Revista presei – 19 aprilie 2021

Universitatea de Vest din Timișoara a adunat în cadrul unei conferințe deschise oamenii de cultură din Timișoara pentru a stabili agenda de evenimente pentru anul în care Timișoara este capitală europeană culturală. Universitatea propune un festival de literatură condus de Robert Șerban, înființarea fundației Silviu Oravitzan și programe artistice personalizate pentru toate domeniile facultății.

Toate evenimentele cuprinse în agenda culturală au fost grupate sub genericul „La UVT, cultura este capitala”, iar la prezentarea „master-planului” cultural au fost prezenți profesorii universitari, scriitoarea Adriana Babeți, Ada Hausvater, directoarea Teatrului Național din Timișoara, Christian Rudic, directorul Operei Române Timișoara, artistul plastic Silviu Oravitzan, Sorin Predescu, directorul Direcției de Cultură Timiș și scriitorul Robert Șerban.

„Proiectele concrete din acest master-plan cultural, propus și susținut de către Universitatea de Vest din Timișoara, sunt adevărate punți de legătură reală (…) dintre administrația locală și universitatea noastră. UVT este un izvor de talente prin excepționalii săi oameni de cultură, prin artiștii săi, prin cercetătorii și formatorii vieții culturale, mulți dintre aceștia aflați astăzi în mijlocul acestei dezbateri, dar este prezentă pe scena culturală și prin mulți alți absolvenți, nume care sunt sonore pentru public, așa cum sunt și binecunoscuții:

Daniel Vighi, Ileana Pintilie, Radu Pavel Gheo, Brîndușa Armanca, Șerban Foarță, Adrian Bodnaru, Sorina Jecza, Smaranda Vultur, Cornel Ungureanu, Gabriel Malancioiu, Camelia Mingasson, Dorian Branea și Marius Lazurca, iar aici nu am amintit decât pe o mică parte dintre aceștia”, a declarat Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara.

Conferința poate fi vizionată în întregime AICI.

Timp de trei zile, sute de cadre medicale voluntare și studenți la Medicină vor lucra fără întrerupere în centrele de vaccinare organizate la Centrul Regional de Afaceri CRAFT din Timișoara, într-un maraton ce are ca scop imunizarea a 10.000 de oameni în perioada 23-25 aprilie.

Accesul la vaccinare se face pe bază de programare în platforma RoVaccinare sau telefonic, la call center-ul național (021.414.44.25) ori la call center-ul Direcției de Asistentă Socială, iar serul administrat va fi cel produs de Pfizer, potrivit Primăriei Timișoara, care organizează maratonul împreună cu Asociaţia pentru ATI „Aurel Mogoşeanu” și Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara.

„Zilele acestea privim cu jind la israelieni și britanici cum revin la libertate și normalitate, iar calea este una: vaccinarea. Câteva sute de medici, asistente și studenți, care luptă zilnic cu boala, vor asigura voluntar, în timpul liber, un maraton al vaccinării de 64 de ore, pe 30 de fluxuri paralele, prin care vom putea vaccina până la 10.000 de concetățeni”, a transmis şeful Secţiei ATI a Spitalului Judeţean Timişoara, dr. Dorel Săndesc, pe pagina sa de Facebook.

Arheologii de la Universitatea de Vest, coordonați de profesorul Dorel Micle, au intrat pe șantierul drumului care leagă DN 69 de A1, în nordul Timișoarei. Pe acest traseu, conform studiului de fezabilitate, ar fi 11 zone cu potențial arheologic.

„Pe traseul viitorului drum de legătură al autostrăzii A1 Arad – Timișoara cu DN 69 este în desfășurare realizarea investigațiilor arheologice. La faza de studiu de fezabilitate pentru acest drum, în 2016, au fost identificate 11 zone cu potențial arheologic. Evaluările de pe teren continuă cu etapele următoare”, transmit reprezentanții DRDP Timișoara.

Todini Costruzioni Generali S.p.A este constructorul acestui traseu de legătură între Timișoara și A1. Se lucrează deocamdată la proiectul tehnic, timp de șase luni, urmând ca din toamnă să înceapă lucrările propriu-zise pe teren, care vor dura 18 luni, potrivit contractului.

Viitorul drum de legătură va avea 10 kilometri și va începe cu 300 de metri înaintea intersecției existente deja între drumul Timișoara – Arad și cel ce duce spre localitatea Sânandrei. De aici se va face un nod rutier spre A1. Viteza maximă de circulație pe această legătură va fi de 100 de kilometri pe oră.

Valoarea contractului este de 189,6 milioane de lei, adică aproape 38 de milioane de euro, majoritatea bani europeni, prin POIM 2014-2020. Drumul va avea șapte ani garanție.

Peste 28 de mii de profesori vor fi formați într-un proiect cu finanțare europeană, potrivit anunțului făcut de secretarul de stat din Ministerul Educației, Maria Manea. Aceasta a spus, la conferința Vaccinare și testare pentru învățare, din cadrul campaniei naționale, că acest proiect „modifică fundamental modul în care se face astăzi formarea inițială și formarea continuă a cadrelor didactice”.

Maria Manea a mai spus că proiectul pleacă de la faptul că formarea cadrelor didactice este deficitară și că Ministerul Educației este într-un grup de lucru la nivel european, grup care până anul viitor va crea un cadru comun la nivelul Uniunii pentru stabilirea normativelor de formare inițială și continuă a cadrelor didactice.

Într-o declarație pentru Edupedu.ro, secretarul de stat a precizat că este vorba despre un proiect cu o finanțare de 28 de milioane de euro (135.733.852,02 lei din care asistență financiară nerambursabilă 120.150.531,521 lei).

Grupul țintă al proiectului este de 28.211 persoane.

Maria Manea: „Vom lansa peste două săptămâni un proiect mare și reformator al sistemului Educației, proiectul PROF. Proiectul PROF, să știți, dacă aveți curiozitatea să urmăriți lansarea și să înțelegeți logica, modifică fundamental modul în care se face astăzi formarea inițială și formarea continua cadrelor didactice. Modifică pilotat, pentru că tot ceea ce se întâmplă într-un proiect european înseamnă o sursă de finanțare pentru cercetare și pilotare. Și dacă se dovedește a fi excepțional (n.red. proiectul PROF), se extinde.

„Lucrurile nu au evoluat foarte mult din perspectiva a ceea ce înseamnă înscrişi pe platforma de vaccinare (în ultimele săptămâni, n.r.). Avem 3.043 de profesori programaţi la vaccinare, 2.813 sunt vaccinaţi, reprezentând 92% de vaccinaţi dintre cei programaţi. La nivelul judeţului, 59% dintre profesori sunt înscrişi pe platforma de vaccinare şi urmează să se vaccineze. Nu am evoluat foarte mult. Ne-am dori să conştientizăm cadrele didactice că este important pentru comunităţile educaţionale, elevi, profesori şi pentru comunitatea în care trăim, să se vaccineze (…). Am dezvoltat şi centru special pentru vaccinare, unde 900 de angajaţi din sistem s-au vaccinat. A fost o reuşită, dar este insuficient pentru revenirea la şcoală”, a afirmat Marin Popescu, într-o conferinţă de presă.

Marin Popescu a detaliat că în privinţa infectărilor cu SARS-CoV-2, prin care s-a dobândit o imunizare naturală prin îmbolnăvire, de la 1 martie 2020 până acum, 689 de persoane din sistem au făcut boala (0,76% din totalul angajat) şi 739 de elevi au fost infectaţi (0,8%).

În judeţul Timiş sunt 95.013 elevi, 6.770 de cadre didactice, 779 de angajaţi auxiliari (contabili, informaticieni, laboranţi) şi 1.700 de persoane angajate în posturi nedidactice. AGERPRES

Aflați în dificultate din cauza crizei coronavirus, foarte mulți absolvenți universitari europeni luptă să obțină unul dintre puținele locuri de muncă vacante. Nu rareori, tinerii se confruntă cu anxietate și depresie.

Jordi Battlo, în vârstă de 24 de ani, din Barcelona, a expediat sute de CV-uri în ultimele luni. ”Am renunțat să le mai număr”, mărturisește tânărul pe un ton mai degrabă resemnat. Refuzurile au devenit o rutină apăsătoare pentru absolventul de inginerie industrială.

”Lipsa unui răspuns pozitiv din partea companiilor mă face să simt că tot ceea ce am învățat este de prisos”, spune Battlo. După ce și-a finalizat masteratul la Școala de Afaceri din Madrid, în iulie 2020, singura ”reușită” s-a redus la un scurt stagiu de practică. După aceea a intrat direct în șomaj.

Jordi este unul dintre milioanele de tineri absolvenți universitari din Europa, aflați în căutarea unui loc pe o piață a muncii peste măsură de aglomerată. Potrivit Oficiului de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat), rata șomajului în rândul tinerilor din UE este de 17% - de două ori mai ridicată decât rata generală a șomajului.

În octombrie 2020, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertiza că o întreagă generație de tineri din Europa riscă ”să rămână în urmă”. În anul pandemic 2020, sistarea angajărilor și accelerarea concedierilor au dus la o explozie de cereri pentru puținele joburi disponibile.

La sute de kilometri de Barcelona, în capitala irlandeză Dublin, Georgia Burns, în vârstă de 23 de ani, este la fel de necăjită ca Battlo. După absolvirea unui master în management la University College London, în septembrie 2020, tânăra își privea cu încredere viitorul profesional. ”Însă a venit pandemia și acum fac o practică la jumătate de normă, pe salariul minim”.

Jordi Battlo este de părere că joburile au devenit pur și simplu inaccesibile pentru absolvenții universitari. ”Pentru fiecare post disponibil aplică de două ori mai mulți candidați decât în trecut. Oameni cu doi sau trei ani de experiență râvnesc inclusiv la joburi plătite mai slab”.