Revista presei – 19 septembrie 2022

Studenții din întreaga lume se pot înscrie până pe 31 octombrie la un concurs internațional organizat de UNESCO despre orașele incluzive și promovarea construcției unui mediu accesibil, după cum scrie organizația pe site-ul propriu.

Luptând cu facturi şi credite scăpate de sub control, tinerii ar putea renunţa la ideea de a mai urma studii superioare, spune Georgiana Țăranu. Profesoara de 35 de ani nu e deloc optimistă în ceea ce privește viitorul.

DW: Când v-ați hotărât să începeți o carieră de profesor?

Georgiana Țăranu: În anii de facultate a început să mi se contureze tot mai clar ideea că mi-ar plăcea să fac ce făceau profesorii cu noi, studenţii: să adresez întrebări la care să îmi fie greu să răspund fără argumente sau lecturi pe subiect, să provoc reacţii, să trezesc curiozităţi, să stimulez apetitul pentru cunoaștere, să dezbat liber, să pun la îndoială ce credeam că ştiu.

Ați fi ales această cale și dacă ar fi fost să predați la școala generală sau la liceu?

De fapt, în cazul meu chiar aşa a fost, am predat mai întâi, cu câţiva ani înainte de a ajunge în sistemul universitar, timp de un an, cultură civică în câteva şcoli generale din Constanţa. Mi-a plăcut mult experienţa didactică în sine. Au fost însă şi lucruri care m-au dezarmat. De pildă, faptul că, deşi luasem nota 10 la titularizare, statutul precar al disciplinei a făcut să nu am ce post titularizabil să aleg: am sfârşit prin a preda la trei şcoli din oraș, reuşind să cumulez doar două treimi din norma didactică. La fel de dezolantă era şi firava importanţă care se atribuia acestei materii. De pildă, îmi amintesc cum unii colegi m-au rugat să nu mai pregătesc elevii buni pentru olimpiada de cultură civică întrucât era de preferat să se concentreze pe materiile care contau cu adevărat: română şi matematică. În ansamblu, am considerat că mi s-ar potrivi atmosfera mult mai liberă a mediului universitar.

Ce vi se pare cel mai greu în relația profesor-student, profesor-elev?

Cel mai greu mi se pare să construieşti relaţia în sine. Livrarea de informaţii, dezbaterea, evaluarea vin oarecum mai uşor, în virtutea pregătirii şi a experienţei. Însă greu este a construi acea relaţie, adică a crea acel spaţiu de siguranță în care studentul să se simtă confortabil să asculte și apoi să te întrebe de ce, să îşi exprime părerea sau, ideal, să se simtă aşa de intrigat de ce ai spus încât să se ducă acasă să caute mai multe. Este aici de găsit un echilibru, care mie mi se pare foarte fin, între a inspira atât profesional, prin pregătire și competenţă, cât şi uman, prin entuziasm, disponibilitate etc. Să inspiri în această dublă ipostază cred că este cel mai greu. Rita Pierson, o specialistă americană în educaţie, are o formulă pentru treaba asta care mie îmi place mult: copiii nu învaţă de la profesori pe care nu îi plac. Cred că se aplică la orice formă de educaţie şi la orice nivel.

Cupa Timisoara a ramas pe Bega, dupa ce gazda competitiei s-a impus la doar un punct diferenta in fata maghiarilor de la Duna Aszfalt Kecskemet.

Dupa ce sambata formatia maghiara a trecut cu 82-76 de CSU Sibiu, gruparea din tara vecina a jucat finala Cupei Timisoara cu gazdele de la SCM OHMA Mozzart Bet.
Prima jumatate a fost una mai slaba pentru timisoreni, care s-au vazut condusi la 12 puncte diferenta, 38-26.

In ultimele doua sferturi timisorenii au evoluat din ce in ce mai bine si au reusit sa recupereze ecartul, iar in cele din urma s-au impus la limita, 81 – 80.

Odata cu acest turneu SCM OHMA Mozzart Bet a incheiat meciurile de verificare. In saptamana care urmeaza banatenii incep meciurile din Alpe Adria Cup, cu turneul de la Zabok, in Croatia. Timisorenii vor da piept cu gazdele de la Zabok, in 22 septembrie, si cu KK Rogaska, din Slovenia, o zi mai tarziu.

Pe 15 și 16 septembrie, la Poiana Brașov, a avut loc Summitul Rethink Romania 2050 – Capitolul 1 – Reconstruim educația. Reconfigurăm demografia – primul eveniment internațional din România care vizează transformarea Educației și Demografiei. Experți internaționali și locali, antreprenori, decidenți, jurnaliști, formatori de opinie și reprezentanți ai societății civile au contribuit la formularea de soluții, în cadrul discuțiilor din paneluri și a atelierelor de co-creare.

Printre invitații la Summit s-au numărat: Prim-ministrul Nicolae Ciucă (intervenție live online), Vicepresedintele Comisiei Europene, Comisarul European pentru Promovarea modului de viata european, Margaritis Schinas (intervenție live online), Sandra Pralong, Consilier de Stat, Administrația Prezidențială, Primarul Municipiului Brașov Allen Coliban, Prof. Dr Ray F. Iunius, CEO Winsedswiss Education Group, Profesor la Facultatea de Business și Economie a Universității din Lausanne, Elveția, Gintaras Steponavičius, Director (CEE +) pentru Cormack Consulting Group, fost Ministru al Educației în Lituania, Louka Parry, CEO și fondator The Learning Future, learning strategist and education futurist, Minh-Huy Lai, COO, Generation Europe & David Timiș, Global Communications Manager Generation.

Președintele Rethink Romania Dragoș Anastasiu a explicat care e motivația care a stat la baza acestei inițiative: “Au trecut mai mult de 30 de ani de la Revoluția din 1989, punctul de plecare al noii Românii. S-au întâmplat multe lucruri bune în acest interval, dar simțim că era loc de mai bine. Astăzi, populația este în scădere, iar sistemul de educație românesc are nevoie de o reformă profundă. Ne dorim o altfel de Românie pentru următorii 30 de ani, o Românie în care cetățenii săi, dar mai ales tinerii, să iubească să trăiască. Credem că este nevoie să transformăm mentalitățile care au generat ceea ce suntem azi. Trebuie să avem mai multă încredere unii în alții, să ne pese și să descoperim cuvântul <<împreună>>. Pentru a ajunge acolo în 2050, avem nevoie de transformări, iar transformările reale pot fi făcute doar prin colaborare și incluziune. Asta face Rethink Romania: prin acest Summit, adunăm la Poiana Brașov oameni care pot conduce schimbarea în educație și demografie prin idei și dialoguri incluzive și vizionare”.

LitVest 2022, Festival Internațional de Literatură organizat de Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, propune, în perioada 21-24 septembrie, o (lec)tură de forță literară cu toate conceptele-provocare din dotare: Pătura care citește, Text concerto etc.

Fiind unul dintre cele mai creative festivaluri literare, LitVest a impus Timișoara drept Capitală a lecturilor publice, îndreptățindu-i candidatura la statutul de Oraș al Literaturii, acordat de UNESCO.

LitVest 2022 înseamnă, în primul rând, text-concerte. Recitaluri muzicale cu inserturi literare. Întâlniri unice cu: Horea Crișovan, (miercuri, 21.09, ora 19, în Bruck Café, str. Mercy nr. 9); Iris, (vineri, 23.09, ora 21, în Club Heaven); AnonimTM (sâmbătă 24.09, ora 21, D’arc Atelier, Piața Unirii nr.5).

Pătura care citește, cunoscutul picnic urban de lectură, deschide și anul acesta festivalul. Miercuri, 21.09, ora 12, cărțile gătite de sărbătoare vor aduna, în Piața Unirii, cititori din toate păturile sociale: de la scriitori la muncitori, de la elevi la sportivi de performanță, de la polițiști și jandarmi la pompieri și infanteriști, de la copii cu cerințe educaționale speciale, la persoane private de libertate.

Publicul are un rol activ, este un „acționar” al manifestării, nu asistă, ci realizează lectura unor texte, o săvârșește. Categoriile de participanți reprezintă un veritabil eșantion, o Românie în miniatură. Incluziunea socială este vizibilă și prin atenția acordată tinerilor din mediul rural și din școlile din județ.

În cadrul festivalului, formatul evenimentului va fi adaptat, astfel încât oaspeții străini își vor citi textele în limba nativă, în timp ce reprezentanți ai publicului vor da glas traducerilor în română.

Un angajat care lucrează pe o poziţie de support în industria de gaming are un salariu care variază, în medie, între 500 şi 900 de euro net pe lună, după cum arată datele de la platforma de recrutare online BestJobs.