Revista presei – 19 mai 2021

“Când apare o transformare digitală într-un domeniu, este greu să te mai întorci la ce-a fost… educația, sper, nu este deloc diferită”, este citat, în Financial Times, șeful unei companii ce desfășoară activități de școală online pentru aproape 160.000 de elevi din peste 30 de state americane. Publicația descrie, într-o analiză, modul cum mari companii și fonduri de capital privat investesc în inițiative de școală online, pariind pe ideea că, după schimbările din pandemie, astfel de modalități de predare vor continua să crească, deși pe moment cei mai mulți specialiști susțin că neajunsurile depășesc beneficiile.

FT dă exemplul unui serviciu din Marea Britanie, Inspired Educațion, care oferă lecții online nu unor elevi dintr-un cartier sau altul, dintr-o comunitate sau alta, ci pentru adolescenți din Europa și Asia deopotrivă. Cine este interesat de asemenea servicii, care livrează educație prin ore înregistrate de predare și podcasturi educative? E semnalat cazul unei tinere din Anglia, ținta bullying-ului la ea în școală și nemulțumită de standardele predării online pe parcursul pandemiei.

Inspired, continuă sursa citată, este sprijinită de fonduri de capital privat precum TA Associates și Warburg Pincus, care, alături de alte companii precum Pearson, conglomerat de edituri active în domeniul educațional și alte operațiuni de profil, își extind activitățile de educație online, chiar și în condițiile în care școlile din majoritatea țărilor s-au redeschis sau se redeschis pentru predarea față în față.

Potrivit sursei citate, interesul pentru aceste servicii este confirmat de rezultatele financiare. Compania Stride din statul american Virginia, condusă de James Rhyu, autorul declarației de la începutul acestui articol, a înregistrat o creștere de 38% a veniturilor pentru divizia sa de educație, ce include operațiuni de școală online, în primul trimestru din acest an, comparativ cu primul trimestru din 2020.

Pentru a rezolva problemele de la TM 2023, Fritz a cooptat în echipa de proiect un fost ministru al Culturii, mai precis cea care ocupa postul atunci când Timișoara a și primit acest titlu. Este vorba despre Corina Șuteu. Ea a încercat să își expună viziunea asupra proiectului,

„Lucrăm în acest moment pentru construirea unui consorțium artistic. De ce un consorțium și nu un director artistic? Analiza pe care am făcut-o împreună cu echipa mea și pe care am propus-o primăriei este că în faza în care ne aflăm, timpul scurt care este dat are nevoie de folosirea tuturor resurselor creative, competente, capabile la nivel creativ din Timișoara pentru ca programul să se poată derula. Aspirația și speranța pe care o avem este că vara aceasta, la începutul toamnei va exista o primă formă de redemarare a proiectului într-o variantă inteligibilă. Noi, echipa de consultanți, asta ne-am propus. Noi nu controlăm, nu decidem, nu facem altceva decât ca instrumentele să fie create în sprijinul operatorilor culturali. După cum bine știți, administrația din România nu este complet updatată nevoilor actuale a unei funcționări fluide în sectorul cultural”, a anunțat Corina Șuteu, cu ocazia primei sale prezențe oficiale în noua calitate de consultant al acestui proiect.

Pentru serviciile prestate ea va încasa un onorariu de aproximativ nouă mii de euro.

Ceea ce este interesant este că Șuteu a decis ca în conferința de presă în care a apărut prima dată în fața mass-media să facă…recomandări ziariștilor, spunând că acest segment al vieții sociale ”are o responsabilitate pe care nu întotdeauna și-o respectă”. Mai mult, consultantul primăriei a … recomandat presei să verifice infromațiile pe care le transmite.

Institutul Național de Statistică a transmis marți primele date (semnal) cu privire la evoluția economiei pe primele 3 luni din an. Potrivit estimărilor, PIB-ul României a crescut în primul trimestru din 2021 cu 2,8% față de trimestrul anterior, dar a scăzut față de primul trimestru din 2020 cu 0,2%. Economiștii cu care HotNews a discutat se așteptau la o creștere de cel mult 1% față de trimestrul anterior și la o contracție mai mare față de primul trimestru din 2020.

Datele pentru primul trimestru din acest an au venit cu o nouă surpriză pozitivă de proporții. Nivelul produsului intern brut a revenit la nivelurile pre-pandemice, mai rapid chiar și decât în cele mai optimiste estimări. Creșterea PIB cu 2,8% în primul trimestru față de trimestrul patru al anului trecut a fost cu mult peste estimările analiștilor, care vedeau un avans de 0,1% în termeni trimestriali. Este a doua surpriză pozitivă de proporții în datele economice, după ce în ultimul trimestru din 2020 economia creștea cu 5,3%, și al doilea trimestru la rând când economia României are cea mai mare rată de creștere din Uniunea Europeană. Economia era la finele lunii martie încă cu 0,2% sub nivelul din primul trimestru de anul trecut (față de o dinamică anuală de -1,4% în T4), dar acum analiștii estimează că este deja recuperat PIB real. Detaliile contribuțiilor la PIB nu sunt încă disponibile – urmează să fie publicate în iulie.

“Indiferent de detalii, totuși, un lucru este cert: în timp ce vorbim, economia este la nivelurile pre-pandemice! Se întâmplă cu un trimestru mai devreme decât ne așteptam și pregătește drumul pentru o creștere a PIB în 2021 care ar putea să facă să pară mică chiar și estimarea noastră optimistă de 5,5%”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING România. “Din nou și din nou, economia României arată că și-a construit o rezistență remarcabilă la șocuri”. Andrei Rădulescu, economist șef al Băncii Transilvania, spune că evoluția confirmă relansarea în “V” și faptul că economia a intrat într-un nou ciclu. Banca și-a majorat recent prognoza la 5,4% pentru acest an și la 4,1% pentru următorul an.

BCR revizuiește estimarea privind creșterea economică la 6,7% de la 4,2% în acest an, chiar și peste estimarea de 5,1% a Comisiei Europene. „Avansarea vaccinărilor și ridicarea restricțiilor ar trebui să joace un rol cheie în recuperarea economică. Bucureștiul și câteva alte mari orașe unde populația activă economic este concentrată au rate de vaccinare apropiate sau de peste 40%, deși campania din România mai are încă mult de recuperat”, scrie Eugen Sinca, analist la BCR. Producția industrială a crescut cu 1,3%, construcțiile au avansat cu 1,6% și serviciile pentru afaceri cu 2,8%. Aceștia au fost principalii factori de creștere, estimează BCR. Pe de altă parte datele cu frecvență ridicată publicate până acum nu sunt neapărat impresionante și sugerează că sursa creșterii e în altă parte – în sectorul public sau în agricultură, estimează Tătaru.

Cele mai multe dintre economiile din regiune au crescut și ele semnificativ și peste așteptări în primul trimestru. În timp ce economia zonei euro a scăzut cu 0,6%, Bulgaria a avut un avans de 2,5%, al doilea cel mai mare din UE după cel al României, Ungaria a crescut cu 1,9%, deși era așteptată o cădere în teritoriu negativ, Polonia cu 0,9% (Erste a majorat prognoza de creștere de la 3,4% la 4,2%). Economia Cehiei pare să fi fost afectată mai serios de restricțiile asociate pandemiei și a scăzut cu 0,3%.

După mai bine de un an de stat acasă, întoarcerea la cursuri în format fizic îi neliniștește pe unii dintre elevii care până acum spuneau că ar vrea să revină la școală pentru a-și revedea colegii și profesorii. Ce s-a schimbat brusc? Este frica de adaptare, de schimbare peste noapte și stresul care vine cu învățarea unei noi rutini, a explicat pentru Edupedu.ro psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Mai mult, așa cum arată și rezultatele de la testele PISA, nivelul de fericire al copiilor români atunci când sunt la școală nu este foarte ridicat, motiv pentru care mulți dintre ei nu vor să se întoarcă.

Edupedu.ro: De ce părinții aud tot mai des zilele astea de la copiii lor: „nu mai vreau la școală fizic, era ok online, m-am obisnuit așa”? Ce mecanism s-a schimbat din punct de vedere psihologic, astfel încât copiii de vârstele 11-13 și 15-17 au trecut de la „vreau sa-mi văd colegii, gașca, sufăr de lipsa profesorului” – la „nu vreau mâine la școală, m-am obișnuit acasă”?

Daniel David: Sunt multe explicații, în primul rând, oamenii se comportă într-un fel sau altul fiindcă le aduce un beneficiu. Aici, beneficiul este de două tipuri: s-ar putea să fie implicată o recompensă, adică așa cum am mai spus copiii se simt confortabil făcând orele de acasă, se simt mai siguri pe ei la examinare poate fiindcă examenele sunt mai simple, și așa mai departe. Alte recompense sunt legate de faptul că evităm ceva neplăcut, de multe ori școala nu este un cadru în care copiii merg cu plăcere.

Dacă ne uităm pe rezultatele de la testele PISA observăm că nivelul de fericire al copiilor români atunci când sunt la școală nu este foarte ridicat.

Al treilea factor se leagă de rutina pe care au dezvoltat-o copiii în acest timp, o rutină de a accesa educația online. Rutina ne dă sens și semnificație și ori de câte ori vrem să o schimbăm, întâi apare un element de dezechilibru pe care în mod normal un copil nu este dispus să-l tolereze, deoarece îl vede ca pe o împiedicare, un stres suplimentar. Combinând acești trei factori, avem o explicație pentru comportamentul copiiilor care declară aceste lucruri și care nu se bucură că au oportunitatea de a merge din nou la școală.

Muzica si turism regional. Totul printr-un maraton de jazz, care va da restart festivalurilor in aer liber in Timisoara si in Banatul Montan.

Organizatorii de evenimente de jazz si administratiile locale si judetene din zona Banatului, au pus bazele unui program cultural pilot de comunicare turistica pentru regiune: Jazzed UP!

‘Vom organiza un festival regional de jazz. Sub numele de Jazzed UP Banat, vom avea zece zile de spectacol cu trei festivaluri diferite, dar unite: Jazz TM, Garana Jazz Festival si Jazz Updates. Am ales sa desfasuram aceste evenimente sub o umbrela comuna. Primaria Timisoara, Primaria Resita si Consiliul Judetean Caras Severin sunt finantatorii principali ai festivalului si speram sa ni se alature si Consiliul Judetean Timis. Incepem pe 2 iulie in Piata Libertatii si vom incheia pe 11 iulie la Garana. Vorbim astfel si de un program de comunicare turistica pentru toata regiunea, care sa lege evenimentele din Timisoara pana in Banatul de munte’, a spus primartul Timisoarei, Dominic Fritz.

Asadar, primul festival va fi JazzTM 2021, ajuns la a 8-a editie. Se va desfasura intre 2 si 4 iulie, iar lineup-ul va fi: Jazz at Lincoln Center Orchestra with Wynton Marsalis, Ibrahim Maalouf „Quelques Melodies”, Nubya Garcia, Ashley Henry, Bokanté, Theon Cross, Adi Stoenescu Group, Marta Popovici & On The Fly, 7th Sense.

Accesul la Jazz TM va fi pe baza de bilete gratuite in limita locurilor disponibile. Deocamdata sunt disponibile 500 de locuri, dar este foarte posibil ca in viitorul apropiat sa se mai deblocheze, in functie si de rata de infectare.

Participarea este permisa numai pentru persoanele care sunt vaccinate, pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare, persoanele care prezinta rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau antigen rapid nu mai vechi de 72 de ore.

‘Consider ca dupa o perioada destul de lunga, este momentul ca aceasta regiune sa accepte ca jazz-ul s-a dezvoltat si stindardul a fost tinut sus de unul din cele mai vechi festivaluri de gen si ma refer la Garana Jazz Festival peste care Jazz TM a venit cu un layer de accesibilitate, educatie muzicala si orientare mai accentuata catre publicul tanar, iar Jazz Updates va lega cele doua evenimente in asa fel incat din punct de vedere turistic sa oferim publicului posibilitatea sa aleaga aceasta parte a Romaniei pentru a petrece o vacanta muzicala’, a spus Norbert Tako, organizatorul Jazz TM.

Va urma Jazz Updates, un nou festival ce se va desfasura in Timisoara. Alin Rotaru, cel care a venit cu ideea a povestit de la ce a plecat totul.

‘Primul motiv este din nostalgia dupa primul club de jazz din tara, care era Pod 16 si coagula o scena si niste artisti locali absolut relevanti pentru scena muzicala romaneasca, iar al doilea motiv, am considerat ca este necesar sa existe o platforma care sa produca continut nou si sa acopere acele zone care prin formatul de festival nu se poate acoperi. Focusul nostre este sa ne orientam catre productia muzicala facute cu muzicieni romani, lucruri care se genereaza local si se pot prezenta la nivel international’, a spus organizatorul Jazz Updates Alin Rotaru.

Dupa alte doua doua zile de jazz in Timisoara, in care capete de afis vor fi artisti internationali ca Louis Sclavis (Lyon, Franta), Ralph Alessi (New York), Lucian Ban (Romania/New York), caravana jazz-ului se va muta in Poiana Lupului la Garana. Aici vor incanta simturile participantilor artisti din Norvegia, Franta, Statele Unite, Romania, etc. Garana Jazz va fi mai mult decat un festival, iar Marius Giura, organizator principal la deja 24 de editii ale celebrului Fest a anuntat ca aici vor avea loc expozitii de fotografie, lansari de CD-uri si discuri.

Garana Jazz Festival este, de un sfert de secol, un eveniment de marca ce a cultivat diversitatea jazz-ului la cea mai inalta calitate si a gazduit concerte legendare. In tot acesti ani a tinut in viata scena romaneasca de jazz, transformand satul in care se desfasoara intr-o veritabila atractie turistica.