Revista presei – 19 ianuarie 2023

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara va avea, începând cu data de 25 ianuarie, un nou manager, după o perioadă de trei luni de conducere interimară. Acesta este Dorel Micle, conferenţiar și cercetător la Universitatea de Vest din Timișoara.

Dorel Micle a promovat concursul de proiecte de management pentru ocuparea funcției de manager al Muzeului Satului Bănățean Timișoara, cu nota finală 9,44, anunţă Consiliul Judeţean Timiş.  Dorel Micle este cadru didactic universitar și cercetător la Universitatea de Vest din Timișoara şi director al Centrului de cercetări interdisciplinare al patrimoniului arheologic mobil și imobil „ArheoTim” din cadrul aceleiași unități de învățământ superior.

„Administrația județeană dorește ca Muzeul Satului Bănățean, loc încărcat de tradiție, cu un patrimoniu deosebit, să trezească un interes tot mai mare pentru publicul larg, prin deschiderea către comunitate, cu acțiuni culturale atractive și evenimente pentru orice vârstă. Competențele noului manager asigură premisele necesare continuării proiectelor aflate în derulare și identificării celor mai bune soluții pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare ale instituției culturale amintite”, transmit reprezentanţii CJ Timiş.

România are o strategie pentru dezvoltare durabilă, cu obiective stabilite până în 2030. Principala țintă a documentului este stabilirea unor direcții precise prin care calitatea vieții fiecăruia să crească, în specificul regiunii în care locuiește. Stadiul realizării acesteia a fost prezentat la Timișoara de autoritățile centrale și specialiștii care lucrează la punerea în practică a programului. 

Fără sărăcie, foamete zero, apă curată. Sunt doar câteva din obiectivele pe care le setează acest document program realizat în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, înființat în anul 2017.

„Campania a început din 2015, când s-a finalizat Agenda 2030 care cuantifică ce ar trebui să dacă fiecare ţară în următorii 15 ani şi este ca un fel de meniu. Fiecare ţară trebuie să ia ce este specific. Avem o reţea puternică de oameni dedicaţi dezvoltării durabile – Guvern, un consiliu consultativ cu «înţelepţii neamului» în dezvoltare durabilă din sfera academică, avem relaţia cu societatea civilă, peste 120 de entităţi , avem un plan de acţiune şi acum venim să vedem ce am făcut şi ce avem mai departe de făcut împreună. (…) Acest meniu conţine 17 obiective de dezvoltare durabilă. Noi am făcut prin strategie şi prin planul de acţiune, pentru fiecare, începând cu Educaţia, continuând cu Sănătatea, cu mai puţină sărăcie, cu foamete zero, aşa cum este nominalizat în Agenda 2030, care este foarte dificilă la nivel global. Noi ne ocupăm de toate domeniile care sunt în România. Educaţia mi se pare prioritatea zero.”, a declarat consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul departamentului.

Pentru a stabili exact direcțiile de dezvoltare ale fiecărei regiuni, România a instruit experți în dezvoltare durabilă care lucrează la structura dedicată din Guvern.

Un parteneriat pentru comunitatea creativă a fost încheiat, zilele trecute, în orașul nostru. O hală industrială de 750 metri pătrați este principalul spațiu interior ce urmează să fie pregătit pentru manifestări culturale și nu numai. Lucrările de amenajare încep în februarie.

Firma Azur și centrul cultural independent Faber demarează lucrările pentru reabilitarea și punerea în funcțiune a unui nou spațiu expozițional din perimetrul fabricii de vopseluri, aflată în cartierul Fabric. Un parteneriat în acest sens a fost încheiat anul trecut.

Marc-Andre Fritsche, manager general al Azur SA, vede în această colaborare „maniera prin care identitatea industrială, antreprenorial-creativă a Timișoarei devine tot mai mult parte din peisajul manifestărilor culturale contemporane din oraș. Recuperarea patrimoniului Azur în acest scop reprezintă cel mai fericit scenariu existențial pentru noi, având în vedere că aici a început povestea noastră acum 179 de ani”.

O hală industrială de 750 metri pătrați este principalul spațiu interior ce urmează să fie pregătit pentru manifestări culturale și nu numai.

Decalajele majore între mediul rural și cel urban și între unitățile de învățământ de elită și celelalte, semnalate în pandemie prin prima testare inițială standardizată extinsă, cea organizată în județul Iași în toamna anului 2021, se mențin și după perioada de criză. Rezultatele celei de-a doua runde de testare inițială, organizată la începutul acestui an școlar tot în județul Iași, sunt considerabil diluate în urma scandalurilor ce au marcat evaluarea, însă chiar și așa ele arată contraste puternice între liceele de top și celelalte școli și licee, cu atât mai mult cu cât situația se menține gravă în școlile de la sat.

Rezultatele testării inițiale din Iași, o acțiune ieșită din comun la nivelul sistemului de educație din România, sunt semnificative în contextul reorganizării anului școlar, ce presupune și eliminarea tezelor, dar și în cel al noilor proiecte de legi ale educației. Acestea propun, între altele, măsuri care, potrivit criticilor, ar adânci inechitatea în școală – anume, măsuri precum cea a examenelor de admitere la liceele unde există concurență, ceea ce ar încuraja meditațiile și elitismul.

Raportul privind administrarea testelor inițiale în județul Iași – 12-23 septembrie 2022, realizat de Inspectoratul Școlar Județean Iași și consultat de Edupedu.ro, include mult mai puține date decât cel de anul trecut. Dacă atunci erau agregate rezultatele la nivel de județ, ce arătau, de exemplu, că peste 70% dintre elevii județului nu luaseră nota 5 la matematică, informațiile fiind detaliate pe note la fiecare dintre materii, în noua ediție a raportului privind testarea inițială rezultatele sunt limitate la un eșantion de zece unități de învățământ. Iar propunerile de măsuri care să remedieze problemele identificate acum un an sunt înlocuite, în noul raport, cu o serie de considerații generice.

2022 a fost cel mai bun an pe piaţa muncii pentru candidaţi şi angajaţi, atât din perspectiva numărului mare de joburi disponibile în piaţă, cât şi a eforturilor pe care angajatorii le-au făcut pentru a-i atrage şi a-i reţine - creşterea salariilor, diversificarea pachetelor de beneficii extrasalariale ori flexibilitatea legată de programul de muncă hibrid. În aceste condiţii, potrivit celui mai recent studiu realizat la nivel global de The Network, entitate care are afiliate platforme de recrutare online din peste 130 de ţări, Boston Consulting Group şi eJobs România, aproape 7 din 10 respondenţi simt că piaţa muncii continuă să le fie favorabilă şi că balanţa este puternic înclinată în favoarea lor în negocierile de angajare.

"Studiul a fost realizat pe un eşantion de 90.000 de candidaţi şi angajaţi din 160 de ţări, iar răspunsurile lor oglindesc fidel ceea ce am resimţit şi noi pe parcursul întregului an 2022, dar şi de la începutul lui 2023 încoace. Respectiv faptul că traversăm poate cea mai bună perioadă în care poţi să îţi schimbi jobul şi în care poţi să alegi o variantă care ţi se potriveşte cu adevărat. Asta în contextul în care 39% dintre participanţii la studiu au declarat că primesc lunar cel puţin o invitaţie la un interviu de angajare, iar 74% spun că sunt abordaţi de câteva ori pe an de recrutori", spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, anunța, în urmă cu o săptămână, la o întâlnire cu reprezentanții Regiunii Nord-Vest, construirea unui Cloud Regional. Se pare că acesta va fi edificat în orășelul Beclean din Bistrița-Năsăud, și nu în Cluj, care este un important centru IT și mai avea și clădirea pregătită pentru o asemenea investiție.

„Este pasul firesc ce va asigura complementaritatea cu clodul guvernamental, la care am lucrat când eram ministrul al Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - România. Pentru că adevărata digitalizare se va realiza doar atunci când reușim interoperabilitatea bazelor de date”, spunea atunci ministrul Boloș.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a vorbit, la ZIUA LIVE (VIDEO la finalul articolului) despre acest subiect, precizând că va contesta decizia deoarece este frustrant ca județul Cluj să piardă un astfel de proiect doar pe motiv că are deja prea multe.

„În urmă cu câteva zile a fost organizată o ședință a Regiunii Nord-Vest pentru a se decide înființarea în regiune a unui cloud de IT. Și pe principiul că Clujul are prea multe și a luat tot s-a decis, cel puțin provizoriu, ca acesta să fie dus pe la Bistrița-Năsăud, Beclean. Vă dați seama câți IT-iști au domnii de acolo și ce institut se va face acolo, câtă vreme se știe că toți tinerii din Transilvania vin la Cluj la facultate, că aici doresc să lucreze și că aici avem un hub de IT.

Marea majoritate a directorilor executivi (98%) se pregătesc pentru o recesiune economică caracterizată de tensiuni geopolitice, de întreruperea lanțului de aprovizionare și de incertitudini legate de COVID-19, dar par să fie împărțiți în ceea ce privește durata, profunzimea și gravitatea acesteia. Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului EY CEO Outlook Pulse – ianuarie 2023, care subliniază incertitudinea care pare să definească mediul de afaceri în 2023.

Sondajul, care a înregistrat opiniile a 1.200 de directori generali din întreaga lume cu privire la perspective, provocări și oportunități, a constatat că 48% dintre aceștia prevăd o încetinire moderată a economiei globale, în timp ce mai mult de jumătate (55%) dintre cei care se pregătesc pentru o încetinire persistentă se tem de o recesiune mai gravă decât criza financiară globală din 2007-2008 în ceea ce privește durata și gravitatea acesteia.

Pentru prima dată din 2020 (sondajul inaugural CEO Outlook), politicile restrictive în materie de reglementare, comerț și investiții (28%) au depășit problemele legate de COVID-19 (19%) ca principal motiv pentru care respondenții CEO și-au modificat planurile de investiții. Ca urmare a acestor provocări geopolitice exacerbate, 97% dintre respondenți își revizuiesc planurile, 44% dintre ei amânând o investiție planificată și aproape o treime (32%) oprind cu totul investițiile planificate.

Aproape o treime (32%) dintre respondenți consideră că incertitudinea legată de direcția politicii monetare și creșterea costului capitalului reprezintă cele mai mari riscuri pentru creșterea viitoare a afacerii lor. Deși îngrijorările legate de incertitudinea legată de COVID-19 s-au diminuat, aproape o treime dintre directorii executivi (32%) încă o menționează ca fiind un risc cheie pentru compania lor (în scădere de la 43%, în octombrie 2022).

Costul standard pentru fiecare antepreşcolar, preşcolar sau elev pentru anul în curs creşte de la 6.386 de lei la 6.834 de lei în baza unei hotărâri aprobate miercuri de Executiv.

„Guvernul a decis fonduri mai consistente alocate educaţiei. Prin hotărârea aprobată astăzi, costul standard pentru fiecare antepreşcolar, preşcolar sau elev pentru anul în curs creşte de la 6.386 lei la 6.834 de lei. Costul se aplică pentru toate cheltuielile cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale în bani, care sunt stabilite prin lege alături de contribuţiile aferente acestora. Majorarea este de 7% în raport cu anul trecut şi are loc în condiţiile creşterii salariilor în sistemul de învăţământ, ca urmare a aplicării prevederilor OUG 168 din 2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, potrivit Agerpres. Potrivit acestuia, în plus, prin hotărârea adoptată, valoarea costului standard pentru fiecare antepreşcolar, preşcolar sau elev pentru anul 2023 privind cheltuielile cu pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor şi cheltuielile prevăzute la articolul bugetar bunuri şi servicii creşte de la 485 la 570 de lei. „O creştere de peste 17% faţă de anul precedent, care include indicii preţurilor de consum în luna octombrie 2022, faţă de octombrie 2021”, a precizat acesta.