Revista presei – 18 martie 2022

Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) s-a reunit joi şi a decis că susţine trecerea activităţilor de predare-învăţare-evaluare în sistemul „faţă în faţă” odată cu încheierea stării de alertă.

În acelaşi timp, cere Ministerului Educaţiei şi Parlamentului să modifice cadrul legal, astfel încât să se utilizeze avantajele oferite de sistemul online.

„Solicităm Ministerului Educaţiei şi Parlamentului iniţierea demersurilor pentru modificarea cadrului legal, astfel încât să se utilizeze avantajele oferite de sistemul online în activităţile de predare-învăţare-evaluare.

Posibilităţile de modificare a normelor legale şi a celor privind evaluarea şi acreditarea programelor de studii de licenţă şi master, precum şi a activităţii doctorale prin includerea modalităţilor de derulare a acestora în sistemul online/hibrid vor fi discute în prima reuniune a Consiliului Naţional al Rectorilor, care se va desfăşura la Iaşi în perioada 7-10 aprilie 2022.” se arată într-un comunicat de presă al CNR.

De asemenea, CNR precizează că susţine autonomia universitară dezvoltată în cadrul legal şi respinge orice  instigare la abuz în serviciu sau nerespectarea legilor.

Peste 500 de participanți au fost împreună online la workshop-ul internațional „Comunități pentru dezvoltarea educației deschise”, parte din evenimentul global Săptămâna Educației Deschise 2022. 27 de speakeri de nivel internațional au prezentat ultimele noutăți legate de educația deschisă în România și UE în cadrul celei de-a IX-a ediții a workshop-ului internațional OEW, organizat de Universitatea Politehnica Timișoara, prin Centrul ID/IFR și e-Learning, cu sprijinul asociațiilor EDEN Europe și IEEE România, inclus în noua serie de webinarii „Construim Împreună”.

Prof.emerit.dr. Nicolae Bibu, Universitatea de Vest din Timișoara, împreună cu ș.l.dr.ing. Vlad Mihăescu, Directorul Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic din Universitatea Politehnica Timișoara, România și dr. Mihai Lisețchi, Universitatea de Vest din Timișoara, au vorbit despre cursurile deschise pentru comunitatea culturală și creativă, în cadrul proiectului TraCCE, prezentând frânturi din programul de formare al abilităților antreprenoriale adaptat specificului industriei și contextului local.

Prof.dr.ing. Radu Vasiu, alături de dr. ing. Diana Andone au prezentat inițiativele revoluționare ale Universităților Europene și proiectul E³UDRES² – E3UDRES2 Planificarea strategică a universităților de viitor pentru UPT, prezentarea fiind urmată de o discuție despre E3UDRES2 – i- Living Labs și implicarea studenților, susținută de ș.l. dr. ing. Vlad Mihăescu, împreună cu Andrea Medrea, studentă la master anul I, specializarea Tehnologii Multimedia, Universitatea Politehnica Timișoara, România.

Prof.dr.ing. Carmen Holotescu, Universitatea Ioan Slavici Timişoara, conf. dr. Gabriela Grosseck, Universitatea de Vest din Timișoara, și dr. Diana Andone au făcut o trecere în revistă a strategiei europene legate de micro-credențiale, pentru a îmbunătăți învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de angajare, precum și a câtorva inițiative legate de aceasta, prezentând modul în care proiectul european „EBSI4RO: Connecting Romania through Blockchain”, în care UPT este partener cu UEFISCDI, abordează strategia, prin eliberarea de micro-credențiale pe Blockchain și oferirea de cursuri online masive deschise (MOOCs) structurate ca micro-credențiale.

Universitatea din București anunță că „activitățile didactice se vor desfășura cu prezență fizică, conform orarelor pentru semestrul al II-lea”, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. Senatul Universității din București a adoptat, în ședința din 16 martie 2022, hotărârea privind modalitatea de desfășurare a cursurilor în semestrul al doilea, până la finalizarea anului universitar 2021-2022.

Totodată, se precizează că „în baza prevederilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, introdus prin OUG nr. 99/2021, după reluarea activității în sistem fizic și în limita duratei semestrului al II-lea al anului universitar 2021-2022, decanul facultății poate aproba, în mod individual, la cererea motivată a cadrului didactic, desfășurarea online a activității didactice, fără a fi necesară nici recuperarea ulterioară și nici prezența cadrului didactic în cauză în spațiile de învățământ”.

„Pentru programele de studii pentru care nu există posibilitatea planificării imediate a activităților față în față, Consiliul Facultății va stabili o perioadă de tranziție și va hotărî fie organizarea în sistem online a activității în decursul acesteia, fie recuperarea ulterioară a activității, potrivit unui program stabilit de comun acord între cadrul didactic și studenți. Reprogramarea activității se poate face inclusiv în sistem modular, până la finalul semestrului. Programele de recuperare vor fi centralizate la nivelul departamentelor și facultăților”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, pentru activitățile desfășurate în sistem fizic pe durata perioadei de tranziție, „acolo unde este posibil, se recomandă și transmiterea online a activităților didactice pentru studenții care din motive obiective nu pot fi prezenți în spațiile de învățământ”.

„În contextul în care ordinul de ministru care modifică regulamentul ROFUIP vine și spune cu precizări, introducând niște alineate noi, care sunt momentele în care consiliul de administrație poate să intervină și să analizeze activitățile în sistem hibrid, ne-am prevalat de prevederile acelor alineate și, la recomandarea DSP-ului, am luat această hotărâre de a trece cu clasa (în hibrid – n.red)”, a declarat Aura Danielescu, inspector școlar general Timiș, pentru Edupedu.ro, cu referire la condițiile în care se pot suspenda cursurile cu prezență fizică.

• Amintim că o clasă de la Colegiul Naţional Pedagogic din Timișoara a trecut online, din cauza creşterii numărului de cazuri COVID-19, la recomandarea Direcției de Sănătate Publică (DSP).

„De fapt, regulamentul nu vine și nu spune care este numărul de zile în care unitatea respectivă de învățământ poate, prin consiliul de administrație, să aprobe funcționarea în sistem hibrid a clasei respective. La recomandarea DSP-ului, s-a plecat de la aprobarea pentru un număr de cinci zile. Însă, alineatele care au fost introduse sunt o facilitate pentru noi toți, pentru că nu doar în situații de pandemie, ci rezolvă cumva desfășurarea orelor în hibrid și pentru alte situații excepționale care pot să apară la nivelul unităților de învățământ”, a precizat Aura Danielescu.

Aceasta a spus că pot interveni situații ce necesită revenirea la sistemul hibrid pentru o anumită perioadă: „Chiar dacă ne dorim cu toții și este obiectivul nostru fundamental acela de a reveni față în față cu copiii și de a ne întoarce cumva la viața normală, cred că se impune să mai putem folosi din când în când, atunci când situația de excepție intervine, să ne putem folosi de ceea ce, până la urmă, am învățat cu toții, să desfășurăm o activitate alternativă pentru un număr limitat de zile, în mediul online”.

În acest context, a fost luată decizia ca o clasă de la Colegiul Național Pedagogic să își desfășoare activitatea în sistem online pentru 5 zile: „Colegiul Național Pedagogic din Timișoara, ca o formă de protecție pentru propriii copii, pentru cadrele didactice, pentru că există și cadre didactice care sunt contaminate cu virusul Covid acum, a decis, la recomandarea DSP-ului, și uzând de această prerogativă legislativă, să intre cu clasa respectivă, o singură clasă, pe un număr de cinci zile în hibrid, pe online.”

Invadarea Ucrainei de către Rusia a readus în actualitate multe întrebări despre disuasiunea nucleară. Indiferent de rezultatul a ceea ce ar putea fi un război de durată, problemele pe care le ridică această confruntare vor rămîne.

În 1994, Ucraina a predat armele nucleare pe care le moștenise de la Uniunea Sovietică, în schimbul garantării securității sale de către SUA, Marea Britanie și Rusia. Dar aceste garanții s-au dovedit a fi lipsite de valoare – și, întrucît nu e membru NATO, Ucraina nu beneficiază de disuasiunea extinsă a scutului nuclear american.

Dar care e situația fostelor republici sovietice care s-au alăturat NATO? Ar funcționa oare disuasiunea extinsă a SUA pentru Estonia, Letonia și Lituania – sau pentru aliații lor din Asia? Pentru ca disuasiunea să fie credibilă, armele nucleare trebuie să fie utilizabile. Dar dacă sînt utilizabile în prea mare măsură, un accident sau o eroare de judecată pot declanșa cu ușurință un război nuclear dezastruos.

Pentru a obține un echilibru eficace, trebuie să avem în vedere dozajul optim de instrumente nucleare, convenționale și de alte tipuri, și să reducem apoi în cît mai mare măsură componenta nucleară. De exemplu, oricare ar fi reacția adecvată la arsenalul nuclear în creștere al Coreei de Nord, ea nu trebuie să presupună reintroducerea armelor nucleare tactice, pe care președintele George W. Bush le-a retras de pe peninsula coreeană în 1991.

La fel și în Japonia, credibilitatea disuasiunii extinse a SUA se bazează pe staționarea trupelor americane în țară, nu pe prezența armelor nucleare. Împărtășind vulnerabilitatea cu care se confruntă trupele japoneze, SUA creează o comunitate de destin care reduce teama de abandon a aliaților. Chiar dacă scepticii considerau că, prin contingentul redus, trupele americane din Berlin nu ar putea face față Uniunii Sovietice, prezența fizică a Americii s-a dovedit totuși esențială pentru disuasiune și pentru un deznodămînt pașnic al Războiului Rece. (La un moment dat, în Europa era staționată artilerie nucleară americană, care însă a fost retrasă din cauza riscurilor presupuse de comandă și control.)

Per ansamblu, salariile din România ”au bătut” la limită inflația în ultimul an și au fost cu 16% mai mari în valoare nominală decât cele din 2020, anul în care a izbucnit pandemia. În structură, însă, datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că angajații din multe industrii au o putere de cumpărare mai mică sau similară celei din urmă cu doi ani – un rezultat al revenirii inegale din pandemiei și al avansului rapid al prețurilor din ultima jumătate de an.

Salariul mediu net din România era în ianuarie 2022 de 3.698 de lei, în creștere cu 8,9% față de ianuarie 2021. În același interval, creșterea inflației a fost de 8,4%, reiese din datele INS. Cu alte cuvinte, creșterea reală a salariilor de la nivel național a fost de doar 0,5%.

Trei ramuri, respectiv extracția petrolului, activitățile anexe extracției și producția cinematografică au raportat scăderi ale câștigurilor salariale nete față de anul trecut, de 15,3%, 0,8%, respectiv 0,2%. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare a angajaților din aceste sectoare a scăzut cu procentele de mai sus plus 8,4% inflația.

Printre ramurile notabile ale economiei naționale unde creșterea veniturilor nu a ținut pasul cu creșterea prețurilor se numără fabricarea de mașini, utilaje și echipamente (creșterea salarială reală de -0,4%), cercetare-dezvoltare (-0,5%), intermedieri financiare (-0,7% la intermedieri și -0,5% la asigurări) și transporturi (-3,6% la transporturi terestre, -7,4% la transporturi pe apă și -2,6% la depozitare și activități auxiliare pentru transport).