Revista presei – 17 martie 2021

Primarul Dominic Fritz a propus Consiliului Local Timișoara, în ședința de marți, funcționalizarea centrului de proiecte, înființat de fosta administrație, și extinderea competențelor, astfel încât toate finanțările nerambursabile ale primăriei să se desfășoare prin acest mecanism.

Centrul de Proiecte va acorda și consiliere ONG-urilor în scrierea de proiecte eligibile pentru alte linii de finanțare. Consiliul local a aprobat acest proiect cu 22 voturi „pentru”, niciunul „împotrivă” și nicio „abținere”. „Acest centru de proiecte al Timișoarei va gestiona, în mod total transparent, potrivit unor reguli clare, banii pe care primăria îi va da comunității pentru proiecte din cultură, educație, tineret, sport, mediu, implicare civică și socială. Prin centru se vor derula și finanțările pentru proiectele societății civile și organizații ale cetățenilor Timișoarei pentru proiectul Capitală Culturală Europeană.

E un mecanism similar de acordare de granturi pe fonduri europene sau norvegiene. Pentru domeniile cultură, educație, tineret și sport, Primăria Timișoara a mai acordat finanțări în trecut, dar în mod netransparent și fără predictibilitate. Noi le adunăm sub aceeași umbrelă tocmai ca să existe un mecanism transparent și o gândire strategică în spate”, a explicat primarul Timișoarei.

Noul centru este unul dintre cei trei piloni pe care se bazează strategia culturală a orașului, iar intenția de înființare a acestuia a fost prezentată actorilor din sectorul cultural în urmă cu o lună, în cadrul unei întâlniri online.

Conform textului propunerii, Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara va însemna și o schimbare de paradigmă în domeniul culturii, deoarece primăria nu va mai finanța evenimente culturale proprii, ci va susține și le va încuraja pe cele ale comunității. Evaluarea acestora va fi făcută de către o comisie independentă. O altă misiune a noului centru va fi, pe lângă acordarea de finanțări nerambursabile, să identifice și alte linii de finanțare și să sprijine prin activități de consiliere persoanele care activează în domeniile de mai sus în scrierea de proiecte eligibile. De asemenea, noul centru va acorda burse și rezidențe și va realiza parteneriate cu organizații de profil din Timișoara și din străinătate.

Calitatea educației este un factor-cheie luat în calcul într-un nou studiu privind rezistența populațiilor la dezinformare, informații false și alte abuzuri media, iar România figurează, în clasamentul european din acest studiu, spre coada clasamentului, alături de țările balcanice și departe de liderii alfabetizării media – țările din nordul și vestul-continentului. Situația este cu atât mai serioasă cu cât studiul pune în evidență această rezistență la dezinformare în contextul pandemiei Covid-19 și al tuturor falsurilor care agravează problemele sociale și epidemiologice.

Raportul, numit “Media Literacy Index 2021 – O dublă problemă: Rezistența la știri false în vremea infodemiei Covid-19”, este realizat de Open Society Institute din Sofia și a fost publicat săptămâna aceasta, după cum a semnalat Novinte.com. Analiza bulgară acoperă toate țările din UE și sud-estul Europei, rezistența la dezinformare fiind calculată pe baza mai multor indicatori.

Aceștia cuprind elemente evidente, precum scorurile înregistrate la capitolul libertatea presei de către țări, în rapoartele Freedom House și Reporteri fără Frontiere. Dar o greutate și mai mare o are scorul înregistrat de țări la ultima evaluare PISA, special la capitolul citire. Mai sunt luați în calcul parametri precum: procentul de populație cu studii universitare (Eurostat), nivelul de încredere al oamenilor în concetățeni (Eurostat), Indicele de e-participare (UN).

România figurează pe poziția 28 dintr-un total de 35 de state europene, într-un grup de țări cu trăsături similare, din care mai fac parte Grecia, Serbia, Bulgaria, Turcia și Muntenegru.

În cazul României, nu datele privind libertatea presei trag țara în josul clasamentului, ci educația și nivelul de încredere în cetățeni, după cum sugerează informațiile incluse în raport.

Peste 51 de mii de persoane s-au programat pentru vaccinarea antiCovid, de luni dimineață de la lansarea etapei pentru populaţia generală şi până marți la ora 12:00, pe locuri libere.

Dintre acestea, în centrele Moderna s-au programat 24.699 de persoane, în centrele de Pfizer 2.475 şi în centre AstraZeneca 24.455.

În același timp, a declarat coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, 489.273 de persoane s-au înscris pe listele aşteptare.

Cele mai multe sunt persoane elegibile pentru etapa a 3-a, dar s-au înscris și persoane de peste 65 de ani, bolnavi cronici sau lucrători în domenii esențiale.

”Până astăzi la ora 12.00 au fost programate pe listele de aşteptare 489.273 de persoane, adică aproape jumătate de milion de români.

În ceea ce priveşte tipul persoanelor care s-au programat pe listele de aşteptare, avem așa:

• persoane peste 65 de ani – peste 81.000,
• cei aflaţi în evidenţă cu boli cronice – 60.174,
• persoane care deservesc activităţi esenţiale – 25.724
• persoane care fac parte din etapa a treia, din populaţia generală, peste 252.000”, a declarat Valeriu Gheorghiță.

Facebook lansează astăzi, 10 martie, campania „Împreună împotriva dezinformării despre Covid-19”, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi cu unii dintre partenerii săi europeni de verificare a informaţiilor.

Pe întreaga perioadă a pandemiei provocată de virusul Covid-19, Facebook a lucrat pentru a pune în legătura oamenii cu informaţiile corecte şi pentru a reduce dezinformarea în cadrul platformelor sale. Luna trecută, compania a anunţat cea mai mare campanie mondială de promovare a informaţiilor oficiale despre vaccinurile Covid-19. Facebook elimină afirmaţiile false despre vaccin, reduce distribuţia informaţiilor inexacte despre sănătate şi informează oamenii cu privire la administrarea eficientă a vaccinului.

Campania „Împreună împotriva dezinformării despre Covid-19” va fi lansată în Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Islanda, precum şi în Turcia şi regiunea mai largă a Orientului Mijlociu şi a Africii şi va apărea pe platformă printr-o serie de elemente grafice cu sfaturi despre cum utilizatorii pot să identifice ştirile false: Verificaţi sursa: Examinaţi conţinutul, chiar dacă pare că are o bază ştiinţifică. Verificaţi cum vă face să vă simţiţi: Ştirile false vă pot manipula sentimentele pentru click-uri. Verificaţi contextul: Aflaţi dacă autorităţile de sănătate publică confirmă conţinutul.

De asemenea, compania lansează un website dedicat, care va include informaţii despre cum Facebook abordează dezinformarea pe platformele sale. Acesta este disponibil în limbile engleză, franceză, italiană, germană, spaniolă, poloneză şi turcă. Scopul paginii este să ofere oamenilor mai multă transparenţă în ceea ce priveşte strategia platformei de Eliminare, Reducere şi Informare, să prezinte standardele comunităţii, precum şi paşii făcuţi pentru a combate ştirile false în jurul evenimentelor globale, aşa cum sunt Covid-19, alegerile şi schimbările climatice.

Pe timpul pandemiei COVID-19 şi nu numai, Facebook va continua să lucreze alături de experţi din industrie şi utilizatorii platformele sale pentru a se asigura că abordează în mod adecvat lupta împotriva dezinformării. Totodată, compania lucrează pentru a le oferi oamenilor resurse suplimentare de examinare a conţinutului pe care îl văd online, ajutându-i să decidă ce să citească, în ce să aibă încredere şi ce să distribuie.

Tatiana Cauni, profesoară de Limba și Literatura Română la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Baia Mare, a înființat o trupă și un festival de teatru care au devenit motivul pentru care mulți elevi se înscriu la această școală.

Tatiana Cauni (45 de ani), profesoară de Limba și Literatura Română la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Baia Mare, este la catedră de 20 de ani, mai mult decât vârsta elevilor ei de azi, scrie Școala 9. De mică și-a dorit să fie profesoară și organiza o școală în fața blocului, unde îi punea pe copiii din vecini să învețe poezii pe de rost. Cine nu se conforma era „reclamat” la părinți. „Să ai și un pic de psihologie a copilului, să fii un pic actor în fața lui, să te joci și să lucrezi cu ei, dar și să-i modelezi. Până la urmă, ca să fii profesor înseamnă aproape tot”, spune profesoara, care a fost desemnată și profesor Merito în 2019.

Dacă te uiți la notele pe care le dă, ai spune despre Tatiana Cauni că este un profesor sever. Pe măsură ce relația profesor-elev se sudează, copiii înțeleg că notele sunt importante, dar nu sunt totul în viață. Ulterior, realizează că și-au format greșit percepția despre profesoara lor. „Se spune că dau teme multe. Nu știu dacă aceste teme sunt creative sau ieșite din tipar, dar este clar că ei nu sunt obișnuiți să li se ceară așa ceva. Când îi provoci, se mișcă destul de greu. Le place comoditatea și când îi scoți din zona lor de confort, nu le place. Vor ceva sigur și care să se termine repede”, a spus Tatiana Cauni pentru Școala 9.

Cu timpul se obișnuiesc cu ritmul și temele propuse, iar apoi chiar duc lipsa acestor provocări. Când dascălul intră în clasă, știu după privirea pe care o are că i-a venit o nouă idee și abia așteaptă să audă despre ce este vorba. De pildă, le-a dat temă de casă, la capitolul „proză scurtă”, să creeze pentru fiecare operă pe care o aveau de învățat câte un joc „Nu te supăra frate”, cu jetoane și provocări. A fost o nebunie totală la ore, iar la final s-a jucat toată școala. Copiii au învățat atunci prin joacă „Moara cu noroc” și „Povestea lui Harap-Alb”.