Revista presei – 2 decembrie 2021

Universitatea de Vest din Timișoara organizează un concurs dedicat Zilei Naționale a României. Oamenii sunt invitați să compună proză scurtă despre „o stare, un moment în care te-a durut depărtarea, sau în care te-ai simțit mândru că vii din povestea asta, nu neapărat roș-galben-albastră, ci purpurie”.

Concursul organizat de UVT se adresează tuturor celor ce vor să-și exprime sentimentele față de România de ziua națională, în proză scurtă.

„Dorim să te invităm să ne spui despre asta, acum, în preajma zilei noastre naționale. Scrie-ne câteva rânduri despre un moment în care român / România au durut, de bine (poate fi o definire a cuvântului dor?), sau au contat. Îți propunem un mod de a spune altfel decât prin gesturile de care te-ai săturat deja despre când a mișcat sufletul tău. Când ai simțit «chestia aia» față de ceva din ce e România. Poți fi student al UVT sau oriunde, elev sau bunic, șofer de autobuz sau chimist, aici, în aceste fruntarii, sau departe (…) Succes la scris”, transmit reprezentanții UVT.

Doritorii pot trimite un text de până la 2000 de semne (cu tot cu spații) pe adresa de mail 1.decembrie@e-uvt.ro, până în 10 decembrie inclusiv. Vor fi selectate câte trei texte la categoriile elevi, studenți și general care vor fi premiate simbolic.

Carmen Bărbulescu este de o lună stagiar în cabinetul unui europarlamentar român la Bruxelles. Fosta jurnalistă nu a luat pensia ca pe o perioadă de vid, ci a tot căutat oportunități pentru a se dezvolta și de aceea a aplicat la concursul pentru stagiari seniori din Parlamentul European. Povestește într-un interviu în Școala 9 ce înseamnă munca sa în una dintre cele mai importante instituții de pe continent și cum se raportează la ideea de învățare pe tot parcursul vieții.

Obiectivul naţional al României pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii a fost de a creşte participarea persoanelor cu vârste cuprinse între 25-64 ani la 10% până în 2020 la programe de formare de orice tip. România a reușit să rateze și împlinirea acestui indicator, iar astăzi trăim într-o realitate profund catastrofală din perspectiva participării la învățare pe tot parcursul vieții.

Doar 1% dintre cetățenii din categoria de vârstă antemenționată participă la vreun program de formare, iar pandemia a sistat foarte multe din aceste oportunități care, în mod obișnuit, se desfășurau față în față. Suntem ultimii din Uniunea Europeană la capitolul participarea adulților la învățare continuă și, deși politicienii menționează în treacăt acest lucru, el nu a reușit să devină mai mult decât o constatare sau cel mult un deziderat cuprins într-o strategie națională.

La nivel european, însă, avem și exemple de bune practici, unul dintre acestea venind chiar de la un europarlamentar român. Nicu Ștefănuță (USR) a organizat, în acest an, primul stagiu de practică pentru pensionari în Parlamentul European, iar Școala9 a purtat o discuție despre învățare, muncă și sens cu prima stagiară pensionară din istoria instituției. Carmen Bărbulescu (61 ani) este jurnalist de meserie, deși a terminat facultatea de chimie, a activat în multe redacții de presă scrisă și audiovizual, iar în ultimii 20 de ani a lucrat ca realizator de programe TV în Televiziunea Română.

Stagiul ei durează trei luni, iar practica este remunerată printr-o indemnizație care ajunge la fix pentru a plăti chiria și masa în Bruxelles, un oraș cu costuri de trai ridicate. Până când alți parlamentari vor prelua exemplul, Carmen crede că toți cei care au bunici interesați ar trebui să le scrie europarlamentarilor români pentru a-i întreba dacă au de gând să ofere astfel de oportunități.

Orchestra Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara onorează invitația primită din partea Ambasadei României în Italia, susținând un concert la prestigioasa locație Roma – Auditorium Parco della Musica, într-un moment cu totul special, cu prilejul Zilei Naționale a României.

Evenimentul, înscris în seria binecunoscută de producții cuprinsă sub genericul „La UVT, Cultura este Capitală!”,  este transmis live,  pe pagina de facebook UVT, dar și pe pagina de facebook a Ambasadei României din Italia.

La eveniment au participat șase sute de invitați, printre care reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Italiene, membri ai corpului diplomatic și ai mediului academic, oameni de afaceri, jurnaliști, precum și membri ai comunității românești din Italia.

Pentru a marca solemnitatea evenimentului, marele violonist Alexandru Tomescu, căruia statul român i-a încredințat o vioară Stradivarius, interpretează un repertoriu remarcabil alături de Orchestra Facultății de Muzică și Teatru, sub bagheta dirijorului Sebastian Felea.

O inedită campanie inițiată de compania de IT Ness Digital Engineering, în parteneriat cu Fundația Comunitară Timișoara pentru a identifica oamenii a căror superputere înseamnă faptele bune, a menționat-o pe reșițeanca Silvia Fierăscu alături de alte șase persoane notabile pe o listă care a rămas în continuare deschisă.

Inițiativa a fost gândită cu un puternic impact vizual: portretele eroilor urbani fiind amplasate în Piața Unirii din Timișoara.

Un juriu alcătuit din jurnaliști și reprezentanți ai instituțiilor inițiatoare ale campaniei a decis ca dintre eroii urbani care merită să primească recunoștința publică să facă parte persoane care s-au remarcat în diverse domenii profesionale: medicină, IT, asistență socială, patrimoniu cultural, educație.

Ness Digital Engineering este o companie de IT prezentă în 17 țări cu peste 3.500 de angajați și 500 de clienți, în România activând cu două filiale: la Timișoara și Iași.

„Cadru didactic la Universitatea de Vest din Timișoara, Silvia Fierăscu este și fondatoarea Social Fabrics Research Lab (FabLab). Este persoana care a introdus Știința Rețelelor în Timișoara și inspiră generații de studenți în domenii «cutting edge» ale societății. Social Fabrics Research Lab, laborator de cercetare, dezvoltare și inovare în științele sociale, găzduiește peste 50 de studenți activi. Din fiecare cohortă implicată anual, majoritatea își găsesc job-uri în domeniu datorită experienței practice de lucru la FabLab sau a oportunităților oferite”, se arată în prezentarea postată pe site-ul eroiurbani.ro.

O producție video Televiziunea Info HD

Universitatea de Vest din Timișoara a demarat un proiect finanțat prin POIM prin care va achiziționa aparatură tehnologică de ultimă generație pentru prevenirea și diminuarea infecțiilor cu Covid-19. Proiectul se derulează până în august 2022.

23 de locații din cadrul Universității de Vest vor fi dotate, în cadrul acestui proiect, cu aparatură destinată dezinfecției și sterilizării aerului de tipul nebulizatoarelor. Vor fi achiziționate terminale de acces și control încorporate cu recunoaștere facială și detectoare de temperatură, sisteme de control acces pe bază de termoscanare, porți de dezinfecție cu sistem de pulverizare pentru trafic intens, precum și nebulizatoare/atomizoare pentru dezinfecția și sterilizarea aerului.

Valoarea totală a contractului de finanțare este de 1,2 milioane de lei și reprezintă finanțare 100% nerambursabilă.

Proiect este cofinanțat din Fondul de Coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Cofinanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

În perioada 22-26 noiembrie, s-a desfășurat primul Program de Studiu Intensiv din cadrul proiectului Erasmus+ nr. 2020-1-RO01-KA203-080299 „Smart Teaching in Accounting – Meeting Place Online (STAMP-Online)”. Acesta a fost implementat de Universitatea de Vest din Timișoara în parteneriat cu 12 universități europene.

În cadrul proiectului, universitățile partenere contribuie la dezvoltarea de studii de caz din domeniul contabilității, care sunt rezolvate de studenți în echipe internaționale. Cele patru studii de caz ilustrează efectele digitalizării în raportarea financiară conform IFRS, fiscalitatea internațională, raportarea non-financiară și audit.

Universitățile partenere în proiect sunt următoarele: Universitatea de Vest din Timișoara, România; Friedrich Alexander University Erlangen Nürnberg, Germania; Bournemouth University, Marea Britanie; Corvinus University of Budapest, Ungaria; Leopold-Franzens University, Innsbruck, Austria; Instituto Politecnico do Porto, Portugalia;  International Hellenic University, Kavala, Grecia; Université de Bretagne-Sud, Vannes, Franța; Université du Luxembourg, Luxemburg; Università degli Studi di Urbino Carlo Bo, Urbino, Italia; Universidade de Vigo, Spania și ISM University of Management and Economics, Vilnius, Lituania. Lider de proiect este Universitatea de Vest din Timișoara, prin Departamentul de Contabilitate și Audit din cadrul Facultății de Economie și de Administrare a Afacerilor.

Proiectul presupune organizarea unui număr de trei programe de studiu intensiv, la care fiecare universitate parteneră participă în medie cu cinci studenți.

„Al cui e, astăzi, un ziar? Al cititorilor și al oamenilor care și-au lăsat toată viața în redacție sau al celor care se autodenumesc «făcătorii de bani și de Excel»?”, se întreabă, într-o scrisoare deschisă, publicată pe 25 noiembrie, de Adam Michnik, redactor-șef al cotidianului Gazeta Wyborcza, reputatul ziar al „Solidarității” poloneze.

„Conducerea Gazeta Wyborcza și-a pierdut încrederea în Consiliul de Administrație al Agora”, scrie în debutul scrisorii pe care conducerea editorială a ziarului a adresat-o cititorilor joi, 25 noiembrie.  Gazeta Wyborcza deține nu doar una dintre cele mai prestigioase moșteniri de combativitate jurnalistică și curaj din presa mondială, ci și un public impresionant. „Avem peste 260.000 de abonamente digitale”, au anunțat ziariștii din redacție.

În ciuda succesului, ei au acuzat că Agora, compania care patronează și editează ziarul, vrea să adauge site-ul wyborcza.pl unui portal intitulat gazeta.pl, „care merge cu succes pe drumul său pentru a crea un amestec dăunător de conținut incompatibil”, după cum îl caracterizează redacția, în scrisoarea citată.

Editorul Jerzy Wójcik, „arhitectul succesului nostru”, cum îl numește redacția, a fost concediat recent, pentru că nu a fost de acord cu Agora în privința acestei dezvoltări. Jurnaliștii descriu modul în care editorul a fost concediat.

„Consiliul de Administrație l-a demis disciplinar pe Jerzy Wójcik, editorul nostru. Cunoașteți aceste metode. Acum se face de acasă. Manual. După 30 de ani de muncă vine un e-mail, apoi se deconectează contul de e-mail, cardul nu mai merge, îți iau telefonul și calculatorul. Și afară pe ușă! Fără drepturi. Așa arată «etica» într-o companie a cărei conducere are gura plină de vorbe înalte”, scrie Adam Michnik.

Adam Michnik și colegul său Jarosław Kurski, primul său adjunct, au decis să facă situația publică și să înfrunte conducerea de business și pe proprietarii companiei.

„Avem venituri stabile și generăm profit pe care vrem să-l reinvestim în dezvoltare – în redacție, în oameni și tehnologie. Într-un cuvânt, avem succes care a devenit, în mod paradoxal, problema noastră. Ne oferă ceea ce niciun partid criminal sau orice corporație lacomă și mioapă nu poate tolera. Independenţă”, susțin reprezentanții redacției. Ei spun că Agora vrea și mai mult succes, și mai mulți bani. Și reduceri de costuri.

Ne aflăm în perioada de pregătire a bugetului consolidat pentru anul 2022, iar informațiile care ne vin de la partidele noii coaliții sunt contradictorii.

Pe de o parte, social-democrații ar dori să crească alocațiile și pensiile  cu circa 13 miliarde lei (1,1 la sută din PIB), în condițiile în care România s-a angajat să reducă în anul 2022 deficitul bugetar cu aproximativ 1,5 la sută din PIB.

De cealaltă parte, liberalii spun că nu se pune problema vreunei creșteri de impozite și taxe (și nici de eliminare a numeroaselor exceptări și facilități), astfel încât toate speranțele pentru a reuși o consolidare fiscală cu politici expansioniste (!) se leagă de:

• o mai bună colectare a veniturilor (dar crede oare cineva că aceasta se poate îmbunătăți cu 2,6 procente din PIB într-un singur an?);
• o creștere economică susținută (deși există toate semnalele că – fie și în cel mai bun scenariu – aceasta nu va depăși 4 – 4,5 la sută în anul 2022);
• atragerea de fonduri europene (cu toate că ea se va face cu mare întârziere și, în orice caz, este neutră din punct de vedere fiscal, veniturile fiind egale cu cheltuielile).

Iată-ne, așadar, pe planeta Utopia, unde toată lumea câștigă fără să sacrifice nimic. Dar adevărata dramă constă în faptul că această viziune este împărtășită de toate economiile dezvoltate ale lumii. Ca într-un Amurg al Zeilor wagnerian, acestea încearcă să stoarcă ultima picătură de popularitate, înainte de a fi confruntate cu nota de plată pentru actualele politici expansioniste. Notă de plată care va lua forma inflației, a deficitelor bugetare și a datoriilor publice mari, numai bune de lăsat moștenire generațiilor viitoare (alături de sacrificiile presupuse de modificările climatice).

Faptul că relaxarea monetară și fiscală nu mai poate continua ar fi trebuit să devină evident chiar și pentru economiile dezvoltate. Dacă acest lucru nu se întâmplă, este din cauza a șapte motive pe care le vom trece în revistă în cele ce urmează. Pentru o mai bună înțelegere, vom împărți respectivele motive în două grupe: motive pentru a continua relaxarea         business-as-usual, pe de o parte, respectiv motive pentru care, deși consolidarea monetar-fiscală ar fi de dorit, ea mai poate fi amânată o perioadă. Vom arăta de asemenea că imitarea mecanică a acestor motivații de către autoritățile din România nu are nici un temei economic.