Revista presei – 17 martie 2022

Săptămâna aceasta, pe 19 și 20 martie 2022, urmează alte trei Hackathoane, care vor avea loc simultan în București, Iași și Sibiu. Înscrierea pentru acestea se poate face pe www.innovationlabs.ro/register până pe 17 martie, fiind bineveniți participanți din toate centrele universitare din țară.

Programul este deschis tinerilor din toate universitățile, Innovation Labs fiind implementat în cele cinci orașe alături de 17 parteneri academici principali:

• în București: Universitatea POLITEHNICA din București, Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța și Universitatea Transilvania din Brașov,
• în Cluj-Napoca: Universitatea Babeș–Bolyai, Universitatea Tehnică din Cluj–Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca,
• în Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași,
• în Sibiu: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu,
• în Timișoara: Universitatea Politehnica Timişoara, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Oradea.

Cele două Hackathoane din Cluj și Timișoara au adunat 59 de echipe, formate din peste 145 de tineri cu proiecte curajoase, care își propun să aibă un impact pozitiv asupra mai multor sectoare de business prin soluțiile lor tehnologice. Start-up-urile prezente s-au aliniat cu una dintre verticalele de afaceri ale programului: Agriculture, Blockchain, Cybersecurity, DevTools, Digital Commerce, Digital Health, Lifestyle, Retail, Smart City & Industry 4.0 și Sustainability.

Casa Francofoniei în România va fi găzduită la Universitatea Politehnică București și îşi propune să devină un hub cultural regional care, prin evenimente culturale deosebite să atragă studenți străini, a spus Mihnea Costoiu, rectorul Universității, potrivit Agerpres.

Piatra de temelie a ceea ce anul viitor ar trebui să fie Casa Francofoniei în România, a fost aşezată, miercuri, în cadrul unei ceremonii, de preşedintele Klaus Iohannis.

Prezent la eveniment, Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei, a declarat, că este mândru că a doua Casă a francofoniei va fi realizată în România, la Universitatea Politehnica din Bucureşti.

“Sunt foarte mândru (…) că, în România, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, avem a doua casă a francofoniei din lume, după Paris. Este o dovadă a solidarităţii de care avem nevoie acum mai mult decât oricând a faptului că universităţile se găsesc în avangarda iniţiativelor pentru menţinerea păcii, pentru promovarea unei solidarităţi active şi pentru promovarea valorilor umanismului. Este un moment care ne face pe toţi să fim mândri de acest proiect al Universităţii Politehnica din Bucureşti. Universităţile româneşti au din ce în ce mai multe programe de studii disponibile în limbile de circulaţie internaţională”, a afirmat ministrul.

Potrivit lui Cîmpeanu, internaţionalizarea activităţii universităţilor româneşti reprezintă o prioritate încă de acum câţiva ani, când a fost adoptată o strategie în domeniu de către Consiliului Naţional al Rectorilor.

Biblioteca Universității Politehnica Timișoara a sarbătorit marți, 15 martie 2022, 101 ani de la prima atestare, printr-o expoziție de postere care a redat evoluția grafică a bibliotecii din ultimii 30 de ani și a punctat cele mai importante momente din istoria sa.

Cu aceeași ocazie, studenții de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism a UPT au realizat instalația „Pagini de istorie în zbor”, sub coordonarea cadrelor didactice: șl.dr.arh. Cristina Povian, șl.dr.arh. Andreea Anamaria Anghel, șl.dr.arh. Maja Baldea. Aniversarea a coincis și cu reluarea tuturor serviciilor bibliotecii, pentru utilizatorii interni și externi, după doi ani de restricții.

În cadrul evenimentului, directoarea Bibliotecii, dr.ing. Agneta Lovasz, a rememorat principalele repere din istoria de 101 și a mulțumit tuturor celor care și-au adus aportul la ceea ce reprezintă azi BUPT – cea mai modernă bibliotecă universitară din țară.

Încă din anul 1920, când prin decret regal s-a hotărât înfiinţarea Școlii Politehnice la Timișoara, la articolul 38 se stipula că „Personalul administrativ al Şcoalei… cuprinde în afară de director şi subdirector: un bibliotecar”.

Primul bibliotecar menţionat în anuarele ;colii a fost Eustaţiu Pandele. În 15 martie 1921, acesta înregistra prima carte intrată în patrimoniul bibliotecii: „Beton Arme. Abaques Pratiques pour l’Etablissement des Hourdis et des Poteaux”, o lucrare în limba franceză, apărută la Paris în 1920.

După numai şase luni de la începerea primului an universitar timişoarean, se poate vorbi efectiv de constituirea colecţiei Bibliotecii, fondul iniţial de publicaţii fiind obţinut prin generozitatea celor dintâi dascăli.

Activitatea bibliotecii Școlii Politehnice a fost începută în clădirea şcolii primare de pe strada Telbisz, unde a activat până în anul 1947, când colecţiile acesteia au fost mutate în sediul de pe strada Piatra Craiului.

Planurile privind introducerea unei diplome europene, prezentate în această iarnă, se lovesc de îngrijorările unora dintre statele membre cum că eforturile Bruxelles-ului de a întări cooperarea în domeniul învățământului superior ar aduce atingere autorității naționale în domeniu, scrie, miercuri, publicația de specialitate Times Higher Education.

Potrivit sursei citate, o bună parte dintre guvernele europene au primit cu rezerve propunerea unei diplome europene, preferând folosirea, pentru început, a unor soluții temperate precum aceea a unei “etichete” care să însoțească o calificare recunoscută deja. Publicația citează oficialități UE care afirmă că, în această dispută, țările care au rezerve în privința diplomei europene – printre care Germania, Irlanda sau Suedia – ar avea câștig de cauză în fața celor care susțin acest proiect, printre care Italia, Portugalia și Spania.

Potrivit unui diplomat european citat de Times Higher Education, statele membre aveau de la bun început o abordare precaută, având în vedere că educația este un domeniu care este este reglementat la nivel național, nu comunitar. La aceasta s-au adăugat îngrijorări cum că strategia comunitară ar putea afecta libertatea universităților de a-și structura programele universitare după cum doresc, în condițiile în care “autonomia instituțională și națională trebuie menținută”, conform respectivului diplomat.

Publicația citează și un alt diplomat implicat în discuțiile pe această temă, potrivit căruia țările sudice, care susțin diploma europeană, văd în aceasta un punct de sprijin pentru reformele educaționale necesare pe plan intern.

• Inițiativa privind diplomele europene este asociată proiectelor de dezvoltare a alianțelor universitare europene (“universitățile europene”), al căror număr urmează să crească la 60, cu peste 500 de instituții membre, până în 2024.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi a devenit cel mai mare centru din sud-estul ţării pentru cazarea refugiaţilor ucraineni. Este locul unde s-au adunat sute de poveşti, mii de lacrimi, îmbrăţişări şi mesaje de recunoştinţă. Studenţi, profesori şi voluntari s-au mobilizat exemplar şi au oferit o lecţie de umanitate şi solidaritate.

De la declanşarea războiului în Ucraina, Universitatea „Dunărea de Jos” a fost prima instituţie din Galaţi care a venit în sprijinul refugiaţilor, devenind astfel casă temporară şi cel mai mare mare centru de cazare din regiunea sud-est a ţării.  Bilanţul de până acum este mai mult decât grăitor: 16 zile, 3.027 refugiaţi, 33.610 porţii (masă caldă), 12.530 porţii mic dejun, sute de voluntari şi mii de oameni cu suflet mare. Deşi acestea sunt doar cifre, ele ascund povestea unor suflete fugite din calea războiului şi adăpostite în complexul studenţesc din cadrul Universităţii.

Pe lângă cazare şi masă caldă, refugiaţii au parte de îngrijire medicală şi consiliere psihologică. Sute de voluntari au adus pături, haine groase, conserve, apă, jucării, dar şi medicamente.

„Efortul uman şi material este imens. De trei săptămâni suntem într-o situaţie pe care nu am preconizat-o. Am încercat de la bun început să oferim un adăpost pentru sufletele greu încercate de acest război din ţară vecină. Ne-am organizat cât de bine am putut, am avut sprijinul comunităţii gălăţene şi nu numai. De asemenea partenerii noştri ne-au sprijinit necontenit şi le suntem extrem de recunoscători. Până în acest moment avem peste 33.000 de porţii de masă caldă şi 12.000 de porţii de mic dejun oferite, mii de produse de igienă personală”, afirmă dr. Alexandru Nechifor, prorectorul Universităţii „Dunărea de Jos” şi cel care s-a implicat zi şi noapte pentru ca refugiaţilor să nu le lipsească nimic.

Rep.: Anul 2021 a marcat numeroase realizări la nivel de universitate. V-aș ruga să faceți o scurtă incursiune și să punctați cele mai importante realizări pe care universitatea le-a bifat și care vor veni în sprijinul educației studenților.

L.A.: Așa este, anul 2021 a marcat realizări importante pentru Universitate. Anul trecut, am inaugurat Laboratorul Industry 4.0, Laboratorul de Inginerie medicală, laboratoare de specialitate în colaborare cu companii mari: Hirschman la Inginerie, Dentestet la Medicină dentară. Am intrat pe piața serviciilor medicale asigurând servicii de medicină dentară prin contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate. Aș mai remarca faptul că am devenit Centru de referință Microsoft pentru e-learning, am făcut saltul dificil, dar încununat de succes la învățământul clinic, în spitale, în Hamburg, unde suntem respectați ca români. Am făcut achiziții imobiliare importante cu scopul de a ne îmbogăți patrimoniul și cred că am folosit toate oportunitățile existente.

Rep.: Ați anunțat anul trecut că în acest an se va finaliza reabilitarea clădirii centrale, urmând ca viitorii studenți să pășească într-o clădire modernă, de tip smart, adaptată nevoilor educaționale actuale. Vă rog să faceți o scurtă prezentare a acestei investiții, ce presupune ea și cu ce noutăți vine în întâmpinarea studenților.

L.A.: În Universitate sunt deschise mai multe șantiere mari. Anul acesta vom finaliza reabilitarea clădirii centrale, care va deveni o clădire modernă, de tip smart, adaptată nevoilor educaționale actuale. Efortul făcut, mai ales de cei din învățământul preclinic, pentru a crea front de lucru, a fost remarcabil și sper să revină cu toții în condiții superioare, curând, la activitatea normală. Tot în acest an vom finaliza și Centrul high tech de predare și evaluare a studenților – UniX, Centrul de Realitate virtuală, vom extinde spațiile administrative, cele de cazare și de servire a mesei, Biobaza, Centrul de medicină experimentală și Centrul de Botanică.

În zona Copou din Iași se pregătesc două noi poiecte de investiții în clădiri! Astfel, Universitatea ”Alexandru Iona Cuza” din Iași pregătește mansardarea Corpului D al instituției și, respectiv, ridicarea unui nou cămin pe Strada Titu Maiorescu. Acestea așteaptă avizul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI) din cadrul Direcției Județene pentru Cultură (DJC) Iași

Noi proiecte de investiții la Universitatea ”Cuza” din Iași

La Corpul D, deja, lucrările de reabilitare constau în schimbarea tâmplăriei din lemn cu una din lemn stratificat. Suprafața totală de tâmplărie schimbată este de 1.304,60 metri pătrați (mp) (suprafață ferestre-952,00 mp, suprafață uși exterioare-51,30 mp și suprafață uși interioare-301,30 mp). Valoarea totală a investiției este de 2.109.559,41 lei. De asemenea, clădirea a beneficiat și de dotări adaptate utilizării de către persoane cu dizabilități locomotorii și de un lift. Construcția beneficiază și de o curte interioară. Aici sunt amfiteatre, săli de curs, o bibliotecă și o bază sportivă pentru studenții de la Educație Fizică și Sport.

Pe de altă parte, UAIC vizează o nouă construcție nouă, de 20.406 metri pătrați și cu 5 etaje, ce va fi ridicată în zona Copou, Iași. În acest imobil spectaculos vor fi investite aproximativ 25 de milioane de lei. Pe data de 4 octombrie 2021 a fost semnat ordinul de construcție. Căminul va avea peste 250 de locuri. Acum are loc proiectarea, urmând ca, de anul acesta, timp de 16 luni, să fie executate efectiv lucrările. Proiectant-elaborator este arhitect Octavia Popeea-SC Oopy Arhitectura SRL, beneficiară-SC Oopy Arhitectura SRL, care este împuternicita Companiei Naționale de Investiții (CNI) de către Universitatea ”Cuza”.

Licitația a fost adjudecată de asocierea SC Das SRL Iași-SC Oopy Arhitectura SRL din București. Prima este deținută de afaceristul Gheorghe Avram, iar în 2020 a înregistrat o cifră de afaceri de 197,4 milioane de lei și un profit 19,9 milioane de lei. Societatea are 229 de angajați. Cea de-a doua firmă este deținută de Octavia Popeea, iar în 2020 a avut o cifră afaceri de 3,8 milioane de lei, un profit de 259.260 de lei și 10 angajați.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, a explicat pentru Edupedu.ro motivul pentru care a cerut Ministerului Educației ca universitățile să poată organiza în continuare cursuri hibrid și în semestrul II, după ce starea de alertă impusă de pandemie a fost ridicată. “Pentru marile universități complexe din centrele academice tradiționale există mai ales problema reîntoarcerii studenților care erau doar online (mai ales din zona socio-umană) pentru câteva luni, cu dificultățile inerente de cazare și interferență cu planurile făcute la început de semestru, lucruri care vor favoriza abandonul școlar”, a declarat David.

Ministrul educației nu a acceptat posibilitatea continuării studiilor și online până la finalul anului universitar, ci “doar o tranziție scurtă, pe care noi trebuie să o respectăm – autonomia nu poate depăși cadrul legal definit de minister -, dar care a generat nemulțumiri exprimate de unele comunități studențești”, a explicat pentru Edupedu.ro rectorul Universității Babeș-Bolyai.

David a precizat că UBB ar fi organizat semestrul II al acestui an universitar folosind formatul “clasic sau hibrid (ex. cadrele didactice în sală, iar studenții unii din sală/alții online), nu doar online -, în care decizia să se facă în baza autonomiei universitare, luându-se în considerare tipul de program (cu nevoile studenților) și resursele de spațiu pentru asigurarea sănătății în condițiile încă existente de pandemie, cu obligația însă ca examenele de la sfârșit de semestru să fie organizate în regimul clasic acreditat (ca o condiție standard de depășire a condițiilor de pandemie)”.