Revista presei – 19 ianuarie 2022

Au fost aprobate două inițiative: o propunere a Comisiei de recomandare a Consiliului Europei privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior – ambele vor sprijini universitățile în acest demers, potrivit unui comunicat de presă al reprezentanței Comisiei Europene în România.

Europa se confruntă cu provocări majore, cum ar fi schimbările climatice, transformarea digitală și îmbătrânirea populației, într-un moment în care este lovită de cea mai mare criză sanitară mondială din ultimul secol și de consecințele sale economice. Universitățile și întregul sector al învățământului superior se situează la intersecția dintre educație, cercetare și inovare și ocupă o poziție unică pentru a modela economii durabile și reziliente și a spori caracterul ecologic, incluziv și digital al Uniunii Europene.

Cele două inițiative noi adoptate astăzi, 18 ianuarie, o Strategie europeană pentru universități și o propunere a Comisiei de recomandare a Consiliului privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior, vor sprijini universitățile în acest demers.

Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Universitățile europene incluzive și de excelență reprezintă atât o condiție, cât și o bază pentru modul nostru de viață european. Ele sprijină societățile deschise, democratice și echitabile, precum și creșterea susținută, spiritul antreprenorial, integrarea și ocuparea forței de muncă. Prin propunerile noastre de astăzi, urmărim să aducem cooperarea transnațională în învățământul superior la un nou nivel. Valori comune, mobilitate sporită, un domeniu de aplicare mai larg și sinergii mai puternice pentru a construi o dimensiune cu adevărat europeană în învățământul nostru superior.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Propunerile de astăzi vor aduce beneficii întregului sector al învățământului superior și în primul rând studenților noștri. Ei au nevoie de campusuri transnaționale moderne, cu acces facil la mobilitatea în străinătate, pentru a permite un parcurs școlar și o experiență cu adevărat europene. Suntem pregătiți să ne unim forțele cu statele membre și cu instituții de învățământ superior din întreaga Europă. Împreună putem aduce educația, cercetarea și inovarea în serviciul societății. Alianțele universităților europene pregătesc terenul; până la jumătatea anului 2024, bugetul european va sprijini până la 60 de alianțe ale universităților europene cu peste 500 de universități din întreaga Europă.”

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a aprobat oferta de studii și condițiile de admitere pentru anul universitar 2022-2023. La studii de licență, oferta de admitere cuprinde 82 de specializări, în timp ce pentru studii de master candidații au la dispoziție 123 de opțiuni, informează reprezentanții universității.

La majoritatea facultăților UAIC, admiterea pentru studii de licență se va face exclusiv pe baza mediei generale de la examenul de bacalaureat. Cinci facultăți iau în calcul la admitere, pe lângă media generală de la examenul de bacalaureat, media anilor de studii, media la diferite discipline studiate în liceu sau nota la diverse probe din cadrul examenului de bacalaureat. Candidații la domeniul Educație Fizică și Sport vor susține o probă sportivă la alegere, care va avea o pondere de 60% în media finală de admitere.

Admiterea la studii de master se va face, în cazul majorității facultăților, pe baza unei medii în care examenul de licență va conta în proporție de 60%, iar nota la prezentarea CV-ului și/sau a scrisorii de intenție sau interviul va avea o pondere de 40%. În cazul Facultății de Drept, media examenului de licență va avea o pondere de 50%, media anilor de studii 25% și tot 25% nota obținută în urma analizei dosarului, pe baza scrisorii de intenție şi CV.

Oferta de admitere a UAIC pentru anul 2022 include 27 de specializări în limbi străine, 6 la studii de licență și 21 la studii de master. De asemenea, candidații români de pretutindeni au la dispoziție șase programe la studii de licență și patru programe la studii de master în cadrul Extensiunilor UAIC din Bălți și Chișinău, Republica Moldova.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași organizează, în anul 2022, concurs de admitere și la filialele din Focșani și Botoșani. La filiala din Focșani, oferta de studii cuprinde 5 specializări (una la studii de licență și 4 la studii de master), în timp ce filiala din Botoșani oferă 3 specializări (două la studii de licență și una la studii de master).

Înscrierea la toate cele 15 facultăți ale UAIC se va putea face atât online cât și fizic, în perioada 11-16 iulie 2022. Selecția și afișarea rezultatelor va avea loc între 18 și 23 iulie 2022. Locurile rămase neocupate după sesiunea de admitere din iulie vor fi scoase la concurs în perioada 5-7 septembrie 2022. Începând cu data de 4 aprilie 2022 este disponibilă și preînscrierea online, care oferă candidaților posibilitatea de a formula opțiuni privind programele de studii la care ar dori să fie admiși și de a încărca documente doveditoare privind datele personale, studiile absolvite, rezultatele obținute etc.

Oferta completă de studii pentru anul universitar 2022-2023, precum și condițiile de admitere pot fi consultate pe site-ul https://admitere.uaic.ro.

Unul din trei liceeni bucureșteni participanți la un studiu al Universității din București spun că, pe parcursul anilor de liceu, au preluat uneori, frecvent sau foarte frecvent de pe internet informații fără să menționeze acest lucru, iar mai puțin de jumătate (44%) spun că au făcut-o deloc sau foarte rar. Totodată, unul din cinci spune că a preluat cel puțin uneori pasaje din lucrări care nu îi aparțin, fără a indica sursa, potrivit studiului menționat, realizat pe baza unui chestionar completat de elevi ai liceelor din Capitală. “Liceenii și liceenele ‘învață’ în școală să se abată de la integritatea academică”, notează unul dintre realizatorii analizei, care semnalează, totodată, că “între 30-50% dintre persoanele intervievate încalcă integritatea academică chiar din clasa a IX-a, ceea ce poate semnala că problema începe chiar din ciclul primar.”

Studiul “Integritatea academică la liceeni – Sondaj în licee din București IntegALi” folosește un chestionar completat până la final de 2.975 de elevi bucureșteni (și deschis de 5.790 de elevi). Demersul de cercetare continuă o analiză similară efectuată anterior în rândul studenților și este realizat de o echipă coordonată de profesorul Dumitru Sandu, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București.

• Cercetarea publicată acum a fost realizată în 2020-2021 de către aceeași echipă care, în 2018, a realizat un studiu pe tema integrității academice în rândul studenților. Premisa investigație de acum: “De la considerarea unor fapte neintegre ca fiind acceptabile la declararea unei imposibilități de evaluare a itemilor de integritate, fenomenul problemelor de integritate academică pare a fi dificil de înțeles și, mai ales, de abordat în vederea eradicării lui încă de la o apariție incipientă. Astfel, după 12 ani de școală preuniversitară, studenții, în special cei de la specializări umaniste, participă la cursuri privind scrierea academică, descoperind cu uimire, unii dintre ei, că există anumite reguli de citare și de comportament integru școlar ce par noi și greu de abordat.”

Coordonatorul studiului, Dumitru Sandu, realizează o analiză a percepțiilor privind gravitatea abaterilor de la normele de integritate în rândul elevilor și pune în discuție modul cum se transmite toleranța față de aceste abateri de la profesori la elevi – detalii, mai jos.

În industria prelucrătoare erau mai mult de 10.200 de locuri de muncă vacante în T3 din 2021, cu aproape 2.350 mai multe faţă de acelaşi trimestru din 2020 ♦ „Ponderea industriei prelucrătoare în totalul activităţii industriale este covârşitoare şi la fel şi numărul de locuri de muncă. În ultimii ani, constant, cam 20% din numărul total al locurilor de muncă vacante sunt în industria prelucrătoare.“ ♦ „Subocuparea este o problemă serioasă cu care se confruntă România.“

Economia locală avea peste 47.250 de locuri de muncă vacante în al treilea trimestru din anul 2021, dintre care cele mai multe erau în industria prelucrătoare, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar.

„Industria prelucrătoare este motorul de dezvoltare al multor judeţe din România, mai ales pentru locurile de muncă direct productive. De altfel, ponderea industriei prelucrătoare în totalul activităţii industriale este covârşitoare şi la fel şi numărul de locuri de muncă. În ultimii ani, constant, cam 20% din numărul total al locurilor de muncă vacante sunt în industria prelucrătoare. Revenirea industriei după căderea pandemică este o veste excelentă, dar credem că cele mai multe locuri de muncă nu sunt neapărat noi, ci mai ales neocupate. Sectorul se confruntă cu o criză foarte mare de forţă de muncă, dublată şi de o rată de plecare din companie ridicată. În interiorul sectorului, incapacitatea de a păstra salariaţii este o problemă endemică şi unele companii nu găsesc mijloacele de a stopa această hemoragie“, a explicat pentru ZF, Raluca Pârvu, business manager la BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

Astăzi, când din ce în ce mai multe primării gâfâie de povara plății facturilor pentru utilități în școli, iar elevii se întreabă cu ce vor ajunge la școală, cred că este momentul potrivit să (re)aducem în discuție subiectul reorganizării administrative. Implicit, cred că este de datoria societății civile să facă presiune pe Guvernul României pentru un proces onest de deliberare.

Timid, dar cu o oarecare constanță, tema reorganizării administrative a tot apărut în discursul liderilor politici, însă, la fel ca multe alte inițiative de modernizare, a rămas încremenită în proiect. La momentul preluării președinției Asociației Municipiilor din România de către Emil Boc, organizația a readus în atenția publicului subiectul reorganizării administrative, iar zilele trecute aceasta a fost reluată, sub o altă formă, și de fostul primar al Oradei, actual președinte al Consiliului Județean Bihor, liberalul Ilie Bolojan.

Din cele aproximativ 3100 de unități administrativ-teritoriale din România, 89 au sub o mie de locuitori, însă, având administrație proprie, cheltuie sume importante pentru plata celor care lucrează în acea administrație, de la primar, consilieri locali și până la cei din direcțiile de specialitate. Astfel, conform unei analize Bursa, aproape 90% dintre localităţile ţării au nevoie anual de echilibrarea bugetelor prin sumele alocate de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă și că un număr important de unități administrativ-teritoriale au cheltuieli cu salariile mai mari decât veniturile proprii. Acest model nu are cum să fie unul sustenabil și blochează potențiale investiții în infrastructura educațională.

Trei consorții școlare rurale până în 2026

Pe lângă reducerea costurilor de funcționare, ceea ce ar putea însemna mai mulți bani pentru modernizarea infrastructurii educaționale sau investiții strategice în capitalul uman, reforma administrativ-teritorială ar putea însemna capacități sporite pentru administrațiile publice locale să creeze consorții școlare. În Planul Național de Redresare și Reziliență, Guvernul României și-a asumat că până în cel de-al doilea trimestru al anului 2026, vom avea trei consorții școlare rurale. Fiecare ar avea campusuri cu o capacitate de 300 - 1500 de locuri, inclusiv spații pentru activități de tip after-school, săli și terenuri de sport, spații pentru ateliere de practică, laboratoare, spații pentru desfășurarea activităților nonformale, bucătărie și spații de cazare pentru elevi și cadrele didactice. La selecția școlilor se va acorda prioritate școlilor din zonele rurale sau izolate.

Într-un startup este bine să pornești cu banii tăi. Vei avea alături familia, prietenii și alți ”nebuni” care cred în ceea ce faci. Însă, pentru a scala, va trebui să aduci de partea ta și angel investors și fonduri de investiții. Ei au capacitatea financiară de a susține startup-ul tău. Dacă ești în căutarea unor finanțări și investiții în 2022, iată o listă cu fonduri de investiții și asociații de angel investors. Trebuie doar să-i contactezi.

Early Game Ventures (EGV)

Early Game Ventures este un fond de investiţii cu capital de risc (venture capital) finanțat cu prioritate prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 şi cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

EGV este unul dintre cele mai activi investitori în startup-uri de tehnologie din România. Cu o strategie generalistă, EGV investește în companii de tehnologie cu fondatori dedicați startup-ului lor și care adresează piețe globale. Printre domeniile de interes ale fondului se numără aplicații de AI, fintech, cybersecurity, enterprise software, agritech, edtech, proptech, consumer apps.

GapMinder Venture Partners

GapMinder este un fond de capital de risc de 50 de milioane de euro, care investește în companii de tehnologie create în România și Europa Centrală care cresc rapid la nivel internațional, aflate în faza de Seed sau Serie A.

Partenerii GapMinder au o abordare directă ca investitori, ajutând companiile să crească prin consultanță strategică și implicare directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară.â

Morphosis Capital

Morphosis Capital este un fond de private equity cu 50 de milioane de euro capital subscris. Înființat în decembrie 2018 de patru antreprenori români, Simona Gemeneanu, Gabriela Dumitru, Dragoș Petre și Andrei Gemeneanu, fondul își propune să contribuie la dezvoltarea și transformarea IMM-urilor românești.

Fondul European de Investiții (FEI), principala platformă de finanțare pentru IMM-urile europene, cofinanțat prin Programul Operațional Regional, este investitorul principal al Morphosis Capital alături de cofinanțatori precum Banca Transilvania, antreprenori internaționali și locali, precum și fondatorii înșiși.