Revista presei – 2 februarie 2022

Universitatea de Vest din Timișoara este angajată într-un amplu proces de construcție a unei rețele parteneriale, alături de companii și instituții reprezentative din comunitatea locală.

În cadrul acestui format colaborativ, la sediul Universității de Vest din Timișoara, a avut loc vizita unei delegații reprezentând compania CTP România, condusă de doamna Ana Dumitrache, Country Head CTP România, dezvoltator major de parcuri industriale și logistice premium în România și Europa continentală.

Întâlnirea dintre conducerea UVT și delegația CTP România s-a concretizat prin inițierea unui parteneriat instituțional UVT – CTP, pentru realizarea de proiecte educaționale în domeniul real estate, al economiei circulare, dar și cu tematici legate de sustenabilitate, antreprenoriat și dezvoltare durabilă, ori pentru organizarea în comun a unor evenimente culturale și sportive, pentru comunitate.

Rectorul UVT, Prof.Univ.Dr. Marilen Gabriel Pirtea, subliniază caracterul strategic al acestui parteneriat dintre UVT și CTP România „Accelerarea dezvoltării centrului universitar timișorean depinde direct de funcționalitatea legăturilor dintre marile companii și universitățile timișorene. Obiectivele pe termen lung pe care UVT le-a stabilit astăzi pentru colaborarea viitoare, alături de CTP, privesc oferirea de noi alternative educaționale pentru carierele absolvenților, în domenii specifice precum sunt cele din industriile de nișă ale logisticii și real estate-ului.”

Ana Dumitrache, Country Head, CTP România, completează: “Educația este un pilon strategic în dezvoltarea business-ului nostru, precum și în dezvoltarea sectorului imobiliar în general și considerăm că este de datoria noastră, ca lider de piață, să setăm noi standarde și în această privință. Alături de UVT, printr-o gamă extinsă de proiecte educaționale, ne propunem să avem un impact și mai mare în comunitatea din Timișoara, care a devenit a doua piață ca suprafață de parcuri industriale pentru CTP în România”.

Crearea unei “rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior”, cu un buget de 338 de milioane de euro, precum și extinderea accesului universităților la bugetul de 500 de milioane de euro din PNR pentru sprijinirea cercetării și inovării au făcut obiectul unor discuții desfășuate, marți, între reprezentanții guvernului și ai Consorțiului Universitaria, ce reunește principalele instituții de învățământ superior din țară, anunță guvernul.

Potrivit unui comunicat de presă, discuțiile au vizat “oportunitățile de finanțare oferite prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte surse europene destinate susținerii învățământului tehnic superior și creării de hub-uri digitale.”

Principalele teme de discuție, conform Guvernului:

1. Extinderea sferei de aplicare a reformei din PNRR – crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior, cu un buget de 338 milioane de euro, astfel încât de aceste fonduri să beneficieze atât universități, cât și licee cu profil tehnic.

Obiectivul: din bugetul de 338 de milioane euro să fie dezvoltate zece consorții regionale, să fie dezvoltate și dotate zece campusuri profesionale integrate și să se realizeze investiții în zece campusuri profesionale integrate mixte (licee și universități tehnice).

Potrivit comunicatului, Ministerul Educației, în consultare cu reprezentanți ai Consorțiului Universitaria, va elabora un ghid care să definească în detaliu modalitatea de implementare a acestei reforme, astfel încât să fie implicate unități de învățământ profesional și tehnic inclusiv dual, universități tehnologice, agenți economici și unități administrativ-teritoriale, alți parteneri naționali/europeni (clustere de învățământ dual).

Campusurile profesionale integrate vor reprezenta infrastructura școlară și universitară (cămine, cantine, baze sportive, spații de recreere și lectură care vor deservi liceele și universitățile tehnice) și vor fi situate în cadrul consorțiilor de învățământ dual.

Beneficiari ai acestor proiecte vor fi elevi din învățământul dual, studenți de la universitățile tehnice, operatori economici, autorități publice locale.

2. Extinderea componentei din PNRR –  Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare și la marile universități, astfel încât pentru bugetul de 500 de milioane de euro al acestei componente să poată aplica marile universități cu profil informatică și cibernetică, nu doar cele tehnice.

În prezent, în grupul țintă sunt incluse Universitatea Politehnică București, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Iași, care pot aplica pentru dezvoltarea a patru centre Digital Innovation Hub’s în tehnologii avansate de componente și sisteme microelectronice. Soluțiile identificate în cadrul discuțiilor de astăzi vor permite și altor mari universități comprehensive, care au programe de profil (informatica, cibernetica, TIC, s.a.) să dezvolte hub-uri digitale cu sprijin financiar din această componentă a PNRR.

• La discuții au participat premierul Nicolae Ciucă, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Marcel Boloș, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean, consilierul de stat pentru educație și cercetare Sorin Costreie, reprezentanți ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
• Din partea mediului academic au participat rectorii universităților din Consorțiul Universitaria, respectiv rectorul Academiei de Studii Economice din București, Nicolae Istudor – președinte în exercițiu al Consorțiului Universitaria, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Tudorel Toader, rectorul Universității din București, Marian Preda, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, rectorul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca – Daniel David.

Dacă vom căuta în DEX definiția eroului, vom găsi următoarea explicație: „persoană care se distinge prin vitejie și prin curaj excepțional”. Însă, dacă ne uităm la cei de lângă noi vom vedea un alt tip de eroi: cei care cred în schimbarea în bine, dar o și reprezintă şi dedică timp pentru activități cu impact major pentru comunitate.

Despre aceștia este și proiectul foto „Eroii Urbani”, o campanie inițiată de compania IT Ness Digital Engineering și implementată de Fundația Comunitară, care poate fi admirat în ansamblurile Iulius Town Timișoara și Palas Iași. În Timișoara, compania Ness Digital Engineering își desfășoară activitatea în clădirea de birouri United Business Center 2 din anul 2017, iar în Iași este prezentă din anul 2012 în United Business Center 2 din proiectul mixt Palas.

În Iulius Town Timișoara, expoziția poate fi admirată până pe 7 februarie. Aceasta îi prezintă pe: Costin Bleotu – președintele Banat IT, Flavius Ilioni – fondator Asociația LOGS Grup de Inițiative Sociale, Nușa Cojocaru – profesor Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” Timișoara, Radu Trifan – președinte Asociației „Acasă în Banat” și coordonator al proiectelor „Color the Village” și „Țara Morilor de Apă”–, Roxana Damaschin – fondator UnLoc și OilRight –, Silvia Fierăscu – cadru didactic la Univesitatea de Vest din Timișoara și fondatoarea Social Fabrics Research Lab (FabLab), Virgil Musta – şeful secţiei de boli infecțioase a Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” din Timişoara.

O sesiune suplimentară de examene, cu prezenţă fizică, pentru disciplinele ciclului de licenţă din semestrul I al anului universitar 2021 – 2022, va fi organizată în perioada 28 februarie – 4 martie, după cum a decis Senatul Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB), potrivit Agerpres.

Potrivit hotărârii Senatului UPB, în această sesiune studenţii pot susţine doar examenele din sesiunea ianuarie – februarie 2022, programate în perioada în care au fost plasaţi în carantină sau izolare.

Dovada carantinării/izolării se va face exclusiv prin prezentarea deciziei emise de către Direcţiile de sănătate publică.

Educaţia digitală şi antreprenorială ar trebui introdusă în sistemul de învăţământ încă din clasa I, nu ca disciplină distinctă, ci ca un fir roşu care să treacă prin toate materiile, a declarat preşedintele Iniţiativei pentru Competitivitate, Andreea Paul, într-o conferinţă pe tema educaţiei şi antreprenoriatului.

„Haideţi să ne punem foarte serios întrebarea dacă îi alfabetizăm pe copiii noştri nu doar funcţional, ci şi social, digital, tehnologic, antreprenorial, dacă doriţi, pentru o lume în continuă schimbare exponenţială. Suntem în primele ore ale viitorului cuantic şi al brain-net, sau ale aşa-numitei reţele a creierului, în care forţa noastră de muncă este din ce în ce mai des înlocuită de forţa creierelor, în care combustibilii sunt datele şi inteligenţa, aşa cum bine ştim deja cu toţii, în care puterea cunoaşterii biologice va fi potenţată realmente exponenţial de puterea inteligenţei artificiale. Dacă înţelegem că puterea inteligenţei artificiale va fi peste tot, aşa cum este electricitatea de un secol încoace, înţelegem că şi şcoala trebuie să se transforme semnificativ, structural. Laboratorul de fizică a apărut după apariţia becului şi a electricităţii. Astăzi vin şi vă rog să gândim serios să introducem în fiecare şcoală laboratoare digitale educaţional-inteligente, zona de experimentare, de greşeală, de eroare, de nesancţionare a acestor greşeli sau erori, de inovaţie, de creativitate pe care le solicităm copiilor de la vârste timpurii. Şi da, în şcolile moderne educaţia digitală, educaţia antreprenorială, se face cu programe specifice încă din primii ani de şcoală, din clasa I. Aceasta este prima recomandare pe care o fac: introducerea educaţiei digitale încă din clasa I. Republica Moldova a făcut-o încă din anul 2018. Educaţia digitală şi antreprenorială ar fi bine să fie acel fir roşu care trece prin toate materiile, nu neapărat o materie separată, gândită separat”, a afirmat Andreea Paul.

De asemenea, preşedintele INACO a mai cerut organizarea de cursuri de instruire digitală pentru profesori. „Cele două solicitări cu care mă îndrept către decidentul public şi privat românesc: haideţi să introducem prin lege obligaţia de instruire reală digitală şi antreprenorială a cadrelor didactice de două ori pe an, şi nu numai digitală şi antreprenorială, ci pentru tot ceea ce înseamnă pedagogia modernă şi inovatoare. Iar a doua solicitare e să construim un smart lab, adică un laborator educaţional digital inteligent în fiecare şcoală, pentru că scopul nostru transformator masiv al educaţiei este accesul gratuit al tuturor elevilor din România la educaţie digitală inteligentă”, a menţionat Andreea Paul.

Promovarea la nivel internaţional a creativităţii româneşti, printr-o prezentare accentuată a patrimoniului cultural şi a creaţiei contemporane, precum şi susţinerea proiectelor şi programelor creatorilor şi operatorilor culturali români şi a acţiunilor de diplomaţie culturală sunt temele principale în strategia Institutului Cultural Român de promovare în perioada 2022-2026.

Pentru această perioadă, se au în vedere trei obiective din cele 13 prevăzute în Legea nr. 356 din 11 iulie 2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român: conceperea de proiecte şi dezvoltarea de programe şi schimburi cu caracter cultural, artistic, ştiinţific, educativ, documentar; facilitarea dialogului şi a colaborării; favorizarea deschiderii spre celelalte culturi ale lumii şi a receptării acestora în spaţiul românesc, potrivit unui comunicat transmis News.ro.

Conform strategiei aprobate, axele pentru dezvoltare şi direcţiile de acţiune ale strategiei Institutului Cultural Român în perioada 2022-2026 sunt: