EȘTI AICI:
Revista presei – 2 aprilie 2021

Revista presei – 2 aprilie 2021

Eui Banner 201911
Rețeaua RO European Universities setează un mecanism de consultări practice pentru o abordare eficientă a oportunităţilor iniţiativei europene Erasmus+ Europe
stiripesurse.ro

În cadrul celor două apeluri de selecție, organizate în 2019 și 2020 sub umbrela Inițiativei „Universități Europene”, Comisia Europeană a identificat 41 de alianțe universitare europene ce au propus proiecte vizionare privind dezvoltarea unor cadre inter-instituționale de cooperare și acțiuni de colaborare strategică în domeniile educației și cercetării.

În acest context, nouă dintre cele zece instituții de învățământ superior din România care fac parte din astfel de consorții au constituit, la finalul anului 2020, o rețea de universități românești care implementează proiecte Erasmus+ Universități Europene. Acestea sunt: Universitatea Tehnică de Construcții din București, Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea din Petroșani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Politehnica din București și Universitatea de Vest din Timișoara.

Scopul acestei rețele este unul dublu:

• schimbul de bune practici în implementarea proiectelor Erasmus+ Universități Europene între cele nouă instituții de învățământ superior;

• formarea unui nucleu reprezentativ de universități românești ce vor lua parte la definirea viitorului învățământului superior european, cu scopul de a utiliza experiențele și rezultatele activităților din cele nouă alianțe europene, în beneficiul tuturor studenților și cadrelor didactice din România prin transfer de bune practici sau contribuţii la dezvoltarea politicilor publice în domeniu.

Având în vedere importanța reprezentării studenților într-un astfel de demers, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a devenit un partener al rețelei mai sus menționate încă din faza inițială a organizării acesteia.

În urma întâlnirilor de lucru organizate în perioada ianuarie-martie 2021 la nivelul rețelei s-au identificat trei teme majore, de interes pentru toate cele nouă universităţi implicate:

  • micro-credenţialele,
  • programele de studiu cu diplomă comună şi
  • mobilităţile virtuale

De asemenea, s-a concluzionat că implementarea cu succes a activităţilor asumate în cadrul consorțiilor din care aceste universități fac parte a poate deveni un incubator pentru transferul de bune practici către alte universități din ţară. În acest sens, universitățile implicate au transmis concluziile grupurilor de lucru pe temele mai sus menţionate la începutul lunii martie şi au lansat o invitație la dialog următoarelor instituții din România:

  • Ministerul Educației (Direcţia Generală Ȋnvăţământ Universitar, Direcţia Generală Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene, Centrul Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor),
  • Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior,
  • Autoritatea Națională pentru Calificări și
  • Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale.

Astfel, miercuri, 31.03.2021, a avut loc o masă rotundă virtuală ce a reunit reprezentanţi ai tuturor instituţiilor invitate la dialog, precum şi ai ANOSR, împreună cu cei ai universităţilor din reţea. Cel mai important rezultat al întâlnirii a fost faptul că există un acord general referitor la necesitatea unor acţiuni comune, colaborative, privind provocările şi oportunităţile iniţiativei Erasmus+ European Universities pentru cei care implementează aceste proiecte, în particular, dar şi pentru întregul sistem de învăţământ superior din România, în general. În luna aprilie, grupurile de lucru deja existente la nivelul reţelei RO European Universities vor fi completate cu colegi din instituţiile centrale, pentru a aprofunda, împreună, aceste subiecte şi pentru a avansa în direcţia obiectivelor pe care ni le-am propus: dezvoltare şi schimb de bune practici în vederea generării unor schimbări sistemice.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, confirmă rezultatele dialogului realizat: „După o discuţie nișată asupra celor trei teme abordate (micro-credenţialele, programele de studiu cu diplomă comună şi mobilităţile virtuale), fiecare instituţie şi-a asumat angajamente punctuale în direcţia dezvoltării de iniţiative legislative şi de politici publice care să maximizeze oportunităţile oferite de Universităţile Europene. Primele rezultate ale acestui proces se vor putea observa în dezvoltarea legislaţiei privind programele de studiu cu diplomă comună, în privinţa căreia România era deficitară şi care reprezintă o prioritate pentru internaţionalizarea universităţilor.

6579091rowstudentsdoingexam Scaled
Cât i-a costat pe părinți școala online? 95% dintre părinți au suportat costuri ascunse ale educației
hotnews.ro
În primul an de pandemie, când școala s-a desfăsurat preponderent online, 95% dintre părinți afirmă că au suportat costuri ascunse ale educației, pe care le estimează la 4200 lei, cu 1000 de lei decât cel estimat de părinți în 2018, arată un sondaj online realizat de Salvați Copiii România.
Cheltuielile ajung însă la 6.798 de lei, după însumarea răspunsurilor privind cheltuieli specifice (meditații, rechizite, manuale).

Astfel, costul total mediu nepromptat (estimarea părintelui despre cât a costat educația copilului într-un interval de timp, fără a i se indica categorii de costuri) este de aproximativ 4.200 de lei, se arată într-un comunicat al organizației.
Costul mediu alocat serviciilor de tip Școală după școală s-a dublat, iar învățământul derulat online a generat categorii noi de costuri, precum achiziția de laptop/tabletă, telefon mobil sau echipamente periferice. Toate aceste echipamente se traduc într-un cost mediu de 5.800 de lei pe familie, arată datele anchetei realizate de Salvați Copiii România.

Aproape jumătate dintre părinți au alocat peste 5.000 de lei educației copiilor, în condițiile în care școala s-a desfășurat preponderent în online.

Top trei costuri în ordinea importanței percepute în calitatea educației este alcătuit din:

  • echipamente IT și manuale școlare
  • materiale igienico-sanitare
  • alimentație.

 

7264796molnarzoltandraganescu
Ovidiu Drăgănescu este, oficial, subprefect de Timiș. A depus jurământul
tion.ro
Echipă completă la Prefectura Timiș. Subprefectul Ovidiu Drăgănescu a depus jurământul joi, 1 aprilie, după ce a fost numit de Guvernul României în funcție cu o zi în urmă. El a fost propunerea PNL.
Ovidiu Drăgănescu a depus jurământul într-o ceremonie transmisă online. Alături i-au fost subprefectul Andrei Molnar și prefectul județului Timiș, Zoltan Nemeth. Cei doi au depus jurământul tot într-o ceremonie transmisă online, alături de ceilalți reprezentanți ai Guvernului în teritoriu din întreaga țară, în 4 martie.
Liberalul Ovidiu Drăgănescu a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș, deputat al PNL Timiș în perioada 1996-2004 și prefect al județului. Drăgănescu este unul dintre fondatorii filialei Timiș a PNL încă din 1990 şi a fost președinte al filialei, secretar general al PNL si membru în Biroul Politic Central.
Universitatea Babes Bolyai E1603192206103
Hartă interactivă care arată rata de incidență la nivelul fiecărei localități din România, dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea Babeș Bolyai
edupedu.ro

Cercetătorii de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj au realizat o hartă interactivă care arată rata de incidență la nivelul fiecărei localități din România, datele fiind actualizate zilnic, se arată într-un comunicat de presă al universității.

Mai exact, pentru a veni în ajutorul populației și a factorilor decizionali, harta a fost realizată de Școala de Științe Sociale a UBB, prin intermediul unei echipe de cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).

Harta interactivă este realizată în cadrul proiectului de cercetare denumit COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), care monitorizează în timp real evoluția pandemiei, respectiv starea economică a țării, oferind în același timp previziuni pe termen scurt și mediu privind pandemia și performanța economică a României.

„Proiectul lansat de noi se concentrează în primul rând asupra consecințelor economice ale pandemiei, respectiv asupra elaborării unor studii și analize privind perspectivele post-COVID-19 ale economiei românești. Pandemia reprezintă o perioadă de incertitudine și volatilitate ridicată, în care situația se poate schimba radical de la o zi la alta. Este de datoria noastră să monitorizăm atent și evoluția pandemiei, aceasta având consecințe economice semnificative chiar și pe termen foarte scurt. Din acest considerent s-a născut ideea de a construi un instrument util pentru întreaga societate, care să arate în timp real evoluția ratei de incidență la nivelul localităților din România. Ne bucurăm să fim printre primele organizații care lansează o astfel de hartă interactivă, prin care rezultatele cercetărilor derulate de noi sunt transferate instant în sfera publică pentru beneficiul direct al întregii comunități”, spune conf. univ. dr. Răzvan V. Mustață, decanul FSEGA.

Rezultatele complete ale proiectului de cercetare, actualizate în regim zilnic, pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim).

Marin Popescu ISJ Timis 300x244
Perioada de carantină zonală şi-a demonstrat efectele pozitive, în ultimele două săptămâni fiind raportate cele mai puţine cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 din toamna trecută, declară Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Timiş, Marin Popescu
edumanager.ro

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Timiş, Marin Popescu, a declarat că perioada de carantină zonală şi-a demonstrat efectele pozitive, în ultimele două săptămâni fiind raportate cele mai puţine cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 din toamna trecută.

Noile contaminări s-au înregistrat în rândul elevilor şi al angajaţilor din învăţământ care au desfăşurat activităţi faţă în faţă.

„Situaţia pe ultimele două săptămâni arată că avem 17 elevi şi 55 de angajaţi infectaţi. Este vorba doar despre elevii şi cadrele didactice care desfăşoară activităţi faţă în faţă, nu şi despre cei din online, care sunt acasă, izolaţi. Remarcăm faptul că această carantină şi-a arătat efectul din perspectiva comunităţii educaţionale, în ultimele 14 zile avem cel mai mic număr de copii şi cadre didactice infectate la nivelul judeţului, corelat cu situaţia cumulată de la sfârşitul lunii octombrie. Dar faptul că şcolile au rămas închise va avea efecte care se vor vedea în viitor”, a afirmat Marin Popescu, într-o conferinţă de presă.

Cumulat, din luna octombrie până azi, în judeţ nu a existat niciun caz de elev spitalizat cu COVID, dar 433 au fost carantinaţi, din care 214 în Timişoara; 15 cadre didactice au fost spitalizate, din care şapte în Timişoara. Numărul cadrelor didactice infectate cu SARS-CoV-2 care au decedat în această perioadă a ajuns la opt, ultimul deces fiind înregistrat săptămâna trecută, la o şcoală din Timişoara.

Din octombrie, 855 de angajaţi din sistemul de învăţământ timişean au fost în carantină/izolare, dintre care 616 în Timişoara.

În altă ordine de idei, Marin Popescu a precizat că dacă joi Timişoara va ieşi din carantină, elevii ar putea reveni la şcoală, ţinând cont, însă, de noile scenarii impuse la nivel naţional.

Cand Are Loc Bacalaureatul Din 2016
Rezultate slabe la simularea BAC 2021 | Prof. Mihai Bălună: Elevii preferă „rețete”, în loc să învețe să judece
rfi.ro

Ministerul Educației a publicat rezultatele la simularea examenului de Bacalaureat din acest an. Procentul de promovare, adică mediile mai mari sau egale cu 6, este de doar 40,71%, cu aproape două puncte procentuale mai puțin decât la precedenta simulare, în condițiile în care dificultatea subiectelor este pe un trend descendent. Așadar, din punct de vedere statistic, mai puțin de un elev din doi a reușit să treacă examenul de simulare a bacalaureatului. Cel mai bine elevii de clasa a 12-a s-au descurcat la limba română, unde aproape trei sferturi dintre ei au obținut notă de trecere (70.2%). Mult mai dificil s-a dovedit a fi examenul la disciplina obligatorie a profilului, matematică sau istorie: puțin peste 50% dintre elevi au luat reușit să ia cel puțin nota 5. Cum se explică rezultatele slabe obținute de viitorii absolvenți de liceu? RFI l-a întrebat pe reputatul profesor de matematică Mihai Bălună, de la liceul Mihai Viteazu din Capitală.

Mihai Bălună: Nu sunt de acord cu afirmația că subiectele au fost mai ușoare. Au fost subiecte care au permis obținerea unei note de trecere, dar care au pus probleme în ceea ce privește obținerea notelor foarte mari. Din punct de vedere al dificultății mie mi s-au părut foarte bine calibrate. Au dat posibilitatea celor care au pus cât de cât mâna poe carte să ia o notă acceptabilă. De semenea, lucru care nu s-a mai întâmplat de mult, au dat posibilitatea celor care s-au preocupat cu adevărat să își dovedească nivelul de pregătire și în acest fel să se vadă că s-au străduit și că știu carte.

Reporter: Doar unul din doi elevi a reușit să obțină notă peste 5 la această simulare la disciplina obligatorie a profilului. Cum vi se pare statistica?

MB: Încă nu s-a inventat vreun sistem de întrebări la care să poți răspunde fără să studiezi. Unii dintre elevii de clasa a XII-a încă nu s-au apucat, nu și-au finalizat recapitulările. Subiectul a fost din întrebări pentru toată materia de liceu. Până la bacalaureat mai sunt vreo trei luni. În aceste trei luni e de așteptat ca elevii care sunt în fața acestui examen să își îmbunătățească nivelul și să se pună la punct cu materia la un nivel cel puțin acceptabil.

Rep: În 2020, promovabilitatea la bacalaureat a fost undeva la două treimi dintre cei înscriși la acest examen. În acest an ne putem apropia de acest procent în opinia dumneavoastră, având în vedere dificultățile din sistemul de educație generate de criza sanitară?

MB: Nu cred că vor fi procentaje mai mici decât cele din anii trecuți. Procentaje ca în perioada în care rezultatele erau umflate prin faptul că se știau de la bun început întrebările, iar elevii, printr-o cale sau alta găseau răspunsurile la întrebări fără să știe cum s epot obține pe alte cale, nu au cum să se mai atingă. Nici nu știu dacă sunt sănătoase.

UVT utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru.

Te informam ca ne-am actualizat politicile pentru a integra in acestea si in activitatea curenta a UVT cele mai recente modificari propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrareadatelor cu caracter personal si pentru a citi si intelee continutul Politicii Cookie.

Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.