Revista presei – 18 martie 2021

Timișoara va avea primul centru de vaccinare deschis non-stop din România, care va funcționa în incinta Spitalului Județean de Urgență. Va avea patru fluxuri și va fi folosit doar vaccin Pfizer. Anunțul a fost făcut de prefectul de Timiș Zoltan Nemeth.

„Începând cu 23 martie, în județul nostru vor ajunge noi doze din vaccinul Pfizer, ocazie cu care o să fie deschis și primul centru de vaccinare din România care o să funcționeze în regim non-stop, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență”, a anunțat, miercuri, prefectul Nemeth.

Potrivit acestuia, vor fi patru fluxuri deschise non-stop și vor putea fi vaccinate 480 de persoane în 24 de ore. Iar vaccinul va fi doar de la Pfizer.

„Acest centru de vaccinare va funcționa cu 4 fluxuri pe zi și 4 pe timp de noapte și va putea deservi 480 de persoane în 24 de ore, 7 zile pe săptămână. Se va folosi doar vaccin Pfizer, iar datorită fluxurilor separate, cei vaccinați nu vor interacționa cu pacienții spitalului. Îi felicit pe această cale, pentru munca depusă pentru deschiderea acestui centru de vaccinare, pe directorul DSP Timiș, Flavius Cioca și pe managerul Spitalului Județean dr. Raul Pătrașcu”, a mai spus Zoltan Nemeth.

În județul Timiș funcționează aproape 20 de centre de vaccinare. Dacă vrei să știi exact cu ce vaccin ești imunizat, trebuie doar să te uiți la perioada de timp dintre prima doză și rapel. Pentru Pfizer rapelul se face la 21 de zile, la 28 de zile se face cel pentru Moderna, în timp ce pentru AstraZeneca rapelul se face la 56 de zile.

Iată lista centrelor din Timiș, în funcție de serul administrat:

Pfizer:

Spitalul Clinic C.F. Timișoara
Centrul Iulius Mall Timișoara
Centrul Dumbrăvița (Centrul de zi pentru îngrijirea copiilor)
Centrul Ghiroda (Căminul Cultural)
Centrul Sala de sport „Lavinia Miloșovici” Lugoj
Spitalul Orășenesc Sânnicolau Mare
Spitalul Militar din Timișoara

Moderna:

Vox Park Timișoara
Spitalul Orășenesc din Deta
Centru de Sănătate Buziaș
Spitalul Orășenesc Făget

AstraZeneca:

Centru ISHO
Clădirea STPT Timișoara
Centrul Sala de sport „Lavinia Miloșovici” Lugoj
Centru Șag
Casa de Cultură Giroc
Centru Moșnița Nouă
Liceul Tehnologic Jimbolia
Casa Tineretului Timișoara.

Ambasadorii proiectului „Școli curate”, grupul de inițiativă care supraveghează cum aleșii locali din Timiș își respectă atribuțiile față de școli, au înștiințat toți primarii din județ asupra necesității de a aproba bugetele locale pe 2021 ținând cont și de nevoile din școli.

Nu este prima oară când ambasadorii acestui proiect le-au amintit primăriilor din județ și aleșilor locali că în multe dintre unitățile de învățământ nu se dau burse sau nu s-a investit în infrastructura școlară de ani buni. În acest sens, ambasadorii proiectului au transmis de această dată adrese tuturor primăriilor din județ, prin care le cer să nu uite de investiția în școli când vor stabili bugetele pe anul 2021.

„Școli curate face un apel de responsabilizare generală al autorităților publice locale, în sensul creșterii calității și accesibilității școlilor. Dacă astăzi toaletele din școli se află în fundul curții, asta nu se datorează ministrului Educației, ci, în primul rând, primăriei. De asemenea, tot în atribuția primarilor stă asigurarea resurselor igienico- sanitare, prin finanțarea complementară, în unitățile de învățământ preuniversitar. Primarii (mai noi și mai vechi) ai județului nostru, (re)învestiți în funcții în această toamnă, trebuie să dea dovadă de responsabilitate și discernământ în raport cu unitățile de învățământ preuniversitar din comunitățile lor, să gireze bugete locale în acord cu principiile de bună guvernare locală în educație și să nu folosească lipsa resurselor bugetare pentru a tranzacționa drepturile elevilor”, au transmis reprezentanții „Școli curate” din Timiș.

Ce le-au cerut primarilor din județ cei de la „Școli curate”, punctual, este să acorde și să plătească bursele școlare conform legii și chiar să suplimenteze bursele pentru nevoi speciale și cele sociale, unde se poate, să se acorde bani pentru materialele necesare în situația de pandemie (dezinfectanți, măști, hârtie și săpun), să asigure fonduri pentru reparații și modernizări în școli, dar și pentru servicii de pază. Membrii „Școli curate” le recomandă primarilor să acceseze și fonduri europene când vine vorba de investiții în școli și să se gândească și la activitățile extrașcolare pentru comunitățile lor: muzee, biblioteci comunitare sau centre de învățare.

Programul România Educată va fi finanțat cu 4 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care „este o oportunitate extraordinară și pentru sistemul de educație din România”, a declarat Klaus Iohannis în cadrul unei conferințe de presă, miercuri. Președintele a menționat că, prin PNRR, România va investi în digitalizarea Educației, în dezvoltarea sistemelor de educație timpurie, în pregătirea specialiștilor în meseriile viitorului, iar școlile din comunitățile dezavantajate vor beneficia de noi măsuri de sprijin și servicii suplimentare. În total, este vorba de investiții de 780 de milioane de euro în sistemul de Educație prin PNRR.

„Cei 30 de miliarde € de care vom beneficia prin acest plan reprezintă o șansă majoră pentru dezvoltarea României. Oportunitate care va permite economiei, dar și societății românești, o rezistență sporită în cazul unor viitoare crize. Totodată, este important să înțelegem că acest plan care e prescurtat PNRR ne oferă cel mai bun context pentru organizarea reformelor amânate atâți ani, reforme care vor îmbunătăți viața de zi cu zi a fiecărui român dezvoltă prin dezvoltarea și modernizarea activității în sănătate, în economie, în educație și în administrație.

Este o oportunitate extraordinară și pentru sistemul de educație din România. Programul România Educată va fi finanțat cu 4 miliarde de euro. Vom avea astfel școli sigure, curate, cu dotări moderne și laboratoare. Dar vom investi și într-o rețea de școli verzi, eficiente energetic și adaptate schimbărilor climatice.

Totodată vom investi în dezvoltarea sistemelor de educație timpurie dar și în specialiști și pregătirea specialiștilor în meseriile viitorului. Școlile din comunitățile dezavantajate vor beneficia de noi măsuri de sprijin și servicii suplimentare pentru că educația din România nu își mai permite să piardă niciun copil.

UNICEF și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au încheiat un parteneriat prin care să ofere educație pentru copii și adolescenți. Potrivit unui comunicat de presă, demersul e parte a programului de educație media al CJI, “care abordează o formă de educație esențială și urgentă pentru tineri, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19, când informațiile falsificate și dezinformarea au atins cote alarmante”.

În cadrul parteneriatului, UNICEF sprijină CJI în dezvoltarea unui model de creștere a competențelor de educație media ale elevilor și ale profesorilor prin module de instruire dedicate și materiale de învățare și predare create special pentru acest program. “Educația media este esențială pentru reducerea dezinformării în creștere, care amenință progresele câștigate cu greu de societate”, arată comunicatul.

CJI e sprijinit și în dezvoltarea unui modul de includere a elementelor de educație media în formarea inițială a viitorilor profesori, studenți în programul de masterat „Didactici ale disciplinelor filologice” la Facultatea de Litere, Universitatea din București.

Printre componentele parteneriatului se numără și organizarea unei activități didactice de educație media pentru elevi și profesori, pe modelul World’s Largest Lesson, implementat cu succes de UNICEF în ultimii ani, cu zeci de mii de elevi și mii de profesori beneficiari. Zeci de mii de copii și tinerii din România vor înțelege, prin organizarea acestei activități, importanța informării corecte și felul în care pot să interacționeze critic și responsabil cu media, creând o imunitate parțială la efectele dezinformării.

România va împrumuta 100 de milioane euro de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru susţinerea proiectului „Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile”. Guvernul a aprobat astăzi negocierea și semnarea acordului de împrumut, anunță Ministerul Finanţelor, citat de Agerpres.

„Una dintre priorităţile mandatului meu este să fac tot posibilul astfel încât educaţia să primească finanţarea necesară pentru ca toţi elevii şi preşcolarii să aibă acces la o infrastructură şcolară modernă şi sigură. În calitate de ministru al Finanţelor, am solicitat Guvernului mandat să negociez şi să semnez cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare un Acord de Împrumut în valoare de 100 de milioane de euro, pentru investiţii în infrastructura şcolară, atât de necesare, în special în zonele mai puţin dezvoltate ale ţării”, a spus ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, potrivit unui comunicat de presă.

Proiectul „Şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile” se va derula pe o perioadă de 6 ani, data limită de tragere a împrumutului fiind 30 iunie 2027. Acesta va fi implementat de către Ministerul Educaţiei. Costul total al proiectului va fi de 100 de milioane euro, sumă finanţată integral din împrumutul acordat României de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Principalele elemente ale proiectului cuprind o componentă de investiţii integrate în infrastructura şcolară, activităţi de comunicare şi informare, sprijin pentru transportul elevilor, precum şi alte facilităţi temporare. O atenţie sporită va fi acordată sălilor de clasă inteligente, prin investiţii în mobilier şcolar şi prin activităţi de informare şi instruire în acest domeniu.

Proiectul are și o componentă de sprijin pentru investiţii în infrastructura şcolilor durabile şi moderne, prin planificarea investiţiilor în vederea dezvoltării unor modele pentru şcolile viitoare, precum şi prin alte activităţi de informare şi pregătire a comunităţilor în cazul producerii unor eventuale dezastre.

In acest an scolar 2020-2021 elevii nu mai dau teze, in conditiile in care acestea sunt in continuare suspendate. La sfarsitul semestrului al doilea, mediile la toate disciplinele scolare se obtin prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor, a spus ministrul Educatiei, Sorin Cimpeanu.

"Pentru anul scolar 2020-2021 sunt suspendate tezele (lucrarile scrise semestriale), conform OM 5977/2020. In consecinta, la finalul semestrului al doilea, mediile pentru toate disciplinele se obtin prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat intreg", a spus Cimpeanu, potrivit Mediafax.

Potrivit ministrului, avand in vedere ca la acest moment aproape un milion de elevi participa la toate activitatile didactice in sistem online si atata timp cat sistemul de invatamant din Romania nu dispune de platforme de evaluare si examinare dedicate si securizate, "relevanta tezelor este mai mult decat discutabila".

Este puţin probabil ca digitalizarea să fie realizată fără un proces de digitizare efectuat în prealabil, deoarece de cele mai multe ori este necesar accesul la un istoric de documente. Digitalizarea constă în utilizarea de tehnologii şi informaţii digitale pentru automatizarea operaţiunilor şi proceselor din cadrul unei organizaţii. Exemple de digitalizare includ implementarea unui ERP (Enterprise Resource Planning), CRM (Customer Relationship Management), adoptarea unei soluţii electronice de gestionare a contractelor (Contract Management), automatizarea Purchase-to-Pay (de la achiziţie la plată) şi a fluxurilor Order-to-Cash (de la comandă la încasare). Digitalizarea necesită aproape întotdeauna pregătirea angajaţilor şi rearanjarea anumitor procese şi fluxuri de lucru ce vor conduce la optimizarea activităţii. Digitalizarea creşte eficienţa, îmbunătăţeşte transparenţa datelor şi reduce costurile, stimulând astfel creşterea afacerii. De cele mai multe ori, digitalizarea este o strategie care înseamnă mai mult decât simpla implementare a tehnologiei, deoarece pentru a avea impact implică o schimbare mai profundă a modelului de afaceri şi a evoluţiei muncii. Digitalizarea reprezintă fundaţia în ceea ce priveşte transformarea digitală.