Revista presei – 17 februarie 2022

Universitatea de Vest din Timișoara este prezentă în ediția din acest an a clasamentului internațional Webometrics. Instituția de învățământ timișoreană este pe locul 5 din universitățile din țară.

În clasamentul din ianuarie 2022 al Webometrics sunt cuprinse 98 de instituții de învățămât superior din România. UVT e pe locul 598 la nivel european și 1334 la nivel mondial. ”Evoluția universităților în plan internațional, în ultimii ani, a însemnat interconectarea în timp real a rețelelor de date și a centrelor de cercetare academică. UVT s-a înscris în această tendință, atât ca universitate românească ce se află în prima linie a internaționalizării, dar și ca membră a rețelei europene UNITA, în cadrul căreia legăturile academice paneuropene realizate prin vizibilitatea bazelor de date web se constituie într-un factor major al dezvoltării, în beneficiul studenților și cercetătorilor. Această abordare inovatoare este confirmată și prin plasarea Universității de Vest din Timișoara în clasamentul internațional Webometrics 2022, un nou rezultat semnificativ al comunității noastre academice”, spune rectorul Marilen Pirtea.

Ierarhia Webometrics se publică de două ori pe an, în ianuarie și iulie, și are în vedere peste 31.000 de universități din întreaga lume. Clasamentul se referă la conținutul web al universităților, dar și la vizibilitatea exterioară a ale site-urilor instituțiilor de învățământ, prin citări pe linkuri externe. Clasamentul este realizat din anul 2004 de  Cybermetrics Lab (Spanish National Research Council, CSIC) din Spania.

Clasamentul se bazează pe trei indicatori:  Vizibilitate (50%), adică  numărul de rețele externe care sunt conectate către paginile web ale instituției; Transparență (10%), care include numărul de citări ale autorilor de top utilizând informaţiile din profilurile instituționale Google Scholar Citations; Excelență (40%), cu informațiile sunt colectate din Scopus (Scimago) şi reprezintă cele mai citate lucrări (primele 10%) din domeniile de referinţă pentru ultimii 5 ani anteriori evaluării.

Universitatea din Oradea este una dintre cele trei instituţii de învăţământ superior din România incluse în topul "The Young University Rankings", care clasifică universităţi înfiinţate în ultimii 50 de ani, în funcţie de performanţe.

Pe lângă UO, în clasament au mai fost cuprinse Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, iar Universitatea Valahia din Târgovişte a fost menţionată ca instituţie care transmite date, dar nu este clasată.

Toate cele trei universităţi româneşti figurează în intervalul 401+ din clasamentul ce conţine, în total, 790 de universităţi.

Topul ţine cont de punctajul obţinut de universităţi la criterii precum citări ale studiilor, veniturile atrase din mediul privat, perspectiva internaţională, cercetare şi predare.

Clasamentul este deschis de Universitatea PSL din Franţa (Paris Sciences & Lettres), pe locul 2 este Universitatea Nanyang Technological, din Singapore, iar pe 3 Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Hong Kong.

Potrivit datelor din clasament, Universitatea din Oradea are, în medie, 17,2 studenţi la un cadru didactic, 7% din cei 15.088 de studenţi sunt din afara României, iar raportul între femei şi bărbaţi, în rândul studenţilor, este de 55:45.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca anunță că proiectul „Strengthen haemophilia care in the north and establish a national registry in Romania” a fost desemnat proiectul anului 2022 de către Novo Nordisk Haemophilia Foundation.

Proiectul, coordonat de șef lucr. dr. Ciprian Tomuleasa, a fost implementat în Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca în cadrul Centrului de Cercetări pentru Medicină Avansată – MedFUTURE, cu suportul Societății Române de Hematologie, având drept rezultat primul laborator de diagnostic al hemofiliei și al altor tulburări de coagulare din nord-vestul României și modernizarea și completarea Registrului Național de Hemofilie și Tulburări Rare de Coagulare.

În urma acestui proiect, universitatea clujeană a beneficiat de înființarea unui laborator modern funcțional și autosustenabil pentru diagnosticul și monitorizarea pacienților cu coagulopatii. “În cadrul laboratorului, au fost investigați aproximativ 130 de pacienți. Aceștia sunt evaluați inițial pentru a diagnostica hemofilia sau o altă tulburare de coagulare, iar ulterior sunt monitorizați constant, pentru a ajusta si crește eficienta tratamentului. Astfel, acești pacienți pot beneficia de tratament specific care să diminueze semnificativ riscurile cauzate de sângerările post-chirurgicale sau în cazul pacienților pediatrici, care sunt mai susceptibili în ceea ce privește apariția unei hemoragii spontane ca urmare a unor traumatisme provenite, spre exemplu, din joacă. În acest fel, o boală incurabilă va fi transformată într-o boală cronică, gestionabilă.”, transmite coordonatorul proiectului, dr. Ciprian Tomuleasa, medic specialist hematologie, șef de lucrări și cercetător în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

Înainte de acest proiect, existau doar două unități medicale specializate în diagnosticul tulburărilor de coagulare, în sudul țării, la București, la Institutul Clinic Fundeni și în vest, la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” - Centrul Medical „Cristian Șerban” din Buziaș, județul Timiș. Prin urmare, persoanele cu tulburări de coagulare, în special cele din nordul țării, erau obligate să parcurgă distanțe mari pentru a obține un diagnostic și o îngrijire corespunzătoare. Această situație s-a schimbat odată cu demararea acestui proiect, datorită consolidării capacităților de diagnosticare în zona Transilvaniei, la Cluj-Napoca, împreună cu formarea a 150 de profesioniști din domeniul sănătății și o standardizare sporită a îngrijirii hemofiliei. Prin intermediul finanțării din partea Fundației Novo Nordisk Haemophilia, s-a achiziționat un aparat de coagulare, s-au finanțat training-urile personalului medical pentru folosirea aparatului și interpretarea datelor în centre de referință din Franța și Polonia și s-a susținut participarea tinerilor hematologi la conferințe de prestigiu din domeniu.

Peste 14 milioane de lei, investite într-o mega-clădire din Copou! Va fi cel mai modern spațiu de acest gen din Iași. Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași va finaliza anul acesta cea mai modernă bibliotecă din oraș. Lucrările, demarate în 2021, continuă într-un ritm alert la reabilitarea Corpului O.

O clădire celebră și impozantă dintr-o zonă selectă a orașului Iași a fost demolată complet! Aici, proprietarul va investi milioane de euro într-o nouă construcție unicat. Astfel, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) investește peste 14 milioane de lei din fonduri europene pentru a realiza cea mai modernă bibliotecă din oraș.

Finanțarea se face din fonduri europene. Este vorba despre implementarea proiectului de reabilitare a Corpului O, prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Constructorul declarat câștigător, urmare a procedurii privind atribuirea contractului de execuție de lucrări pentru această investiție, este Asocierea Madbeton – Research Consorzio Stabile Societate Sonsortile ARL.

Scopul proiectului UAIC, prin noua clădire, este creșterea atractivității ofertei educaționale în relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive. Asta, prin îmbunătățirea infrastructurii educaționale ca rezultat al consolidării și refuncționalizării clădirii Corpului O, până la 31 decembrie 2023, pentru a crea o bibliotecă și o arhivă care să valorifice fondul de carte al instituției.

“Pentru noi, autoritățile locale și regionale, toată educația este locală”, a spus primarul PNL al orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, într-o intervenție susținută săptămâna aceasta la o dezbatere europeană pe teme de educație, desfășurată sub egida președinției franceze a Consiliului UE. Edilul clujean, care și în trecut a făcut apel la mai multă descentralizare în educație, a reluat în mod repetat tema importanței pe care decizia locală o are în domeniu și a insistat în privința nevoii de investiții în învățământ.

• Comentariile lui vin în contextul în care, la nivel central, guvernul din care face parte și partidul lui Emil Boc, PNL, a alocat și pentru 2022 un buget mult sub pragul prevăzut de Legea educației și prelungește probleme nerezolvate precum cea a salarizării profesorilor. Aceleași autorități centrale, reprezentate tot de partidul primarului din Cluj, optează pentru centralizare inclusiv pe teme precum bursele, teme în care Boc favorizează decizia descentralizată.

La masa rotundă găzduită de francezi, cu participarea ministrului francez al Educației, Jean-Michel Blanquer, Emil Boc a afirmat că “este important să înțelegem că, la urma urmei, tot ce ține de educație începe la nivel local”. El a spus că “in punctul nostru de vedere, investiția în educație este cea mai bună și cea mai sigură investiție din lume. De ce? Pentru că nu există riscul falimentului. Din această perspectivă, îmi amintesc că Președintele Macron a spus, recent, cu privire la schimbările climatice, că nu avem o Planetă B. Nu avem nici un Plan B pentru democrație în Europa.”

• El a făcut un apel ca autoritățile locale, naționale și europene să conlucreze pe teme de educație și a insistat că e nevoie ca toți politicienii – “de la Bruxelles până în România” – să înțeleagă că “avem nevoie de investiții acum și că vom vedea mai târziu beneficiile investițiilor în educație”.

Emil Boc și-a continuat declarațiile din cadrul dezbaterii europene cu o postare pe Facebook în care vorbește despre alocarea de 110 milioane de lei pe 2022, la nivelul Clujului, pentru “investiții în infrastructură, reparații curente, burse școlare, vouchere pentru pregătirea digitală a profesorilor clujeni și alte politici publice”.

Marian Danci, student în anul III la Facultatea de Inginerie Industrială, Robotică și Managementul Producției din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, s-a remarcat în cadrul proiectului internaţional INNO-EUt+ cu startup-ul fondat chiar de el: Quasi Stellar Robotics.

Cofondatorul Quasi Stellar Robotics este Denis Laiu, absolvent al Universităţii Bocconi din Milano. Din echipă mai face parte şi profesorul universitar Stelian Brad care are rolul de mentor.

Proiectul disSEApate ajută la purificarea apelor

Ceea ce îşi propune proiectul disSEApate prin Quasi Stellar Robotics este să rezolve o mare problemă a timpurilor noastre: poluarea apelor cu deşeuri plastice.

Cum? Prin soluţii robotice inovative, folosind inteligenţa artificială (AI) în diferitele procese de colectare, segregare şi transformare.

„Să ne imaginăm o barcă de mici dimensiuni, robotizată, care navighează pe apă (fluvii, lacuri, oceane, etc.). Acesta colectează toate tipurile de deşeuri (organice şi non-organice).

Regulat, depozitează deşeurile în puncte de depozitare, acestea fiind conectate în procesul de segregare.

Procesul de selecţie mecanic are la baza inteligenţa artificială pentru o deosebire mai eficientă a deşeurilor de dimensiuni mici/medii/mari.

Deşeurile organice vor fi preluate de către autorităţile locale competente în această direcţie.

Un proiect de hotărâre prin care cadrele didactice din Cluj-Napoca să poată obține vouchere educaționale pentru perfecționare digitală a fost anunțat de primarul Emil Boc. Instituția condusă de acesta urmărește, potrivit unui mesaj publicat, miercuri, pe Facebook, să suporte de la bugetul local cheltuieli pentru cursuri de perfecționare în domeniu, în valoare de până la 500 de lei.

​„Are foarte mult sens să îți gândești anul școlar în jurul vacanțelor, iar dacă de aici ies trei trimestre, nu văd decât aspecte pozitive”, a afirmat pentru HotNews.ro profesorul Dragoș Iliescu, directorul Școlii Doctorale de Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București, după ce ministrul Educației a anunțat că propune revenirea la o structură a anului școlar bazată pe trimestre, în loc de semestre.

În opinia lui Iliescu, fondator al platformei de evaluare Brio.ro, nu trebuie să ne îngrijorăm că trei în loc de două cicluri școlare pe an ar duce la mai multe evaluări, afirmând însă că, pentru a combate anxietatea elevilor față de testare, trebuie discutat „cum anume facem evaluarea pentru a fi privită nu ca o amenințare, ci ca pe o etapă naturală și benefică în educație.”

Felul în care a a fost justificată această trecere este foarte lucid. Este fundamentat pe date și pe un fenomen greu de contrazis. Anume: vacanțele atrag după sine pierderi în învățare. Știm că pierderea este din păcate masivă după vacanță mare, dar și vacanțele mai scurte aduc pierderi. Copiii se dezangajeaza față de școală și materie, iar studiile arată că dacă luăm un eșantion de copii și îi măsurăm de 2 ori din perdspectiva competențelor școlare, o dată în ultima zi de școală și o dată în prima zi a următorului an, regresul poate fi cuprins în medie undeva între 12 și 20%.

Fiecare mini-ciclu școlar de pe parcursul unui an (semestru, trimestru, orice ar fi), are un tipic. Acele prime zile, eventual primele săptămâni, sunt ca și cum întreaga școală ar trage aer în piept. Se începe de regulă cu o evaluare de nivel, se fac recapitulări, se consolidează materia din mini-ciclul anterior. Și se întâmplă asta cu o bucată de materie relativ redusă, după o vacanță, adică după un declin. Are foarte mult sens să faci asta, pentru că în acest fel contrabalansezi pierderile apărute pe parcursul vacanței.