o vom construi sa aiba un obiectiv. Nu imi doresc sa construim sali sportive care sa nu aiba sustenabilitate", a mai spus Novak.

Violonistul Alexandru Tomescu s-a născut într-o familie de muzicieni, mama sa e profesoară de vioară, iar tatăl a fost pianist. A studiat la Liceul de Muzică George Enescu și Universitatea Națională de Muzică din București, dar și în Statele Unite și Elveția.
În 2007 a câștigat dreptul de a cânta la faimoasa vioară Stradivarius Elder-Voicu  pentru o perioadă de cinci ani. Mai târziu, a câștigat același concurs în 2013 și 2018, și acum o poate folosi până în 2023.

Alexandru simte că are misiunea de a aduce muzica clasică mai aproape de oameni, în special în orașele în care nu există filarmonici, și de atrage atenția asupra unor cauze în care crede. Astfel, a cântat pe Stradivarius într-o staţie de metrou, pentru a observa cât de receptivi sunt oamenii la muzică în afara unei săli de concerte, într-o pădure, pentru a milita împotriva exploatării domeniului forestier și în faţa unei case în ruină, pentru a atrage atenția asupra distrugerii clădirilor de patrimoniu.

Pentru Alexandru, a fi muzician nu este întotdeauna ceva plăcut, de cele mai multe ori implică studiu continuu, făcut pe unde apucă, în camere de hotel sau în drum spre următorul concert, și oboseală fizică. Însă nu ar alege să facă altceva, pentru că muzica și vioara îi oferă un sens în viață.

Într-un interviu pentru Libertatea, Hugh Nailon, director de știri la Nine News în Melbourne, Australia, vorbește despre ce efecte ar produce decizia Facebook de a interzice pe platforma sa distribuirea de știri pentru utilizatorii australieni. Între timp, Facebook a anunțat că va relua furnizarea știrilor în Australia, după discuții cu oficialii guvernului care au precizat că legea care a generat situația va fi amendată, conform BBC.

Decizia inițială de a interzice știrile pe Facebook pentru australieni vine ca răspuns la legea guvernului australian care impune giganților tech Google și Facebook să încheie acorduri comerciale cu publicațiile de știri ale căror link-uri aduc trafic pe platformele lor. În timp ce Google a ales să negocieze contracte cu unele companii de media, Facebook a decis să oprească total accesul la informații din 18 februarie. De mai bine de zece ani, Hugh Nailon este director de știri al postului Nine News din Melbourne, cel mai urmărit canal de știri din orașul australian și parte din trustul Nine – cea mai mare companie media fondată în Australia, care deține posturi TV, radio, titluri importante de publicații în print și online. Nailon declara în vara anului trecut că 9News Melbourne aproape și-a dublat interacțiunea cu publicul din Facebook în 2020, ajungând la 11 milioane versus 5,7 milioane în 2019. „Acestea se măsoară prin fiecare like, comentariu sau share de conținut de la 9News”.

Totodată site-ul 9news.com.au ocupa locul trei în Australia anul trecut, cu aproape 10 milioane de utilizatori unici și peste 165 de milioane de afișări. Un studiu realizat de Universitatea din Canberra în 2020 arăta că 21% din australieni folosesc rețelele sociale ca sursă principală de știri, o creștere cu 3% față de anul precedent, notează Reuters, citată de Mediafax.

Conținutul 9News, precum și al tuturor celorlalte publicații media, inclusiv internaționale, a fost însă oprit de Facebook în data de 18 februarie 2021, când gigantul tech a decis că legile de negociere impuse de guvernul australian i-a pus în fața unei „alegeri stricte”.

Din 100 de dolari australieni cheltuiți în publicitate digitală în mass-media australiană de azi, 81 ajung la Google și Facebook, au declarat inițiatorii proiectului al cărui scop este acela de „a echilibra condițiile de joc”.

Google a acceptat în mod istoric noile condiții de joc, plătind publicațiile media pentru conținutul lor pe platformă. Nu și Facebook. Ce înseamnă asta pentru oamenii din presa australiană, răspunde Hugh Nailon.

Libertatea: Au aceste măsuri potențialul de a reduce, până la un anumit punct, conținutul de fake news?

Hugh Nailon: Cred că eliminarea conținutului de știri legitime va duce doar la o mai mare distribuire a știrilor false pe Facebook. Utilizatorii fără scrupule vor profita de vidul informațional și se vor grăbi să-l umple cu știri neadevărate, neconfirmate. Este demn de remarcat faptul că, în timp ce Nine News a fost eliminată de pe Facebook, mai multe „așa-numite” organizații de știri, care au răspândit în mod evident dezinformații, au fost în continuare capabile să opereze pe platformă.