Revista presei – 2 februarie 2023

Comisia Europeană a anunţat rezultatele apelului pentru pilotarea a două noi instrumente în domeniul învăţământului superior de la nivel european: Diploma Europeană Comună (European Degree Label) şi Instrumentele de cooperare instituţionalizată în UE (Institutionalized EU cooperation instruments) - statutul legal european pentru alianţe de instituţii de învăţământ superior. Ca parte a alianţei de universităţi europene UNITA, Universitatea de Vest din Timişoara va lua parte a implementarea ambelor instrumente, ceea ce pune UVT în poziţia de a contribui direct la viitorul învăţământului superior european.

Rectorul UVT, Marilen Pirtea: "De la bun început, alianţa de universităţi europene UNITA a avut ca obiectiv dezvoltarea constantă de acţiuni comune în vederea inovării în educaţie şi cercetare, pentru studenţi şi pentru societate, iar Universitatea de Vest din Timişoara şi-a asumat un rol activ în toate aceste acţiuni. La baza învăţământului superior de mâine de la nivel european vor fi reţelele universitare şi iniţiativele comune ale acestora. Doar în acest mod Europa va putea fi competitivă pe plan global în domeniile Educaţiei şi Cercetării. Prin cele două proiecte pentru care UVT a fost selectată de Comisia Europeană vom continua să ne aducem aportul la ceea ce studenţii de mâine vor experimenta, oferindu-le oportunităţi ce vor deveni practici obişnuite, chiar dacă azi par doar idei ambiţioase. De asemenea, UVT a susţinut întotdeauna transferul de bune practici între instituţiile de învăţământ superior membre în alianţe de universităţi europene, dar şi dinspre acestea înspre întregul sistem, mai ales la nivel naţional, prin iniţierea reţelei RO European Universities."

Două cadre didactice ae Universității Politehnica Timișoara au fost premiate în cadrul  concursului național de inovare PatriotFest. Ajns la cea de a cincea ediție, acesta a avut loc la Bcurești, în organizarea Asociației New Strategy Center, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului Telecomunicații Speciale și Serviciului de Protecție și Pază.

Dintre cele zece premii acordate la festivitatea desfășurată în cadrul Cercului Militar Național, două au revenit unor cadre didactice ale Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale de la Universitatea Politehnica Timișoara, membri ai grupului de cercetare „Intelligent Embedded Vision”, IEV@UPT.

Concursul urmărește să contribuie la procesul de inovare pentru a crește securitatea României într-o perioadă plină de provocări, când amenințările hibride devin tot mai variate și sofisticate.

Au fost premiate propunerile intitulate „Sistem AI pentru diagnosticul automat al leziunilor hepatice”, autori UPT și UMFT, reprezentați de către Georgiana Simion, și „Boundary scan – evaluarea calității plăcilor electronice”, autor Raul Ionel.

Deschiderea oficială a TM2023 va scoate din buzunarul Primăriei Timișoara 7,5 milioane de lei, la care se vor adăuga 800.000 de lei din banii alocați de la Ministerul Culturii. De vineri, 17 februarie, până duminică, 19 februarie, vor fi sute de evenimente, care vor fi distribuite în toate cartierele orașului.

Evenimentul festiv ”Sărbătorim Deschiderea!”, programat pe 17 februarie în Piața Unirii, va sărbători diversitatea culturală care caracterizează Programul Cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”. Zilele de sâmbătă și duminică oferă peste 130 de ocazii și invitații de a cunoaște mai bine orașul prin expoziții, concerte, evenimente comunitare sau spectacole distribuite în toate cartierele Timișoarei.

Deschiderea Timișoara 2023 este un program finanțat de Municipiul Timișoara, coordonat și organizat de Centrul de Proiecte.

Pe 17 februarie, de la ora 17:00, la Palatul Culturii (Sala Mare), va avea loc Ceremonia de Gală a Deschiderii Timișoara 2023. În cadrul galei, oficialitățile prezente vor susține discursuri, iar evenimentul va fi marcat de concerte susținute de doi pianiști remarcabili: Andrei Irimia, unul dintre cei mai apreciați compozitori contemporani de pian din România, precum și compozitorul și pianistul olandez Joep Beving, devenit o senzație în lumea streaming-ului muzical contemporan. Pentru acest eveniment de gală nu se vor pune în vânzare bilete pentru publicul larg, însă ceremonia va fi transmisă live pe TVR 1. Ceremonia poate fi urmărită și pe ecrane LED de mari dimensiuni, amplasate în Piața Victoriei și Piața Libertății.

Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Florin Lixandru (PSD) acuză că i-au fost retrase atribuţiile printr-un ordin de ministru pentru că a criticat legile educației. El susține că a fost pedepsit pentru „delict de opinie”, după ce a cerut o dezbatere mai amănunțită a proiectului și a venit cu propuneri.

„Pentru un delict de opinie, azi mi s-au retras atribuţiile. Perspectiva PSD asupra legilor Educaţiei este că sunt proiecte mult prea importante ce trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete! PSD va pune în discuţia coaliţiei stabilirea unui calendar extins de analiză publică şi adoptare. Timp este suficient, jalonul PNRR privind Legile Educaţiei are termen trimestrul 3 al acestui an; în plus, inclusiv Comisia Europeană recomandă ca proiectele care cuprind reforme sistemice, deci şi cele privind Legea Educaţiei, să nu fie grăbite pentru încadrarea în termen, ci să fie calitativ pregătite/finalizate până la data depunerii cererii de plată, respectiv până în martie 2024”, a scris Florin Lixandru miercuri, pe Facebook. Potrivit acestuia, analiza pe care PSD a făcut-o până acum asupra proiectelor de lege „concepute de ministerul Educaţiei a evidenţiat necesitatea corectării câtorva chestiuni cheie, definitorii pentru viitorul copiilor”.

Salariații din Învățământ au protestat, miercuri, în Capitală, și au cerut salarii mai mari. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER“, în numele celor peste 350.000 de salariați din învățământ ale căror drepturi și interese le reprezintă au pichetat sediul Guvernului.

Potrivit unui comunicat al FSLI, acțiunea urmărește să atragă atenția asupra problemelor cu care se confruntă personalul nedidactic și didactic, generate de salarizarea nemotivantă.

„Nu trebuie uitat că personalul nedidactic este singura categorie de bugetari care, nici în anul 2023, nu a atins nivelul salariilor de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022. Salariile de bază ale personalului nedidactic se situează între 1.800-2.300 de lei, iar creșterea inflației (16,4%, în luna decembrie 2022), concomitent cu creșterea prețurilor la produsele de bază și la utilități au condus la creșterea gradului de sărăcire”, conform unui comunicat de presă.

Premierul Nicolae Ciucă şi-a exprimat încrederea miercuri că pachetul legilor Educaţiei va fi aprobat de Guvern până la finalul acestei luni, astfel încât în noiembrie să fie supus dezbaterii parlamentare.

La începutul şedinţei de Guvern, premierul i-a urat bun venit în Executiv noului ministru al Educaţiei, Ligia Deca, exprimându-şi bucuria, totodată, privind creşterea prezenţei feminine în Cabinet. „Doamna ministru, aveţi o misiune pe cât de dificilă pe atât de frumoasă. Sunt convins că veţi folosi toate cunoştinţele şi energia pentru a face ceea ce se cuvine, astfel încât să asigurăm şansa la educaţie tuturor copiilor şi tinerilor din ţara noastră. Şi, de asemenea, să ridicăm nivelul calităţii în sistemul de educaţie din România. Aţi fost parte la proiectul 'România educată', aţi participat la dezbaterile publice ale pachetului legilor Educaţiei. Sunt convins să împreună cu echipa dumneavoastră la minister veţi face ce este necesar astfel încât până la finele lunii octombrie să avem pachetul de legi aprobat la Guvern şi în luna noiembrie să fie înaintat spre dezbatere şi aprobare în Parlament”, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.

Având în vedere că miercuri se marchează Ziua Educaţiei, prim-ministrul le-a urat la mulţi ani, succes şi rezultate mai bune tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu.

Trei dintre premiile speciale acordate în cadrul primei Gale a Cercetării Românești, plus unul dintre premiile la categoriile principale au fost acordate cercetătorilor români care lucrează sau au lucrat în principal în Statele Unite ale Americii. Cercetători activi în România au obținut trei dintre premiile la principalele categorii, plus un premiu special în cadrul evenimentului.

Premiile speciale:

• Sergiu Pașca – Premiul special pentru excelență în cercetare – profesor la Universitatea Stanford.

• Daniela Rus – Premiul special pentru transfer în economia rezultatelor cercetării – director al laboratorului de informatică și inteligență artificială al MIT.

• Lucian Chiriac – Premiul special pentru cercetare interdisciplinară – de la Universitatea Harvard.
• Anton Ficai – Premiul special pentru transfer în economia rezultatelor cercetării, Universitatea Politehnica București

Premiile la cele două categorii principale:

Ioana Feodorov – Premiul la Categoria I, Cercetători cu experiență – Institutul de Studii Sud Est Europene al Academiei Române (Filologie/civilizație arabă).

Lucian Mihai Itu – Premiul la Categoria II, Tineri cercetători, Universitatea Transilvania (Medicină personalizată)

Liceele pedagogie să poată forma în continuare, dar absolvenții acestora ar putea să fie angajați doar pe perioadă determinată și vor putea fi titulari după ce finalizează studiile de licență sunt solicitări ale Asociaţiei Naţionale a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice, potrivit unui document primit de Edupedu.ro. Amintim că liceele pedagogice nu vor mai putea forma învățători pentru prima dată de la înființarea acestora, potrivit proiectului de Lege a învățământului preuniversitar.

• Documentul primit cuprinde solicitările liceelor de profil după Conferinţa Naţională a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice din România, Ediția 2023, organizată la Universitatea de Vest din Timișoara în zilele de 27-28 ianuarie.

„Angajamentul de a susține și intensifica sprijinul și implicarea liceelor și colegiilor pedagogice din România membre ANCLP în profesionalizarea carierei didactice pe ruta liceu pedagogic studii de licență pentru formarea cadrelor didactice pentru învățământul primar, cu păstrarea specializării de învățător la liceele și colegiile pedagogice și cu posiblitatea ca aceștia să poată fi angajați în învățământ pe perioadă determinată, urmând să poată obține titularizarea în învățământ numai după finalizarea studiilor de licență”, conform documentului.

Startup-urile românești au atras anul trecut 101,7 milioane de euro, cu 11% peste volumul tranzacțiilor din 2021 și de 12,3 mai mari decât cele din 2017, conform Romanian Venture Report 2022, realizat de How To Web, KPMG și KPMG Legal.

În interiorul Europei Centrale și de Est, România are, de altfel, cea mai mare rată de creștere a acestor investiții, anul trecut. Pentru comparație, în Polonia, volumul total a scăzut ușor în 2022, față de anul anterior, de la 791,7 milioane euro, până la 774,7 milioane în 2021. O comparație mai detaliată între cele două țări, mai jos.

Aceste evoluții consemnate în cazul României, despre care în raport se scrie că nu sunt deloc suprinzătoare, au propulsat țara noastră pe poziția a cincea în regiune, după Estonia, Cehia, Croația și Polonia.

„Investițiile de venture capital care au implicat startup-uri românești au rezistat provocărilor puternice care au venit pe parcursul anului trecut dinspre scena globală de tehnologie și dinspre economia globală, în general. După finalul lui 2022, observăm semnale puternice că astfel de tranzacțiile ce implică strat-up-uri născute în România ar putea deveni un pariu foarte dorit pentru portofoliul investitorilor”, a declarat Alexandru Agatinei, CEO How to Web.

Suma totală atrasă în mod efectiv în 2021 a 116,9 milioane de euro, însă autorii studiului au decis ca cea mai mare tranzacție din acel interval să nu fie introdusă în statistica analizei integral, ci la valoarea mediei tranzacțiilor. Este vorba despre cele 51 de milioane de euro atrase de startup-ul FintechOS (finanțare de tip serie B), sumă catalogată ca o excepție statistică în acest caz.

Ponderea absolvenţilor de studii superioare din Bucureşti a depăşit 35%, în Ilfov a depăşit 25%, iar în Cluj a ajuns la aproape 25% ♦ La polul opus au fost judeţele Vaslui, Călăraşi şi Botoşani, cu ponderi de 7,2%, 7,4% şi 7,9%.

Doar 16% dintre români sunt absolvenţi de studii superioare, după cum arată datele din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, din totalul populaţiei rezidente din România, 43,5% au nivel mediu de educaţie, adică postliceal, liceal, profesional, învăţământ complementar sau de ucenici, 40,5% au un nivel scăzut, adică preşcolar, primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită, iar 16% au un nivel superior, adică au o diplomă de licenţă, masterat sau doctorat.

Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului Bucureşti (35,2%) şi circa un sfert dintre cei din judeţele Ilfov (25,2%) şi Cluj (24,6%) au studii superioare.