Revista presei – 19 iulie 2022

Echipa de volei masculin a Universității de Vest din Timișoara a pornit cu dreptul la Jocurile Europene Universitare de la Lodz. Bănățenii au învins azi, cu 3-1, Universitatea de Stat din Sumy, Ucraina.

Principalii realizatori pentru UVT au fost Sebastian Micu – 13 puncte, Sergiu Călin – 12 și Sergiu Rodină – 11. Următorul meci pentru timișoreni va avea loc mâine dimineață, la 10.00 (ora României), cu Universitatea Gazi din Turcia. În grupă se mai află Universitatea din Valencia, Spania, și „Josip Juraj Strossmayer” din Osijek, Croația.

Echipa Universității de Vest e formată din cea mai mare parte a jucătorilor echipei CSU UVT, retrogradată în Divizia A2 de volei masculin. Antrenori sunt Sorin Schiesz și Eric Reitmayer.

Consiliul Județean al Elevilor Timiș vrea să afle cât de mult au fost respectate drepturile elevilor în anul școlar 2021-2022.

“Este de datoria noastră să atragem atenția asupra problemelor cu care se confruntă comunitatea școlară din care facem parte! Ca atare, invităm toți elevii și profesorii să acceseze platforma https://risej.consiliulelevilor.ro/ , și să completeze formularul ce va fundamenta atât Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivelul județului Timiș, cât și Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național în anul școlar 2021-2022“, se arată într-un comunicat de presă.

Organizația susține că unitățile de învățământ se confruntă cu multiple probleme în încercarea de a asigura un act educațional de calitate.

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a încheiat săptămâna trecută înscrierile la majoritatea facultăților, excepție făcând Medicina, unde mai există două zile disponibile pentru cei interesați.

O primă concluzie la finalul sesiunii de admitere iulie 2022 este că universitatea sibiană a reușit să atragă mai multe dosare decât număr total de locuri scos spre ocupare. Astfel, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu a primit 6.094 dosare de înscriere, în condițiile în care a scos spre ocupare 6.043 locuri pentru studiile de licență și masterat. Rămâne însă de văzut câți dintre cei care și-au depus dosarul vor și confirma locul dorit.

Una dintre cele mai căutate facultăți în acest an este cea de Științe Socio Umane, unde pentru cele 775 de locuri la licență scoase spre ocupare, dintre care 295 fără taxă, s-au depus 1.394 de dosare. Din acest punct de vedere, Facultatea de Științe Socio Umane poate fi considerată cea mai atractivă pentru tinerii absolvenți de liceu.

La polul opus se află Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului, care are disponibile 210 locuri la licență, din care 141 fără taxă. Din păcate, aici nu s-au primit dosare de înscriere nici pentru a acoperi locurile fără taxă, doar 135 de dosare fiind depuse.

Situația nu diferă cu mult nici la Facultatea de Teologie. Aici au fost scoase spre ocupare 127 de locuri la licență, dintre care 72 de locuri fără taxă, primindu-se doar 85 de dosare, în total.

În mod surprinzător, nici la Facultatea de Inginerie, una dintre cele mai apreciate din cadrul ULBS, nu s-au primit suficiente dosare cât să acopere cel puțin numărul locurilor scoase spre ocupare. În total, ”Ingineria” oferă 795 de locuri la licență, dintre care 473 fără taxă. Pentru ele s-au primit doar 638 de dosare în sesiunea de vară.

Tinerii din ziua de azi vor salarii mari, program scurt, mai multe zile de concediu şi, dacă se poate, ceva diversitate în fiecare săptămână, ca să nu se plictisească şi să plece. Mai în glumă, mai în serios, asta reiese din ultimele statistici.

Aproape o treime dintre recrutori au declarat că sunt stresaţi din cauza jobului, potrivit unui sondaj prezentat de Bloomberg. Cercetarea a constatat că 77% dintre recrutori sunt deschiși să își schimbe locul de muncă, la fel ca 65% dintre profesioniștii din domeniul resurselor umane. Vârsta a fost mult timp un factor determinant principal în ceea ce privește menținerea locului de muncă, potrivit datelor de la Biroul de Statistică a Muncii. „Munca noastră nu a fost niciodată mai dificilă”, spune Angie Bergner, vicepreședinte la Veris. „Vedem atât de multă fluctuație în recrutare și recrutori care părăsesc industria. Eu am îmbătrânit cu 10 ani în ultimii trei ani.”

Angajații din mai toate industriile descriu un scenariu recurent. Un candidat tânăr, până în 30 de ani, aplică pentru un post și solicită beneficii nepotrivite cu experiența pe care o are sau, după caz, nu o are. ”Este vorba despre un proaspăt absolvent de facultate care cere pentru început un salariu mare, care nu vrea să meargă într-un birou și care solicită timp liber plătit nelimitat”, spune un angajator pentru Aleph News. Nu este vorba doar de faptul că cerințele lor sunt îndrăznețe. Recrutorii constată că tinerii mileniali și candidații din Generația Z sunt predispuși să dea înapoi şi să abandoneze contractul, uneori fără avertisment, atunci când dau de greu sau simt că... vor altceva.

Economia mondială continuă să crească și ar urma să depășească 100 de trilioane de dolari în acest an, potrivit VisualCapitalist, care a realizat un infografic ce ilustrează modul în care vor evolua economiile celor mai puternice state de la nivel global, în următorul deceniu.

Până în 2035, PIB-ul de la nivel global se va dubla, iar China ar putea devansa SUA și deveni cea mai mare economie a lumii în 2030, reiese din estimările celei de-a 13-a ediție a World Economic League Table 2022, o prognoză realizată de Centrul pentru Cercetare în Economie și Afaceri (CEBR), care au stat la baza infografiei.

Centrul economic al lumii se deplasează de mult din Europa și America de Nord către Asia. Această schimbare globală a fost declanșată de reducerea barierelor comerciale și de o mai mare libertate economică în Orient, aspecte care au atras investiții străine directe (ISD). Un alt factor determinant a fost îmbunătățirea infrastructurii și comunicațiilor și o creștere generală a complexității economice în regiune.

China ar urma să depășească SUA până în anul 2030. O redresare mai rapidă decât se aștepta a SUA în 2021 și politicile de zero toleranță la COVID din China au întârziat cu doi ani trecerea Beijingului pe primul loc, reiese din calculele specialiștilor.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, enumeră 10 motive pentru care vrea să schimbe legea Educației, unul dintre ele fiind că “profesorii sunt nemulțumiți de programe și de lipsa lor de libertate în crearea de conținuturi adaptate la nevoile clasei”.

Cele două legi ale Educației - una pentru învățământul preuniversitar și una pentru învățământul superior - au fost lansate în dezbatere publică în urmă cu o săptămână.

De ce se schimbă legea educației?

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, enumeră, într-un comunicat de presă transmis luni, 10 motive pentru care sunt propuse noile modificări:

• "1. Schimbăm pentru că ne dorim o educație de calitate, responsivă și suportivă, iar acest lucru necesită o reformare sistemică și curriculară, o mentalitate, o conduită și, nu în ultimul rând, o atitudine proactivă. Schimbăm pentru că vrem să susținem în egală măsură excelența și echitatea. Schimbăm pentru că trebuie să avem un fundament pentru redarea prestigiului și demnității profesiei de dascăl, inclusiv printr-o salarizare motivantă care să fie cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie, încă de la debutul în carieră.
• 2. Schimbăm pentru că, în ultimii ani, rezultatele sistemului actual au nemulțumit pe toată lumea/întreaga societate, iar analfabetismul funcțional a rămas constant sau chiar a crescut, ceea ce duce, evident, la rezultate slabe în materie de învațare relevantă pentru o viață independentă și deplină.
• 3. Schimbăm pentru că sistemul de învățământ se răsfrânge asupra vieții tuturor. Pentru că avem nevoie de absolvenți autonomi, de absolvenți care să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor și să gândească critic, de absolvenți care să caute soluții creative, și nu bazate pe șabloane, la problemele pe care le întâmpină societatea, de absolvenți care să fie antreprenori sau să muncească eficient și să plătească impozite și taxe în România, astfel încât banii investiți în educație să se întoarcă în sistemul de învățământ și în alte servicii publice. Avem nevoie de absolvenți care să producă bunăstare, să aibă capacitatea de a face acest lucru în mod inovativ, orientat spre viitor, și nu doar reproducând tipare existente.
• 4. Schimbăm pentru că fiecare elev din învățământul românesc trebuie să-și poată atinge potențialul maxim și să fie valorizat în contexte sociale și de învățare cât mai variate și cât mai atractive.
• 5. Schimbăm pentru că profesorii sunt nemulțumiți de programe și de lipsa lor de libertate în crearea de conținuturi adaptate la nevoile clasei și ale copiilor cu care lucrează.
• 6. Schimbăm pentru că liceenii sunt nemulțumiți că nu este posibilă o mai mare autonomie în alegerea disciplinelor de care sunt interesați, discipline care le-ar permite o specializare mai mare la acest nivel, în funcție de interesul lor și de planurile de viitor.
• 7. Schimbăm pentru că relevanța învățământului profesional pentru piața muncii a fost contestată, pe bună dreptate, pentru că școlile profesionale/liceele tehnologice funcționează pe modele învechite, fără o colaborare suficientă cu mediul economic.
• 8. Schimbăm pentru că elevii trebuie sa aibă acces la un traseu educațional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor, care să poată identifica talentele și aptitudinile de la o vârstă cât mai fragedă și care să îi orienteze spre atingerea potențialului maxim.
• 9. Schimbăm pentru că părinții trebuie sa aibă un feedback obligatoriu, pentru ca fișele posturilor didactice sa poată fi modificate în acest sens, în paralel și în conformitate cu un nou Regulament de Organizare și Funcționare a Învățământului Preuniversitar.
• 10. Schimbăm pentru că publicul larg/societatea percepe sistemul de învățământ drept unul învechit, în care structurile sunt aceleași ca în urmă cu zeci de ani, în care inițiativa profesioniștilor se îneacă în birocrație și într-un centralism excesiv".

E perioada în care universitățile sunt animate de o forfotă aparte, una generată de afluxul de candidați care își depun dosarele pentru a se înscrie în programe de studii superioare. Pentru a lua pulsul interesului manifestat în 2022 de tinerii absolvenți de liceu pentru studiile din domeniul larg al agronomiei, Agrointeligența l-a intervievat pe prof. univ. dr. Cosmin Popescu, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara – USAMVBT.

Domnule Rector, știm cu toții că Timișoara e pol universitar și un magnet pentru studenți, dar recunoscut în special pentru sectorul IT, politehnic și într-o anumită măsură și pentru facultăți din cadrul Universității de Vest. Agronomia, nu doar aici, ci cam peste tot și-a creat un renume de a doua opțiune pentru studenții care fie nu suficient de pregătiți și vor neapărat să facă o facultate, fie rar de tot, pentru copii de fermieri sau pentru niște tineri care chiar simt că au atracție pentru domeniu. Care e gradul de interes pentru programele de studii superioare cu profil agricol în acest an?

Prof. univ. dr. Cosmin Popescu: Da, cred că întrebare care atinge câteva elemente sensibile, în sensul unei corecte consemnări a realității. Vreau să vă spun realitatea de aici, de la Timișoara, care diferă radical în sens pozitiv față de percepția pe care ați enunțat-o. Dacă în 2015-2016 USAMVB Timișoara număra în jur de 3.800 de studenți la cele 6 facultăți, în Timișoara ultimilor 6 -7 ani, evoluția ascendentă a fost una dramatică. Acum, în 2022, la USAMVB Timișoara sunt peste 6.200 de studenți. În perioada aceasta, știm cu toții, am trecut printr-o pandemie, s-a simțit și la Timișoara acest sunet dureros al conflictului din Ucraina, se vorbește foarte mult la modul cât se poate de concret de criză alimentară, de securitate alimentară, de criză energetică. În tot acest acest context general mai amplu, pe lângă modul nostru de a încerca să comunicăm mai bine cu potențialii studenții privitor la importanța crucială a asigurării alimentației pentru populația Planetei, la jumătatea drumului am întâlnit pragmatismul absolvenților de liceu, care sunt mai lucizi decât eram noi la vârsta lor.

Ultimele crize internaționale au făcut să le crească interesul pentru specializările noastre. Vreau să vă spun că observăm un interes crescut nu numai pentru programele tradiționale și consacrate, respectiv Agricultura și Medicina veterinară, ci și pentru specializări mai inovative lansate de USAMVB Timișoara. Dar aș începe cu momentul zero al tradiției noastre robuste în domeniul educației superioare. Universitatea noastră a început cu programul de inginerie agricolă în 1945 și de atunci s-au tot adăugat programe de licență și master, după ce am intrat în Procesul Bologna în 1999.

La momentul acesta Universitatea are 26 de programe de licență cu frecvență, 4 programe de învățământ cu frecvență redusă, 4 programe de licență la zi cu predare în limba engleză, respectiv limba franceză și 32 de programe de master cu predare limba română sau limba engleză. Iată deci, că interesul nu este unul mic, ci din contră. Revenind la întrebarea dumneavoastră, există o creștere clară a interesului nu doar la nivel declarativ, ci vizibilă pe documente și pe statistici pe care noi le completăm și le transmitem înspre Ministerul Educației. Dacă la alte facultăți și universități locale pe care le-ați menționat, poate că a scăzut puțin interesul, la noi lucrurile diferă din punctul acesta de vedere.