Revista presei – 18 octombrie 2021

Mihai Gâdea și Agatha Kundri sunt un cuplu solid. Cei doi au fată pe nune Karina Maisha, în vârstă de 19 ani, care este pasionată de domenii precum fotografia și muzica. Spre deosebire de soțul ei, Agatha Kundri nu are nicio treabă cu televiziunea, fiind foarte discretă.

Astfel, soția lui Mihai Gâdea este fiica unui pastor adventist din Timișoara și a absolvit Universitatea de Vest din Timișoara, în anul 2004. Dar Agatha Kundri nu s-a axat numai pe studii, ci și pe sport. Ea concurează la competiții triathlon, un sport mai puțin cunoscut în țara noastră, însă destul de complex. Sportul acesta are trei discipline: înot, bicicletă și alergare.

În urmă cu zece ani, soția vedetei de la Antena 3 și-a deschis o grădiniță cu program afterschool. Însă pandemia a făcut ca cifra de afaceri să fie de 345.000 de lei anul trecut, iar profitul de numai 842 de lei. Chiar și așa, Agatha Kudri se descurcă de minune, ea fiind și consilier de dezvoltare personală.

Studenţii Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) care au optat pentru învăţământul la distanţă (ID) sau cu frecvenţă redusă (IFR) vor putea primi şi în anul universitar 2021-2022 burse de performanţă, valoarea unei burse putând acoperi până la 25% din valoarea taxei de şcolarizare.

Pentru anul universitar 2021-2022, studenţii UBB la învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă au la dispoziţie un număr total de 324 de burse, dintre care 287 sunt destinate studenţilor la nivel licenţă, iar 37 le sunt alocate studenţilor masteranzi, UBB fiind singura universitate de stat din România care acordă acest tip de burse.

Senatul Universităţii Babeş-Bolyai a aprobat, începând din anul universitar 2017-2018, acordarea burselor pentru studenţii ID şi IFR, atât la nivel licenţă, cât şi la nivel master, condiţia de bază pentru obţinerea acestor burse fiind ca studenţii să fie integralişti.

Bursele de performanţă sunt acordate semestrial, prin intermediul Centrului de Formare Continuă, Învăţământ la Distanţă şi cu Frecvenţă Redusă (CFCIDFR) din cadrul UBB, pe baza mediei obţinute în semestrul precedent celui pentru care se solicită bursa.

Studenții UB sunt invitați să se înscrie la microprogramele Global Awareness și Civic Engagement, organizate în limba engleză de Universitatea din București în parteneriat cu Universitatea din Tübingen și Universitatea Autonomă din Madrid.

Programele vizează două direcții de studiu: Global Awareness și Civic Engagement.

Termen limită pentru înscrierea la ambele cursuri: 20 octombrie 2021

Microprogramul CIVIS “Global Awareness”

Una dintre misiunile fundamentale asumate de CIVIS este conștientizarea și găsirea de soluții la provocări globale esențiale precum problemele legate de energie, climat și mediu. Astfel, ca universități membre CIVIS, Universitatea din București, Universitatea din Tübingen și Universitatea Autonomă din Madrid oferă studenților posibilitatea de a participa la programul comun intitulat „Global Awareness”.

Microprogramul CIVIS “Civic Engagement”

Una dintre misiunile fundamentale asumate de CIVIS vizează promovarea implicării civice. În calitate de universități membre CIVIS, Universitatea din București, Universitatea din Tübingen și Universitatea Autonomă din Madrid oferă studenților posibilitatea de a participa la programul comun intitulat „Civic Engagement”. În acest fel, cele trei universități își propun să-și încurajeze studenții să-și asume în mod activ responsabilități în societatea actuală în timp ce își analizează critic propriile experiențe de voluntariat.

Două universități românești sunt prezente în cel mai recent ranking internațional Times Higher Education (THE) pentru domeniul Educație, ambele la coada clasamentului. THE a prezentat topurile pentru încă patru domenii – Educație, Științe Sociale, Drept și Științe Economice – iar trei dintre acestea includ universități românești, pe poziții din jumătatea inferioară. Nicio universitate românească nu figurează la capitolul Drept.

Științe sociale

În cele mai noi clasamente anunțate în seria Times Higher Education World University Rankings by Subject, cele mai multe universități românești sunt în domeniul Științe Sociale. Dintre acestea, doar una e situată la mijlocul clasamentului, iar celelalte cinci – în ultima parte. Astfel, din totalul de 870 de universități din lume incluse în acest ranking, din România sunt:

• Academia de Studii Economice București (ASE) – pe locurile 401-500

• Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (601+)

• Universitatea A.I. Cuza din Iași (601+)

• Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (601+)

• Universitatea din București (601+)

• Universitatea de Vest din Timișoara (601+)

Studenții de la facultățile de medicină au început din nou să fie distribuiți pe secțiile unde sunt tratați pacienții bolnavi de Covid-19, a anunțat astăzi secretarul de stat Raed Arafat, în cadrul unei conferințe de presă a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU).

„Am început din nou să distribuim studenți mediciniști care să lucreze pe rol de asistenți medicali în unitățile sanitare. Deja am semnat un număr de desemnări de studenți-voluntari, după mecanismul în care ei se înscriu la inspectoratele pentru situații de urgență și participă în spitalele din localitatea respectivă și legislativ este aprobată echivalarea lor ca asistenți medicali și activează în spitale pentru a suplini lipsa personalului acre este din această categorie”, a declarat Arafat.

România a ajuns pe primul loc în lume la numărul de decese zilnice de COVID raportate la populație, potrivit datelor centralizate de Universitatea Oxford, scrie G4Media.ro.

Țara noastră înregistrează în prezent o medie de 16,6 decese la un milion de locuitori. În ultimele zile, au fost raportate zilnic între 300 și peste 440 de decese în 24 de ore.

Frig este nu doar în locuințele din București, ci și în Timișoara. Din cauza unor lucrări la rețeaua de termoficare, căldura a fost temporar sistată în mare parte din oraș. Și cum în sălile de clasă temperatura nu trece de 15 grade Celsius, elevii au fost trimiși acasă, la ore online. Până acum, patru școli și-au închis porțile din cauza frigului.

Elevii de la Școala Gimnazială nr. 16 din Timișoara se pregătesc de ore. Își trag fermoarele. Nu la penare, ci la geci. Temperatura din clase nu trece de 15 grade Celsius, așa că cei mici sunt nevoiți să stea înfofoliți. 

„Tremurăm. Nu avem căldură în școală din cauza lucrărilor pe care  le efectuează Colterm pe strada București. Am propus să desfășurăm orele în sistem online”, spune Luminița Marinescu, directoarea Școlii Gimnaziale nr. 16 din Timișoara.

Aceeași situație este și la Liceul Teoretic „Grigore Moisil”.

Derulat din 2011, programul de educaţie de mediu „Patrula de Reciclare“ a contribuit la strângerea a peste opt milioane de kilograme de deşeuri electrice, implicând până acum, în acţiuni de mediu şi de reciclare, zeci de mii de elevi şi profesori.

Ada Lungu este preşedinta Asociaţiei Volens, ce coordonează programul „Patrula de Reciclare“. După ce a lucrat mai mulţi ani ca specialist în comunicare organizaţională şi relaţii publice în organizaţii internaţionale prestigioase, precum World Trade Center şi British Council, în administraţie publică şi mass-media, ea şi-a dedicat viaţa voluntariatului.  Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, ea a povestit cum a apărut ideea proiectului Patrula de Reciclare, dar şi cum s-a concretizat:  „2011 era anul unui paradox. România era de patru ani stat membru al Uniunii Europene, dar cu vreo 40 de ani în urma standardelor de colectare a deşeurilor electrice.  Eram o ţară plină de deşeuri electrice «istorice» – o formulare amuzantă care, însă, ilustra o realitate regretabilă din punctul de vedere al normelor de mediu. Vechiturile electrice reprezentau o formă ciudată de «patrimoniu» privat şi era greu să convingi românii să renunţe la «comorile» lor. În acest context funcţiona Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec, creată pentru a gestiona colectarea selectivă a deşeurilor electrice la nivel naţional şi pentru a ajuta România să-şi reducă decalajul faţă de obiectivele europene asumate. Era clar că un astfel de obiectiv nu se putea îndeplini decât cu un efort substanţial şi continuu de educare şi schimbare de atitudini şi prin crearea unei infrastructuri de colectare la nivel naţional“.